Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță, propus să preia interimar Ministerul Transporturilor, potrivit news.ro.
Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE.
Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor.
Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială.
Recomandate
Majorarea propusă a tarifelor la metrou de la 1 mai 2026 vine pe fondul unor nereguli și pierderi care ridică semne de întrebare despre gestionarea banilor la Metrorex , potrivit Economica . În paralel cu solicitarea de scumpire cu circa 40%, un raport al Corpului de Control al ministrului Transporturilor indică probleme de administrare și avertizează asupra riscului ca societatea să nu-și poată continua activitatea. Raportul, realizat în urma unor verificări din a doua parte a anului trecut și întocmit după solicitarea unui auditor independent, vorbește despre „o îndoială semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea”, ceea ce, în interpretarea documentului, înseamnă că Metrorex ar putea ajunge în faliment. Motivul invocat: în ultimii șapte ani au fost înregistrate valori negative semnificative, generate de pierderi atât în exploatare, cât și în investiții. Ce nereguli sunt semnalate în raport Economica sintetizează principalele probleme menționate în raport (documentul poate fi citit pe Club Feroviar ): Centrul de Sănătate și Securitate în Muncă ar funcționa fără autorizație. La baza sportivă Ciurel (stadionul Metrorex) ar fi peste 800.000 de lei neîncasați. Ar exista pierderi de milioane de lei din contracte cu firme de securitate, în condițiile existenței camerelor video. Contracte de publicitate „cu sutele” ar fi fost „negociate”, nu licitate. Indicatori de performanță ar fi fost stabiliți „la mișto”. Un terminal multimodal administrat de soțul directorului general ar fi în pierdere. Ce scumpiri sunt propuse de la 1 mai 2026 În același timp, Metrorex propune ajustarea tarifelor cu circa 40% începând cu 1 mai 2026, pe baza unui proiect de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor , menționează Economica (detalii și în materialul Economica ). Principalele modificări prezentate: o călătorie: 5 lei → 7 lei două călătorii: 10 lei → 14 lei 10 călătorii: 40 lei → 55 lei abonament 24 de ore: 12 lei → 18 lei abonament o săptămână: 45 lei → 60 lei abonament o lună: 100 lei → 140 lei abonament 6 luni: 500 lei → 700 lei abonament un an: 900 lei → 1.300 lei Miza economică: subvenție mare, dar pierdere proiectată În motivarea proiectului de Ordin, majorarea tarifelor este legată de nivelul subvenției prevăzute în proiectul bugetului Metrorex pe 2026: 761.490.000 de lei. Chiar și așa, documentul indică un rezultat negativ (pierdere) estimat la 451.241.030 de lei pentru 2026. În acest context, creșterea tarifelor apare ca o soluție de acoperire a dezechilibrelor financiare, însă raportul de control ridică, simultan, problema eficienței și a disciplinei financiare în companie — un element care poate influența dezbaterea publică și decizia finală privind scumpirea. [...]
CFR Marfă intră în faliment până la 31 mai, iar transportul de marfă pe calea ferată trece pe Carpatica Feroviar , într-o mutare care schimbă operatorul efectiv al activității și repoziționează forța de muncă din sector, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut joi de vicepremierul Oana Gheorghiu, la briefingul de după ședința de Guvern . Vicepremierul a spus că există „un calendar clar” pentru faliment, cu termen până la 31 mai, și că „există deja Carpatica Feroviar”, companie care „a început deja să lucreze” și „preia activitatea de la CFR Marfă”. Ce se întâmplă cu activitatea și cu angajații Din informațiile prezentate, tranziția operațională este deja în curs, inclusiv pe partea de personal: o parte dintre angajații CFR Marfă au fost deja angajați de Carpatica Feroviar; o parte au plecat voluntar, după ce au primit salarii compensatorii; ar urma angajări în continuare, vicepremierul afirmând că noua companie își va mări numărul de angajați. În relația cu sindicatele, Oana Gheorghiu a declarat că Ministerul Transporturilor se află într-un „dialog constructiv” și că „nu sunt tensiuni” în acest moment. Context: un plan cerut și pentru CFR SA În același briefing, vicepremierul a vorbit și despre CFR SA, compania de infrastructură feroviară, pe care a descris-o drept esențială. Potrivit acesteia, Ministerul Transporturilor trebuie să vină până la 30 aprilie cu o propunere de plan multianual de investiții, pe care o consideră „singura soluție” pentru creșterea vitezei trenurilor, prin investiții în infrastructură. [...]
România a atribuit un contract de 1,6 miliarde de lei pentru 12 trenuri cu hidrogen și mentenanță pe 15 ani , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a desemnat câștigătorul licitației, potrivit Mediafax . Achiziția vizează automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, destinate în principal liniilor neelectrificate. ARF a stabilit drept câștigătoare asocierea Siemens Mobility , formată din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, contractul incluzând atât livrarea celor 12 automotoare, cât și servicii de mentenanță. Ce include contractul și care este miza operațională Oferta financiară este de 1,6 miliarde de lei, fără TVA, sumă care acoperă livrarea trenurilor și mentenanța pe o perioadă de 15 ani. În documentația de achiziție este prevăzută și o clauză de revizuire care permite suplimentarea mentenanței cu încă 30 de ani, fără o procedură competitivă, prin act adițional. Unde ar urma să circule trenurile Conform ARF, automotoarele vor fi distribuite operatorilor de transport feroviar de călători în cadrul contractelor de servicii publice aprobate prin HG 1453/2022, în baza metodologiei de alocare a materialului rulant nou achiziționat. Rutele menționate pentru operare pe linii neelectrificate sunt: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Pitești – Curtea de Argeș Finanțarea: de la PNRR la o sursă încă neprecizată Proiectul a avut inițial finanțare prin PNRR, însă, în prezent, Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii face demersuri pentru identificarea unei noi surse de finanțare necesare implementării proiectului. Sursa nu precizează care este alternativa de finanțare și nici un calendar pentru pașii următori. [...]
România a lansat procedurile pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen de la Siemens , o achiziție legată direct de termenele de livrare impuse de finanțarea europeană, potrivit Profit . Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a primit în primăvara anului trecut o ofertă de la Siemens pentru furnizarea celor 12 trenuri cu hidrogen. Contractul ar urma să aibă o durată de 225 de luni. Miza: finanțarea europeană și termenul de livrare Pentru a nu pierde finanțarea europeană, trenurile trebuie livrate până în august 2026, conform informațiilor publicate. În acest context, calendarul de achiziție și capacitatea furnizorului de a livra la timp devin elemente critice pentru proiect. Cât costă achiziția și de ce variază Valoarea achiziției este estimată între 1.596.354.562 lei fără TVA și 2.468.146.243 lei fără TVA , în funcție de durata serviciilor conexe contractului: 15 ani (scenariul cu valoarea mai mică); 30 de ani (scenariul cu valoarea mai mare). Unde ar urma să circule trenurile Cele 12 automotoare sunt destinate rutelor aflate sub contracte de servicii publice, pe linii neelectrificate, între care: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova; București – Aeroportul Henri Coandă; București – Târgoviște; București – Pitești – Curtea de Argeș. La finalul anului 2024, a fost anunțat că România pregătește din nou, după doi ani, achiziționarea a 12 trenuri cu hidrogen prin PNRR , iar procedurile lansate acum duc proiectul într-o etapă operațională, cu presiune ridicată pe termenul-limită de livrare. [...]
Majorarea tarifului la metrou la 7 lei, de la 1 mai, aduce un câștig financiar limitat pentru Metrorex, dar mută presiunea pe călători , susține deputatul USR Cătălin Drulă , într-o postare citată de Agerpres . Fostul ministru al Transporturilor afirmă că scumpirea este consecința unor costuri de personal și de operare în creștere, pe care compania le transferă către populație. Drulă indică drept principală problemă structura de cost a Metrorex, în special cheltuielile de personal, despre care spune că au crescut cu 328% în ultimii zece ani: de la 333 milioane de lei în 2016 la 1.093 milioane de lei în 2026. El afirmă că Metrorex are în prezent 5.000 de angajați și estimează un „optim” de 3.500, amintind că în 2021, în mandatul său, personalul a fost redus de la 5.800 la 5.000. Cât aduce scumpirea și cât cântărește în bugetul companiei Potrivit calculelor prezentate de Drulă, impactul asupra veniturilor Metrorex ar fi relativ mic raportat la dimensiunea cheltuielilor companiei. El estimează că scumpirea ar aduce 59 milioane de lei în plus în 2026, în condițiile în care cheltuielile totale ar ajunge la 1,8–2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un plus de venituri de circa 2–3%. În același timp, Drulă susține că efectul asupra utilizatorilor este semnificativ, întrucât tariful ar crește cu 40% (de la 5 lei la 7 lei). Context: scumpirea anterioară și argumentul „cererii” mai mici Deputatul amintește că, în ianuarie 2025, prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar încasările ar fi urcat doar cu 35%, deși tariful a fost majorat cu 66%. În opinia sa, o nouă creștere nu va genera o majorare proporțională a veniturilor, deoarece o parte dintre călători ar migra către alte opțiuni (taxi, servicii de tip ride-hailing, STB sau mașina personală), cu efecte negative asupra traficului și poluării. Decizia: ordin semnat de ministru, inițiativă a conducerii Metrorex Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că a semnat ordinul de majorare, dar că decizia a fost inițiată de Consiliul de Administrație al Metrorex. El a invocat și creșterea costurilor cu energia electrică, despre care a spus că s-a majorat cu 160% de la ultima scumpire. „A fost o propunere a Consiliului de Administrație. A urmat toți pașii procedurali. Mi-a ajuns la mapă, am semnat acel ordin.” Majorarea tarifelor pentru călătoria cu metroul urmează să intre în vigoare la 1 mai, după ce propunerea Consiliului de Administrație al Metrorex a fost aprobată de Ministerul Transporturilor. Alternativa invocată de Drulă: compensarea penalităților cu Alstom Ca soluție alternativă la scumpire, Drulă afirmă că Metrorex plătește 20 de milioane lunar pe contractul de mentenanță cu Alstom, dar ar avea de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la companie. El propune negocierea unei compensări parțiale lunare, în locul creșterii tarifelor. [...]
România nu vede un risc imediat de anulări de zboruri, dar își pregătește un mecanism de monitorizare pentru o posibilă criză de aprovizionare cu kerosen în Europa , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute vineri, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Nicosia. Mesajul principal transmis de șeful statului este că, pe un orizont de „3-4 luni”, autoritățile nu anticipează perturbări ale zborurilor din România, însă „preocuparea” este pentru termenul mediu, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori. Ce spune președintele despre riscul operațional pentru zboruri Nicușor Dan a indicat că, la nivel european, aprovizionarea cu kerosen ridică „semne de întrebare”, fără ca România să fie afectată „în perioada imediată”. Discuțiile din Cipru ar fi vizat atât riscurile imediate, cât și cele viitoare, în contextul situației din Orientul Mijlociu. „Există probleme pe termen scurt și există o perspectivă îngrijorătoare pe termen mediu.” Coordonare cu Guvernul și companiile, cu reevaluări periodice Președintele a spus că a existat o întâlnire „acum două sau trei săptămâni” cu premierul, ministrul transporturilor, ministrul energiei și „niște companii mari” care operează pe piața din România, concluzia fiind că nu există motive de îngrijorare pe termen scurt pentru pasageri. „Nu există risc pe termen scurt, adică de ordinul 3-4 luni de acum încolo nu suntem afectați de ceva.” În același timp, autoritățile ar urma să continue monitorizarea și să revină cu evaluări periodice. „Și a rămas că ne vedem la o lună ca să vedem dacă sunt elemente noi.” De ce contează pentru transport și logistică Kerosenul este combustibilul folosit în aviație, iar eventuale probleme de aprovizionare la nivel european pot genera, în timp, presiuni operaționale pentru companii (planificarea zborurilor, costuri și capacitate). În acest moment, însă, declarațiile președintelui indică doar un risc potențial pe termen mediu, condiționat de evoluțiile geopolitice și de semnalele venite de la Agenția Internațională pentru Energie și „alți specialiști”, fără detalii suplimentare în material despre scenarii sau măsuri concrete. [...]
