Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Tariful la metrou rămâne 5 lei încă 60 de zile, iar scumpirea la 7 lei/călătorie, programată de la 1 mai, este amânată în timp ce Metrorex trebuie să vină cu un plan de tăieri de costuri, potrivit Euronews.
Decizia Ministerului Transporturilor se aplică rețelei de metrou din București și prelungește perioada în care prețul rămâne neschimbat, deși, notează publicația, există presiuni din costurile operaționale și inflație. Majorarea ar fi însemnat o scumpire de circa 40% față de tariful actual.
În intervalul de 60 de zile, Metrorex S.A. trebuie să furnizeze un plan de reducere a cheltuielilor care să includă acțiuni și termene, precum și efectele financiare estimate. Conform cerinței citate de Euronews, planul trebuie să ducă la „cel puțin 10% reducere a bazei de cheltuieli” și să se deruleze pe o perioadă de cel mult șase luni.
În referatul de aprobare al ordinului de ministru invocat în material, nivelul propus de 7 lei/călătorie este descris ca riscând să devină comparabil, pe distanțe scurte (1–3 stații), cu costul unor curse de ridesharing și cu tarifele STB pe trasee paralele, în contextul abonamentului integrat.
După expirarea celor 60 de zile, sursa nu precizează dacă tariful de 7 lei va fi aplicat automat sau dacă va depinde de rezultatele planului de reducere a cheltuielilor.
Recomandate
Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]
Aplicarea noului sistem TollRo riscă să creeze un „vid” de punere în practică , după ce CNAIR a cerut amânarea termenului legal până la 1 aprilie 2027, invocând faptul că instrumentul tehnic de plată este încă în pilotare și nu poate susține o obligație sancționabilă de la 1 octombrie 2026, potrivit Profit . CNAIR spune că a transmis pe 7 septembrie 2026 Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (cu informarea prim-ministrului) o solicitare formală cu trei măsuri urgente, dar că, la 11 zile de la trimitere, nu primise niciun răspuns din partea ministerului. Ce cere CNAIR și de ce contează pentru transportatori Solicitarea CNAIR vizează, în esență, alinierea termenelor din lege cu stadiul real al implementării sistemului. Cele trei măsuri cerute sunt: prorogarea termenului de aplicare a TollRo și a rovinietei la 1 aprilie 2027 ; corelarea termenului de interoperabilitate SETRE (interoperabilitatea serviciilor de taxare rutieră la nivel european); suplimentarea organigramei cu posturile necesare operării sistemului și instituirea furnizorului național de servicii de tarifare rutieră. Miza operațională este directă: dacă termenul de 1 octombrie rămâne în lege, iar sistemul nu este funcțional pentru plată în condiții normale, transportatorii ar putea fi expuși la amenzi pentru o obligație pe care nu o pot executa, în timp ce bugetul nu ar încasa venituri, iar instanțele ar putea fi încărcate cu contestații, conform argumentației CNAIR. Stadiul tehnic: aplicația există, dar sistemul e în pilotare CNAIR arată că sistemul livrat de prestator nu a intrat încă în etapa de recepție calitativă, care, potrivit contractului, poate începe doar după finalizarea testării și a pilotării. Pe 16 septembrie, compania a deschis pilotarea publică, iar aplicația TollRo este disponibilă gratuit în App Store și Google Play. În această etapă, șoferii și operatorii de transport sunt invitați să testeze în trafic și să transmită observații din aplicație sau prin portal.etoll.ro, pentru identificarea neconformităților pe care prestatorul trebuie să le remedieze. Pilotarea durează, potrivit contractului, minimum patru săptămâni. CNAIR indică faptul că, și într-o ipoteză „ideală”, etapa nu s-ar putea încheia înainte de jumătatea lunii octombrie, iar compania precizează că nu va percepe un tarif obligatoriu printr-un sistem aflat în pilotare. Context legislativ: termene mutate repetat, presiune PNRR Noul sistem de tarifare electronică pe drumurile naționale (STRR/TollRo) a fost amânat în mai multe rânduri. Profit notează că Guvernul amânase încă din 2025 cu 6 luni aplicarea sistemului, prevăzut inițial pentru 1 ianuarie 2026, iar ulterior au existat noi modificări legislative care au mutat termenele. În final, Parlamentul a revenit asupra termenului în sesiune extraordinară, invocând riscul de pierdere a fondurilor din PNRR, program care se încheie la 31 august, astfel că introducerea sistemului a fost stabilită la 31 august 2026 . Separat, în material este menționat că o consecință implicită a prelungirii termenului ar fi decalarea interoperabilității cu sistemele din Uniunea Europeană, pentru care sunt necesare testări suplimentare, estimate la maximum 6 luni de la punerea în funcțiune pe domeniul național, respectiv de la 15 ianuarie 2027, aspect care „se pare” că nu a fost acceptat de Comisia Europeană. Ce urmează CNAIR susține că prorogarea cerută nu urmărește evitarea aplicării tarifului, ci corelarea datei legale cu momentul în care obligația poate fi respectată „în mod real”. În același timp, compania indică limitări instituționale: un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, dar poate răspunde solicitării, poate aviza posturi și poate susține o inițiativă parlamentară. [...]
Atacurile Rusiei au scos din uz aproape 400 de locomotive ucrainene în 2026, forțând Kievul să caute rapid material rulant la mâna a doua și finanțare externă pentru a menține funcționale transporturile de pasageri și marfă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean al infrastructurii, Mykola Kalashnyk . Kalashnyk a spus, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri în parlamentul Ucrainei, că de la începutul invaziei la scară largă din 2022 au fost pierdute în total 630 de locomotive, iar aproape 400 dintre acestea doar în 2026. În același timp, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii feroviare, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețeaua de transport și logistică a țării, conform relatării preluate de presa de stat Ukrinform. În primele zile ale lunii noiembrie au fost înregistrate aproape 15 atacuri asupra materialului rulant, a mai afirmat ministrul, cu efecte directe atât asupra transportului de pasageri, cât și asupra operațiunilor de marfă. Înlocuiri în lipsă și apel la sprijin extern Datele prezentate indică o deteriorare accelerată față de finalul lunii octombrie, când Kalashnyk raportase 605 locomotive avariate. El a precizat că o parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate nici după reparații, din cauza daunelor severe. În acest context, Ucraina caută material rulant suplimentar de la aliați. Finlanda a anunțat transferul a 10 locomotive, iar Kievul poartă negocieri pentru sprijin suplimentar și cu alte țări. Finanțare de la Banca Mondială și achiziții simplificate până în 2027 Guvernul ucrainean finalizează, de asemenea, o finanțare nerambursabilă (grant) de aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) de la Banca Mondială, destinată achiziției a circa 60 de locomotive second-hand. În septembrie, Ucraina a simplificat procedurile de achiziție, permițând operatorului feroviar de stat Ukrzaliznytsia să cumpere locomotive folosite, piese de schimb și servicii conexe fără procedurile standard de licitație până în martie 2027, potrivit Ukrinform. Costuri în creștere și presiune pe rezultatele Ukrzaliznytsia Sprijinul internațional și finanțarea Băncii Mondiale urmăresc refacerea capacității operaționale a căilor ferate, pe fondul creșterii costurilor de reparații și al presiunilor financiare. Estimările preliminare indică un cost de până la 91 miliarde hrivne (2 miliarde dolari, aprox. 9,2 miliarde lei) pentru refacerea infrastructurii feroviare avariate, iar Ukrzaliznytsia estimează că va încheia 2026 cu o pierdere de 18 miliarde hrivne (395 milioane dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). În paralel, atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au escaladat pe parcursul lui 2026, țintind tot mai des locomotive și trenuri de pasageri aflate în mișcare, nu doar infrastructura staționară. Ukrzaliznytsia a raportat peste 1.600 de atacuri asupra materialului rulant și infrastructurii în primele opt luni din 2026, iar Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a verificat 130 de atacuri asupra infrastructurii feroviare între iunie și septembrie, după 142 în cele șase luni anterioare. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii feroviare din Ucraina cresc riscul de întreruperi logistice , după ce o dronă rusească a lovit marți dimineață, 10 noiembrie, un tren de navetiști aflat într-o stație din Sumî, fără victime, deoarece nu erau pasageri, iar echipajul se adăpostise, potrivit Kyiv Post . Operatorul feroviar de stat Ukrzaliznîțea a transmis că trenul se afla la peron în momentul impactului și a îndemnat călătorii să respecte alertele aeriene și să rămână în zone protejate în timpul atacurilor. Compania a precizat că nici pasageri, nici angajați feroviari nu au fost răniți, întrucât echipajul era într-un adăpost. Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hrihorov, a confirmat separat că trenul a fost vizat și a spus că la bord nu se aflau pasageri. El a avertizat că forțele ruse continuă să atace transportul civil și infrastructura feroviară din regiune și a cerut populației să urmeze instrucțiunile de siguranță ale angajaților feroviari. Anunțurile inițiale nu au indicat ruta trenului și nici o evaluare detaliată a pagubelor. Ce s-a folosit în atac și ce a fost lovit Șeful Administrației Militare a orașului Sumî, Serhii Krîvoșeienko, a raportat că forțele ruse au folosit o dronă Molniya și o dronă FPV (first-person view, controlată de la distanță) cu comandă prin fibră optică împotriva infrastructurii din oraș, în cursul dimineții. Potrivit aceleiași relatări: o lovitură a avariat o clădire din zona industrială a districtului Kovpakivskîi; o altă lovitură a atins cabina unei locomotive diesel într-o stație. În paralel, Ukrzaliznîțea a descris ținta feroviară ca fiind un tren electric de navetiști, în timp ce administrația orașului a vorbit despre cabina unei locomotive diesel. Comunicatele nu explică diferența de terminologie și nici care dintre drone a lovit ținta feroviară. De ce contează pentru transport și logistică Incidentul din Sumî vine pe fondul unor atacuri repetate asupra trenurilor și stațiilor, care pun presiune pe echipamentele necesare menținerii serviciilor de transport de pasageri și marfă. Kyiv Post notează că, în lipsa aviației civile (suspendată), trenurile rămân esențiale pentru călătorii, evacuări și livrări de mărfuri. În context, publicația amintește atacurile consecutive asupra principalului nod feroviar din Dnipro la final de octombrie. Pe 29 octombrie, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o platformă unde se afla un tren de navetiști spre Zaporijjea, iar bilanțul a urcat la 15 morți după decesul unui rănit, au spus autoritățile regionale pe 30 octombrie; cinci angajați feroviari s-au numărat printre cei uciși. Ukrzaliznîțea a afirmat că a emis avertizări și a ordonat evacuarea înainte de lovitură, dar oamenii au rămas în apropierea trenului, iar compania a anunțat ulterior o revizuire a protocoalelor de siguranță. Presiune pe materialul rulant și nevoia de înlocuiri Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat pe 5 noiembrie că Rusia a avariat în 2026 mai multe locomotive decât în toți anii anteriori ai războiului la scară largă la un loc. Separat, ministrul de externe Andrii Sîbiha a spus în septembrie că peste 500 de locomotive ucrainene au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Ucraina a cerut partenerilor echipamente de înlocuire și protecție suplimentară pentru rețeaua feroviară. Finlanda a acceptat în octombrie să doneze gratuit 10 locomotive diesel și piese de schimb către Ukrzaliznîțea, ca parte a eforturilor de menținere a serviciilor în condițiile în care atacurile deteriorează materialul rulant și perturbă alimentarea cu electricitate. Oficialii ucraineni au subliniat că înlocuirile sunt necesare, dar nu elimină riscul unor lovituri ulterioare asupra trenurilor, stațiilor și facilităților de mentenanță. [...]
Panouri fluorescente și sancțiuni mai dure sunt puse pe masă pentru a reduce intrările pe contrasens pe autostrăzi , un risc operațional major într-o rețea unde viteza legală ajunge la 130 km/h, potrivit Digi24 . În vestul țării, administratorii drumurilor au început să monteze indicatoare noi în noduri rutiere și parcări, iar în paralel se discută înăsprirea cadrului legal. Un exemplu recent surprins pe A1, între Timișoara și Arad, arată un șofer de 73 de ani care a mers aproape doi kilometri pe contrasens, până când a provocat un accident. Pe fondul înmulțirii acestor cazuri, autoritățile încearcă să oprească greșeala „din nodul rutier”, înainte ca un vehicul să ajungă efectiv pe sensul opus. Ce măsuri se aplică deja în vest Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a montat panouri fluorescente, cu semne mari și mesaje de tip „STOP! Acces interzis”, amplasate astfel încât să fie vizibile înainte de intrarea greșită pe autostradă. Conform declarațiilor din material, indicatoarele sunt instalate pe A1, A6 și A11 în zona de vest, precum și pe Centura Timișoara Sud. Mesajul operațional este simplu: odată intrat pe contrasens, ceilalți șoferi pot avea doar câteva secunde de reacție, în condițiile vitezelor ridicate de pe autostradă. Recomandările Poliției dacă ai greșit intrarea Chiar și cu panourile noi, polițiștii recomandă prudență și indică pașii de urmat pentru limitarea riscului: dacă ai ratat ieșirea, continui deplasarea până la următorul nod rutier; dacă observi că ai pătruns pe contrasens, oprești aproape de marginea carosabilului, în condiții de siguranță; pornești luminile de avarie; nu încerci să traversezi benzile de circulație; apelezi 112. Reglementare: sancțiunea actuală și proiectul mai dur din Parlament În prezent, șoferii prinși pe contrasens sunt amendați și rămân fără permis pentru 120 de zile, conform informațiilor prezentate. În plus, un proiect aflat în Parlament propune o măsură mai severă: anularea permisului și interdicția de a susține examen pentru un nou permis timp de trei ani, dacă șoferul comite această abatere. Proiectul a fost înregistrat la Senat și se află în procedură parlamentară, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul de aplicare pot suferi modificări. [...]
Motocicliștii și mopediștii primesc acces condiționat la benzile de autobuz și dreptul de a înainta pe lângă coloanele oprite , după promulgarea „Legii motocicliștilor”, o modificare a Codului rutier cu impact direct asupra modului în care se va desfășura traficul urban, potrivit Antena 3 . Actul normativ a fost promulgat marți de președintele Nicușor Dan și include și obligații pentru autoritățile locale privind parcarea vehiculelor pe două roți. Miza principală este operațională: regulile introduc un cadru explicit pentru situații frecvente în trafic (benzi dedicate transportului public, „filtrarea” printre mașini la semafor), dar aplicarea efectivă depinde de intrarea în vigoare a legii și de actualizarea normelor. Ce se schimbă în trafic pentru motociclete, mopede și biciclete Legea permite motocicletelor și mopedelor să circule pe benzile rezervate transportului public, însă numai în condițiile stabilite de administratorul drumului , ceea ce înseamnă că accesul nu va fi automat pe orice bandă de autobuz. În plus, motocicliștii, mopediștii și bicicliștii vor putea înainta pe lângă coloanele de vehicule oprite la semafor sau la trecerile de cale ferată, cu limitări explicite: viteză de cel mult 20 km/h; existența unui spațiu lateral suficient; fără a stânjeni ceilalți participanți la trafic. O altă clarificare importantă: trecerea unei motociclete sau a unui moped pe lângă un vehicul care circulă în același sens nu va mai fi considerată depășire , dacă motociclistul nu trece peste marcajul care delimitează banda de circulație. Parcări dedicate și reguli de siguranță Actul normativ introduce și măsuri care țin de infrastructură și siguranță: un „spațiu de siguranță” de trei metri pentru motociclete și mopede la intersecțiile semaforizate și la trecerile de cale ferată cu bariere sau semibariere; obligația primăriilor de a amenaja locuri de parcare dedicate motocicletelor și mopedelor în toate parcările publice cu cel puțin șase locuri; cerințe mai stricte pentru echipamentul de protecție: casca trebuie să fie omologată pentru categoria vehiculului și fixată corespunzător. Când se aplică și ce urmează Promulgarea nu înseamnă aplicare imediată a tuturor regulilor. Guvernul are la dispoziție 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a modifica normele de aplicare ale Codului rutier, iar noile prevederi vor funcționa în condițiile stabilite de lege și de normele rutiere. Deputatul PNL Sebastian Burduja , unul dintre inițiatori, a susținut că schimbările ar reduce aglomerația, argumentând că: „Fiecare motocicletă sau scuter înseamnă o maşină mai puţin în coloană şi un loc de parcare liber.” [...]
