Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Tariful la metrou rămâne 5 lei încă 60 de zile, iar scumpirea la 7 lei/călătorie, programată de la 1 mai, este amânată în timp ce Metrorex trebuie să vină cu un plan de tăieri de costuri, potrivit Euronews.
Decizia Ministerului Transporturilor se aplică rețelei de metrou din București și prelungește perioada în care prețul rămâne neschimbat, deși, notează publicația, există presiuni din costurile operaționale și inflație. Majorarea ar fi însemnat o scumpire de circa 40% față de tariful actual.
În intervalul de 60 de zile, Metrorex S.A. trebuie să furnizeze un plan de reducere a cheltuielilor care să includă acțiuni și termene, precum și efectele financiare estimate. Conform cerinței citate de Euronews, planul trebuie să ducă la „cel puțin 10% reducere a bazei de cheltuieli” și să se deruleze pe o perioadă de cel mult șase luni.
În referatul de aprobare al ordinului de ministru invocat în material, nivelul propus de 7 lei/călătorie este descris ca riscând să devină comparabil, pe distanțe scurte (1–3 stații), cu costul unor curse de ridesharing și cu tarifele STB pe trasee paralele, în contextul abonamentului integrat.
După expirarea celor 60 de zile, sursa nu precizează dacă tariful de 7 lei va fi aplicat automat sau dacă va depinde de rezultatele planului de reducere a cheltuielilor.
Recomandate
Majorarea propusă a tarifelor la metrou de la 1 mai 2026 vine pe fondul unor nereguli și pierderi care ridică semne de întrebare despre gestionarea banilor la Metrorex , potrivit Economica . În paralel cu solicitarea de scumpire cu circa 40%, un raport al Corpului de Control al ministrului Transporturilor indică probleme de administrare și avertizează asupra riscului ca societatea să nu-și poată continua activitatea. Raportul, realizat în urma unor verificări din a doua parte a anului trecut și întocmit după solicitarea unui auditor independent, vorbește despre „o îndoială semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea”, ceea ce, în interpretarea documentului, înseamnă că Metrorex ar putea ajunge în faliment. Motivul invocat: în ultimii șapte ani au fost înregistrate valori negative semnificative, generate de pierderi atât în exploatare, cât și în investiții. Ce nereguli sunt semnalate în raport Economica sintetizează principalele probleme menționate în raport (documentul poate fi citit pe Club Feroviar ): Centrul de Sănătate și Securitate în Muncă ar funcționa fără autorizație. La baza sportivă Ciurel (stadionul Metrorex) ar fi peste 800.000 de lei neîncasați. Ar exista pierderi de milioane de lei din contracte cu firme de securitate, în condițiile existenței camerelor video. Contracte de publicitate „cu sutele” ar fi fost „negociate”, nu licitate. Indicatori de performanță ar fi fost stabiliți „la mișto”. Un terminal multimodal administrat de soțul directorului general ar fi în pierdere. Ce scumpiri sunt propuse de la 1 mai 2026 În același timp, Metrorex propune ajustarea tarifelor cu circa 40% începând cu 1 mai 2026, pe baza unui proiect de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor , menționează Economica (detalii și în materialul Economica ). Principalele modificări prezentate: o călătorie: 5 lei → 7 lei două călătorii: 10 lei → 14 lei 10 călătorii: 40 lei → 55 lei abonament 24 de ore: 12 lei → 18 lei abonament o săptămână: 45 lei → 60 lei abonament o lună: 100 lei → 140 lei abonament 6 luni: 500 lei → 700 lei abonament un an: 900 lei → 1.300 lei Miza economică: subvenție mare, dar pierdere proiectată În motivarea proiectului de Ordin, majorarea tarifelor este legată de nivelul subvenției prevăzute în proiectul bugetului Metrorex pe 2026: 761.490.000 de lei. Chiar și așa, documentul indică un rezultat negativ (pierdere) estimat la 451.241.030 de lei pentru 2026. În acest context, creșterea tarifelor apare ca o soluție de acoperire a dezechilibrelor financiare, însă raportul de control ridică, simultan, problema eficienței și a disciplinei financiare în companie — un element care poate influența dezbaterea publică și decizia finală privind scumpirea. [...]
Majorarea tarifului la metrou la 7 lei, de la 1 mai, aduce un câștig financiar limitat pentru Metrorex, dar mută presiunea pe călători , susține deputatul USR Cătălin Drulă , într-o postare citată de Agerpres . Fostul ministru al Transporturilor afirmă că scumpirea este consecința unor costuri de personal și de operare în creștere, pe care compania le transferă către populație. Drulă indică drept principală problemă structura de cost a Metrorex, în special cheltuielile de personal, despre care spune că au crescut cu 328% în ultimii zece ani: de la 333 milioane de lei în 2016 la 1.093 milioane de lei în 2026. El afirmă că Metrorex are în prezent 5.000 de angajați și estimează un „optim” de 3.500, amintind că în 2021, în mandatul său, personalul a fost redus de la 5.800 la 5.000. Cât aduce scumpirea și cât cântărește în bugetul companiei Potrivit calculelor prezentate de Drulă, impactul asupra veniturilor Metrorex ar fi relativ mic raportat la dimensiunea cheltuielilor companiei. El estimează că scumpirea ar aduce 59 milioane de lei în plus în 2026, în condițiile în care cheltuielile totale ar ajunge la 1,8–2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un plus de venituri de circa 2–3%. În același timp, Drulă susține că efectul asupra utilizatorilor este semnificativ, întrucât tariful ar crește cu 40% (de la 5 lei la 7 lei). Context: scumpirea anterioară și argumentul „cererii” mai mici Deputatul amintește că, în ianuarie 2025, prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar încasările ar fi urcat doar cu 35%, deși tariful a fost majorat cu 66%. În opinia sa, o nouă creștere nu va genera o majorare proporțională a veniturilor, deoarece o parte dintre călători ar migra către alte opțiuni (taxi, servicii de tip ride-hailing, STB sau mașina personală), cu efecte negative asupra traficului și poluării. Decizia: ordin semnat de ministru, inițiativă a conducerii Metrorex Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că a semnat ordinul de majorare, dar că decizia a fost inițiată de Consiliul de Administrație al Metrorex. El a invocat și creșterea costurilor cu energia electrică, despre care a spus că s-a majorat cu 160% de la ultima scumpire. „A fost o propunere a Consiliului de Administrație. A urmat toți pașii procedurali. Mi-a ajuns la mapă, am semnat acel ordin.” Majorarea tarifelor pentru călătoria cu metroul urmează să intre în vigoare la 1 mai, după ce propunerea Consiliului de Administrație al Metrorex a fost aprobată de Ministerul Transporturilor. Alternativa invocată de Drulă: compensarea penalităților cu Alstom Ca soluție alternativă la scumpire, Drulă afirmă că Metrorex plătește 20 de milioane lunar pe contractul de mentenanță cu Alstom, dar ar avea de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la companie. El propune negocierea unei compensări parțiale lunare, în locul creșterii tarifelor. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
CFR Marfă intră în faliment până la 31 mai, iar transportul de marfă pe calea ferată trece pe Carpatica Feroviar , într-o mutare care schimbă operatorul efectiv al activității și repoziționează forța de muncă din sector, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut joi de vicepremierul Oana Gheorghiu, la briefingul de după ședința de Guvern . Vicepremierul a spus că există „un calendar clar” pentru faliment, cu termen până la 31 mai, și că „există deja Carpatica Feroviar”, companie care „a început deja să lucreze” și „preia activitatea de la CFR Marfă”. Ce se întâmplă cu activitatea și cu angajații Din informațiile prezentate, tranziția operațională este deja în curs, inclusiv pe partea de personal: o parte dintre angajații CFR Marfă au fost deja angajați de Carpatica Feroviar; o parte au plecat voluntar, după ce au primit salarii compensatorii; ar urma angajări în continuare, vicepremierul afirmând că noua companie își va mări numărul de angajați. În relația cu sindicatele, Oana Gheorghiu a declarat că Ministerul Transporturilor se află într-un „dialog constructiv” și că „nu sunt tensiuni” în acest moment. Context: un plan cerut și pentru CFR SA În același briefing, vicepremierul a vorbit și despre CFR SA, compania de infrastructură feroviară, pe care a descris-o drept esențială. Potrivit acesteia, Ministerul Transporturilor trebuie să vină până la 30 aprilie cu o propunere de plan multianual de investiții, pe care o consideră „singura soluție” pentru creșterea vitezei trenurilor, prin investiții în infrastructură. [...]
Companiile aeriene europene reduc temporar tarifele la zborurile scurte pentru a susține cererea, deși combustibilul s-a scumpit puternic , pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al Wizz Air , József Váradi, preluate de BBC. Miza pentru piață este una de marjă și de volum: operatorii încearcă să stimuleze cererea pe termen scurt prin prețuri mai mici, într-un moment în care pasagerii sunt mai precauți, inclusiv din cauza impactului economic al conflictului din Orientul Mijlociu. De ce pot scădea tarifele când kerosenul se scumpește În mod obișnuit, scumpirea combustibilului împinge în sus prețurile biletelor, însă Váradi explică această „fereastră” de ieftinire prin hedging – politici de protecție financiară prin care companiile au cumpărat combustibil în avans, la prețuri mai mici. „Există un nivel ridicat de incertitudine în rândul consumatorilor, ceea ce duce la o cerere mai slabă. Această ezitare poate fi contracarată prin prețuri mai atractive.” Declarațiile vin în contrast cu pozițiile altor companii aeriene, care au anunțat majorări de prețuri sau reducerea numărului de zboruri, invocând creșterea accelerată a costurilor cu combustibilul. Costul combustibilului și riscul de aprovizionare rămân presiuni majore Prețul kerosenului pentru aviație în Europa a crescut după escaladarea conflictului, de la aproximativ 831 de dolari pe tonă (aprox. 3.820 lei) la un vârf de 1.800 de dolari (aprox. 8.280 lei), înainte de a se stabiliza în jurul valorii de 1.500 de dolari pe tonă (aprox. 6.900 lei), potrivit datelor citate. În același timp, Europa rămâne dependentă de importuri, mai ales din regiunea Golfului, iar blocarea rutelor prin Strâmtoarea Hormuz a amplificat temerile privind posibile perturbări ale aprovizionării în sezonul de vară. Ce urmează: „ieftinirea” ar putea fi scurtă Autoritățile din Spania avertizează că scăderea tarifelor ar putea fi temporară, iar ministrul Industriei și Turismului recomandă cumpărarea biletelor în avans, pe fondul riscului ca prețurile să urce pe măsură ce companiile vor ajunge să folosească combustibil achiziționat la noile niveluri mai ridicate. Chiar și într-un scenariu de detensionare rapidă a conflictului, conducerea Wizz Air estimează că prețurile combustibilului vor rămâne peste nivelurile anterioare o perioadă îndelungată, ceea ce ar putea pune presiune pe tarife în lunile următoare. [...]
Ideea Indoneziei de a introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Malacca ar putea deschide un nou front de costuri și incertitudine pentru comerțul maritim global , într-un moment în care rutele-cheie sunt tot mai des folosite ca pârghii geopolitice, potrivit HotNews . Propunerea a fost lansată la finalul săptămânii trecute de ministrul de finanțe al Indoneziei, Purbaya Yudhi Sadewa, care a spus că navele trec prin Malacca „fără nicio taxă” și a pus sub semnul întrebării dacă această situație este „corectă sau greșită”, scrie Naftemporiki. De ce contează: Malacca este o arteră critică pentru fluxurile Asia–Europa și energia Chinei Strâmtoarea Malacca este descrisă ca fiind mai importantă decât Strâmtoarea Ormuz din perspectiva volumelor, transportând peste o cincime din comerțul maritim mondial. Pe direcția vest, exporturile Asiei către Marea Britanie și Europa trec prin acest punct, iar pe direcția est, trei sferturi din importurile de țiței ale Chinei tranzitează strâmtoarea. Geografia o face, teoretic, „taxabilă”: are circa 900 de kilometri lungime, dar în cel mai îngust punct doar 2,7 kilometri lățime, ceea ce ar putea permite implementarea unui sistem de taxe. Riscuri de reglementare și precedent: libertatea de navigație, sub presiune Cichen Shen, expert în transporturi maritime la Lloyd’s List (Singapore), a calificat comentariile ministrului indonezian drept „îngrijorătoare”, pe fondul temerilor că transportul maritim ar putea deveni tot mai mult un instrument geopolitic și de securitate, iar principiul libertății de navigație ar putea fi subminat. În același timp, articolul notează că impunerea de taxe pentru navele care utilizează apele internaționale ar încălca Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Context: efect de contagiune de la Ormuz și presiuni politice mai largi Discuția despre Malacca apare pe fondul planurilor Iranului de a impune taxe navelor de marfă care folosesc Strâmtoarea Ormuz, a doua cea mai aglomerată rută maritimă din lume, ceea ce a alimentat îngrijorări că astfel de inițiative s-ar putea replica și în alte regiuni. Mario Nafval, antreprenor în tehnologie și analist politic, consideră demersul riscant și susține că Iranul a arătat că „o singură țară” poate ține „ostatic” transportul maritim global. În paralel, președintele american Donald Trump a afirmat că SUA ar putea impune taxe navelor care doresc să utilizeze Strâmtoarea Ormuz. Ben Blunt, de la Chatham House, a avertizat că respingerea normelor internaționale de către SUA ar putea încuraja și alte guverne să încerce să remodeleze regulile în avantaj propriu, concluzionând: „Intrăm într-o eră unilaterală, tranzacțională și haotică”. În acest stadiu, informațiile din sursă indică o idee aflată la nivel de declarații și dezbatere publică, fără detalii despre un calendar, nivelul taxelor sau un mecanism de aplicare. [...]
