Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Metrorex ar putea recupera circa 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din penalități neîncasate de la Alstom, o sumă de cinci ori mai mare decât venitul estimat din scumpirea biletelor, potrivit ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, citat de Economica. Miza este una de impact financiar direct: înainte de a transfera costuri către călători, compania ar avea de urmărit venituri contractuale care, susține ministrul, au fost lăsate în nelucrare luni la rând.
Miruță a spus că, la o primă verificare, a identificat „60 de milioane de euro” bani neîncasați din penalități pentru întârzierea unui contract al Metrorex, cel privind trenurile Alstom. Potrivit declarațiilor sale, emiterea facturii de penalități ar fi fost întârziată nouă luni, deși ar fi trebuit făcută „de a doua zi”, iar după emitere „nu s-a mai făcut niciun pas”.
Ministrul interimar a criticat ideea compensării unor pierderi prin majorarea tarifelor plătite de călători, în condițiile în care, susține el, nu s-au făcut diligențele pentru recuperarea sumelor datorate prin contract.
„Doar de aici sunt de cinci ori mai mulți bani decât s-ar fi obținut din creșterea acestui bilet”, a declarat Radu Miruță.
El a invocat și un raport al Corpului de Control, despre care a spus că a fost înaintat pe 29 ianuarie și că, până la 29 aprilie, „nu s-a făcut nimic” în legătură cu recuperarea banilor.
Metrorex a declarat la începutul lunii aprilie, pentru Economica, că valoarea penalităților imputate Alstom ajunsese la 62 de milioane de euro (aprox. 310 milioane lei) și că plata acestora este „disputată în instanță”. Compania a precizat că va încerca, „prin aplicarea prevederilor contractuale și legale aplicabile”, să obțină finalizarea obiectului contractului.
Pe fondul acestor constatări, Miruță a anunțat convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex în vederea demiterii directorului general Mariana Miclăuș, invocând „neîndeplinirea indicatorilor de performanță”.
Metrorex a semnat în 2020 contractul pentru 13 trenuri de metrou Alstom destinate Magistralei 5; valoarea contractului depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). Trenurile sunt aduse din Brazilia și se află în teste, furnizorul având obligația obținerii agrementului tehnic feroviar înainte de introducerea în circulație cu călători, conform explicațiilor oferite publicației de reprezentanții Metrorex.
Recomandate
Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]
Șoferii care plătesc prin TollRo nu mai pot fi amendați pentru neplată dacă aplicația are erori , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a semnat un ordin care modifică normele de aplicare ale legii din 2023 privind taxarea pe kilometru, potrivit Antena 3 . Măsura are impact direct de reglementare: reduce riscul de sancțiuni pentru utilizatorii de bună-credință în contextul disfuncționalităților apărute la lansarea sistemului. Ordinul vizează utilizatorii Sistemului de Tarifare Electronică Rutieră (TollRo) , pus în funcțiune la 1 octombrie, și introduce o prevedere explicită: în cazul unor disfuncționalități ale aplicației, utilizatorii nu pot fi sancționați pentru neîndeplinirea obligațiilor legale de plată. De ce a fost nevoie de ordin și ce poate (și nu poate) schimba un guvern interimar Radu Miruță a spus că soluția a fost găsită „în cadrul legal existent”, în condițiile în care trecerea la taxarea pe kilometru este reglementată printr-o lege adoptată în 2023, care nu poate fi modificată decât tot prin lege — lucru pe care un guvern interimar nu îl poate face. În schimb, ministrul a intervenit prin ordin asupra normelor de aplicare ale legii, ordin care, potrivit declarațiilor sale, a fost publicat în Monitorul Oficial. Într-o conferință de presă, ministrul a explicat că a discutat cu reprezentanții transportatorilor și distribuitorilor despre problemele observate în aplicație, iar cea mai sensibilă a fost riscul de amendare în situații în care utilizatorii nu sunt vinovați. „Nu voi accepta vreodată ca oamenii nevinovaţi să fie sancţionaţi pentru o activitate pe care Compania Naţională de Drumuri ar fi trebuit să o finalizeze de un an şi jumătate de când este contractată această aplicaţie.” Presiune operațională la lansare: milioane de accesări și vârfuri de sarcină Compania de drumuri a anunțat că, în primele 12 ore de funcționare, platforma TollRo a avut aproximativ patru milioane de vizitatori și utilizatori autentificați. În același interval, în sistem s-au înregistrat aproximativ: 50.000 de utilizatori; 170.000 de vehicule. Tot în primele 12 ore, au fost raportate: peste 45.000 de tichete de rută emise; peste 60.000 de plăți; peste 13.000 de alimentări ale portofelului electronic. Potrivit companiei, aproximativ 90% dintre achiziții s-au făcut direct prin portalul și aplicațiile TollRo, restul fiind realizate prin distribuitori și prin punctele CNAIR. Volumul concentrat în primele ore a generat „vârfuri de sarcină” asupra platformei și a sistemelor externe cu care comunică, ceea ce a dus la nefuncționalități. În acest context, ordinul semnat de ministru funcționează ca o plasă de siguranță pentru utilizatori: dacă apar erori ale aplicației, sancțiunile pentru neplată nu ar trebui aplicate celor care încearcă să își îndeplinească obligațiile, conform prevederii introduse în normele de aplicare. [...]
Atacurile Rusiei au scos din uz aproape 400 de locomotive ucrainene în 2026, forțând Kievul să caute rapid material rulant la mâna a doua și finanțare externă pentru a menține funcționale transporturile de pasageri și marfă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean al infrastructurii, Mykola Kalashnyk . Kalashnyk a spus, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri în parlamentul Ucrainei, că de la începutul invaziei la scară largă din 2022 au fost pierdute în total 630 de locomotive, iar aproape 400 dintre acestea doar în 2026. În același timp, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii feroviare, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețeaua de transport și logistică a țării, conform relatării preluate de presa de stat Ukrinform. În primele zile ale lunii noiembrie au fost înregistrate aproape 15 atacuri asupra materialului rulant, a mai afirmat ministrul, cu efecte directe atât asupra transportului de pasageri, cât și asupra operațiunilor de marfă. Înlocuiri în lipsă și apel la sprijin extern Datele prezentate indică o deteriorare accelerată față de finalul lunii octombrie, când Kalashnyk raportase 605 locomotive avariate. El a precizat că o parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate nici după reparații, din cauza daunelor severe. În acest context, Ucraina caută material rulant suplimentar de la aliați. Finlanda a anunțat transferul a 10 locomotive, iar Kievul poartă negocieri pentru sprijin suplimentar și cu alte țări. Finanțare de la Banca Mondială și achiziții simplificate până în 2027 Guvernul ucrainean finalizează, de asemenea, o finanțare nerambursabilă (grant) de aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) de la Banca Mondială, destinată achiziției a circa 60 de locomotive second-hand. În septembrie, Ucraina a simplificat procedurile de achiziție, permițând operatorului feroviar de stat Ukrzaliznytsia să cumpere locomotive folosite, piese de schimb și servicii conexe fără procedurile standard de licitație până în martie 2027, potrivit Ukrinform. Costuri în creștere și presiune pe rezultatele Ukrzaliznytsia Sprijinul internațional și finanțarea Băncii Mondiale urmăresc refacerea capacității operaționale a căilor ferate, pe fondul creșterii costurilor de reparații și al presiunilor financiare. Estimările preliminare indică un cost de până la 91 miliarde hrivne (2 miliarde dolari, aprox. 9,2 miliarde lei) pentru refacerea infrastructurii feroviare avariate, iar Ukrzaliznytsia estimează că va încheia 2026 cu o pierdere de 18 miliarde hrivne (395 milioane dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). În paralel, atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au escaladat pe parcursul lui 2026, țintind tot mai des locomotive și trenuri de pasageri aflate în mișcare, nu doar infrastructura staționară. Ukrzaliznytsia a raportat peste 1.600 de atacuri asupra materialului rulant și infrastructurii în primele opt luni din 2026, iar Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a verificat 130 de atacuri asupra infrastructurii feroviare între iunie și septembrie, după 142 în cele șase luni anterioare. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii feroviare din Ucraina cresc riscul de întreruperi logistice , după ce o dronă rusească a lovit marți dimineață, 10 noiembrie, un tren de navetiști aflat într-o stație din Sumî, fără victime, deoarece nu erau pasageri, iar echipajul se adăpostise, potrivit Kyiv Post . Operatorul feroviar de stat Ukrzaliznîțea a transmis că trenul se afla la peron în momentul impactului și a îndemnat călătorii să respecte alertele aeriene și să rămână în zone protejate în timpul atacurilor. Compania a precizat că nici pasageri, nici angajați feroviari nu au fost răniți, întrucât echipajul era într-un adăpost. Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hrihorov, a confirmat separat că trenul a fost vizat și a spus că la bord nu se aflau pasageri. El a avertizat că forțele ruse continuă să atace transportul civil și infrastructura feroviară din regiune și a cerut populației să urmeze instrucțiunile de siguranță ale angajaților feroviari. Anunțurile inițiale nu au indicat ruta trenului și nici o evaluare detaliată a pagubelor. Ce s-a folosit în atac și ce a fost lovit Șeful Administrației Militare a orașului Sumî, Serhii Krîvoșeienko, a raportat că forțele ruse au folosit o dronă Molniya și o dronă FPV (first-person view, controlată de la distanță) cu comandă prin fibră optică împotriva infrastructurii din oraș, în cursul dimineții. Potrivit aceleiași relatări: o lovitură a avariat o clădire din zona industrială a districtului Kovpakivskîi; o altă lovitură a atins cabina unei locomotive diesel într-o stație. În paralel, Ukrzaliznîțea a descris ținta feroviară ca fiind un tren electric de navetiști, în timp ce administrația orașului a vorbit despre cabina unei locomotive diesel. Comunicatele nu explică diferența de terminologie și nici care dintre drone a lovit ținta feroviară. De ce contează pentru transport și logistică Incidentul din Sumî vine pe fondul unor atacuri repetate asupra trenurilor și stațiilor, care pun presiune pe echipamentele necesare menținerii serviciilor de transport de pasageri și marfă. Kyiv Post notează că, în lipsa aviației civile (suspendată), trenurile rămân esențiale pentru călătorii, evacuări și livrări de mărfuri. În context, publicația amintește atacurile consecutive asupra principalului nod feroviar din Dnipro la final de octombrie. Pe 29 octombrie, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o platformă unde se afla un tren de navetiști spre Zaporijjea, iar bilanțul a urcat la 15 morți după decesul unui rănit, au spus autoritățile regionale pe 30 octombrie; cinci angajați feroviari s-au numărat printre cei uciși. Ukrzaliznîțea a afirmat că a emis avertizări și a ordonat evacuarea înainte de lovitură, dar oamenii au rămas în apropierea trenului, iar compania a anunțat ulterior o revizuire a protocoalelor de siguranță. Presiune pe materialul rulant și nevoia de înlocuiri Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat pe 5 noiembrie că Rusia a avariat în 2026 mai multe locomotive decât în toți anii anteriori ai războiului la scară largă la un loc. Separat, ministrul de externe Andrii Sîbiha a spus în septembrie că peste 500 de locomotive ucrainene au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Ucraina a cerut partenerilor echipamente de înlocuire și protecție suplimentară pentru rețeaua feroviară. Finlanda a acceptat în octombrie să doneze gratuit 10 locomotive diesel și piese de schimb către Ukrzaliznîțea, ca parte a eforturilor de menținere a serviciilor în condițiile în care atacurile deteriorează materialul rulant și perturbă alimentarea cu electricitate. Oficialii ucraineni au subliniat că înlocuirile sunt necesare, dar nu elimină riscul unor lovituri ulterioare asupra trenurilor, stațiilor și facilităților de mentenanță. [...]
Panouri fluorescente și sancțiuni mai dure sunt puse pe masă pentru a reduce intrările pe contrasens pe autostrăzi , un risc operațional major într-o rețea unde viteza legală ajunge la 130 km/h, potrivit Digi24 . În vestul țării, administratorii drumurilor au început să monteze indicatoare noi în noduri rutiere și parcări, iar în paralel se discută înăsprirea cadrului legal. Un exemplu recent surprins pe A1, între Timișoara și Arad, arată un șofer de 73 de ani care a mers aproape doi kilometri pe contrasens, până când a provocat un accident. Pe fondul înmulțirii acestor cazuri, autoritățile încearcă să oprească greșeala „din nodul rutier”, înainte ca un vehicul să ajungă efectiv pe sensul opus. Ce măsuri se aplică deja în vest Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a montat panouri fluorescente, cu semne mari și mesaje de tip „STOP! Acces interzis”, amplasate astfel încât să fie vizibile înainte de intrarea greșită pe autostradă. Conform declarațiilor din material, indicatoarele sunt instalate pe A1, A6 și A11 în zona de vest, precum și pe Centura Timișoara Sud. Mesajul operațional este simplu: odată intrat pe contrasens, ceilalți șoferi pot avea doar câteva secunde de reacție, în condițiile vitezelor ridicate de pe autostradă. Recomandările Poliției dacă ai greșit intrarea Chiar și cu panourile noi, polițiștii recomandă prudență și indică pașii de urmat pentru limitarea riscului: dacă ai ratat ieșirea, continui deplasarea până la următorul nod rutier; dacă observi că ai pătruns pe contrasens, oprești aproape de marginea carosabilului, în condiții de siguranță; pornești luminile de avarie; nu încerci să traversezi benzile de circulație; apelezi 112. Reglementare: sancțiunea actuală și proiectul mai dur din Parlament În prezent, șoferii prinși pe contrasens sunt amendați și rămân fără permis pentru 120 de zile, conform informațiilor prezentate. În plus, un proiect aflat în Parlament propune o măsură mai severă: anularea permisului și interdicția de a susține examen pentru un nou permis timp de trei ani, dacă șoferul comite această abatere. Proiectul a fost înregistrat la Senat și se află în procedură parlamentară, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul de aplicare pot suferi modificări. [...]
Motocicliștii și mopediștii primesc acces condiționat la benzile de autobuz și dreptul de a înainta pe lângă coloanele oprite , după promulgarea „Legii motocicliștilor”, o modificare a Codului rutier cu impact direct asupra modului în care se va desfășura traficul urban, potrivit Antena 3 . Actul normativ a fost promulgat marți de președintele Nicușor Dan și include și obligații pentru autoritățile locale privind parcarea vehiculelor pe două roți. Miza principală este operațională: regulile introduc un cadru explicit pentru situații frecvente în trafic (benzi dedicate transportului public, „filtrarea” printre mașini la semafor), dar aplicarea efectivă depinde de intrarea în vigoare a legii și de actualizarea normelor. Ce se schimbă în trafic pentru motociclete, mopede și biciclete Legea permite motocicletelor și mopedelor să circule pe benzile rezervate transportului public, însă numai în condițiile stabilite de administratorul drumului , ceea ce înseamnă că accesul nu va fi automat pe orice bandă de autobuz. În plus, motocicliștii, mopediștii și bicicliștii vor putea înainta pe lângă coloanele de vehicule oprite la semafor sau la trecerile de cale ferată, cu limitări explicite: viteză de cel mult 20 km/h; existența unui spațiu lateral suficient; fără a stânjeni ceilalți participanți la trafic. O altă clarificare importantă: trecerea unei motociclete sau a unui moped pe lângă un vehicul care circulă în același sens nu va mai fi considerată depășire , dacă motociclistul nu trece peste marcajul care delimitează banda de circulație. Parcări dedicate și reguli de siguranță Actul normativ introduce și măsuri care țin de infrastructură și siguranță: un „spațiu de siguranță” de trei metri pentru motociclete și mopede la intersecțiile semaforizate și la trecerile de cale ferată cu bariere sau semibariere; obligația primăriilor de a amenaja locuri de parcare dedicate motocicletelor și mopedelor în toate parcările publice cu cel puțin șase locuri; cerințe mai stricte pentru echipamentul de protecție: casca trebuie să fie omologată pentru categoria vehiculului și fixată corespunzător. Când se aplică și ce urmează Promulgarea nu înseamnă aplicare imediată a tuturor regulilor. Guvernul are la dispoziție 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a modifica normele de aplicare ale Codului rutier, iar noile prevederi vor funcționa în condițiile stabilite de lege și de normele rutiere. Deputatul PNL Sebastian Burduja , unul dintre inițiatori, a susținut că schimbările ar reduce aglomerația, argumentând că: „Fiecare motocicletă sau scuter înseamnă o maşină mai puţin în coloană şi un loc de parcare liber.” [...]
