Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Ideea Indoneziei de a introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Malacca ar putea deschide un nou front de costuri și incertitudine pentru comerțul maritim global, într-un moment în care rutele-cheie sunt tot mai des folosite ca pârghii geopolitice, potrivit HotNews.
Propunerea a fost lansată la finalul săptămânii trecute de ministrul de finanțe al Indoneziei, Purbaya Yudhi Sadewa, care a spus că navele trec prin Malacca „fără nicio taxă” și a pus sub semnul întrebării dacă această situație este „corectă sau greșită”, scrie Naftemporiki.
Strâmtoarea Malacca este descrisă ca fiind mai importantă decât Strâmtoarea Ormuz din perspectiva volumelor, transportând peste o cincime din comerțul maritim mondial. Pe direcția vest, exporturile Asiei către Marea Britanie și Europa trec prin acest punct, iar pe direcția est, trei sferturi din importurile de țiței ale Chinei tranzitează strâmtoarea.
Geografia o face, teoretic, „taxabilă”: are circa 900 de kilometri lungime, dar în cel mai îngust punct doar 2,7 kilometri lățime, ceea ce ar putea permite implementarea unui sistem de taxe.
Cichen Shen, expert în transporturi maritime la Lloyd’s List (Singapore), a calificat comentariile ministrului indonezian drept „îngrijorătoare”, pe fondul temerilor că transportul maritim ar putea deveni tot mai mult un instrument geopolitic și de securitate, iar principiul libertății de navigație ar putea fi subminat.
În același timp, articolul notează că impunerea de taxe pentru navele care utilizează apele internaționale ar încălca Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării.
Discuția despre Malacca apare pe fondul planurilor Iranului de a impune taxe navelor de marfă care folosesc Strâmtoarea Ormuz, a doua cea mai aglomerată rută maritimă din lume, ceea ce a alimentat îngrijorări că astfel de inițiative s-ar putea replica și în alte regiuni.
Mario Nafval, antreprenor în tehnologie și analist politic, consideră demersul riscant și susține că Iranul a arătat că „o singură țară” poate ține „ostatic” transportul maritim global. În paralel, președintele american Donald Trump a afirmat că SUA ar putea impune taxe navelor care doresc să utilizeze Strâmtoarea Ormuz.
Ben Blunt, de la Chatham House, a avertizat că respingerea normelor internaționale de către SUA ar putea încuraja și alte guverne să încerce să remodeleze regulile în avantaj propriu, concluzionând:
„Intrăm într-o eră unilaterală, tranzacțională și haotică”.
În acest stadiu, informațiile din sursă indică o idee aflată la nivel de declarații și dezbatere publică, fără detalii despre un calendar, nivelul taxelor sau un mecanism de aplicare.
Recomandate
Companiile de transport maritim tratează cu prudență redeschiderea Strâmtorii Hormuz și cer clarificări operaționale înainte de reluarea tranzitului , pe fondul riscului de mine, al condițiilor impuse de Iran și al incertitudinilor privind implementarea practică, potrivit Al Jazeera . Miza este direct economică: orice blocaj sau întârziere într-unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” maritime ale lumii se traduce rapid în costuri mai mari de transport, rute ocolitoare și presiune pe lanțurile de aprovizionare din și către Golful Persic. Anunțul Teheranului că strâmtoarea este deschisă pentru nave comerciale, făcut de ministrul iranian de externe Abbas Araghchi în contextul unui acord de încetare a focului de 10 zile în Liban, a fost urmat de o scădere a prețurilor la petrol și alte mărfuri și de creșteri pe burse. Totuși, operatorii spun că revenirea efectivă a navelor depinde de clarificarea riscurilor și a regulilor de tranzit. Ce condiții și riscuri invocă industria Asociația Armatorilor Norvegieni afirmă că, înainte ca navele să traverseze, trebuie lămurite mai multe aspecte, inclusiv: existența și nivelul riscului de mine; condițiile impuse de Iran; modul de aplicare în practică a regulilor de tranzit. BIMCO, una dintre cele mai mari asociații din shipping, și-a avertizat membrii că amenințarea minelor rămâne neclară și că firmele ar trebui să ia în calcul evitarea zonei. În același sens, un avertisment al Marinei SUA, văzut de Reuters, arată că riscul minelor în anumite părți ale strâmtorii nu este pe deplin înțeles și că evitarea zonei ar trebui luată în considerare. Coordonare cu autoritățile iraniene și impact pe asigurări Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că toate navele comerciale, inclusiv cele americane, pot naviga prin strâmtoare, dar planurile trebuie coordonate cu Gardienii Revoluției (IRGC). Tranzitul ar urma să fie restricționat la culoare pe care Iranul le consideră sigure, în timp ce navele militare rămân interzise, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Organizația Maritimă Internațională (IMO) spune că verifică dacă anunțul privind redeschiderea respectă libertatea de navigație pentru toate navele comerciale și asigură un pasaj sigur. Un alt punct sensibil este ruta recent impusă de Teheran prin apele sale teritoriale, în apropiere de insula Larak: chiar și fără o taxă de trecere, aceasta ar crea dificultăți de navigație și ar ridica întrebări de conformitate și asigurare, a spus Matt Wright, analist la firma de date Kpler. Cum reacționează marile companii de shipping Hapag-Lloyd a transmis că lucrează pentru ca navele sale să tranziteze strâmtoarea „cât mai curând posibil”, dar că rămân întrebări deschise. Compania a precizat că un comitet de criză încearcă să rezolve punctele neclare cu părțile relevante în următoarele 24–36 de ore. Maersk a anunțat că monitorizează îndeaproape situația de securitate și va acționa pe baza propriei evaluări de risc. CMA CGM și Frontline au refuzat să comenteze. De ce contează: costuri, rute ocolitoare și volatilitate în piețe Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru fluxurile de energie și mărfuri. Orice perturbare a forțat deja companiile să suspende curse, să redirecționeze încărcături și să folosească soluții mai scumpe pentru a menține transporturile către și dinspre Golf. Chiar dacă piețele au reacționat inițial pozitiv la anunțul redeschiderii, decizia operatorilor de a relua tranzitul depinde de reducerea riscurilor operaționale și de clarificarea regulilor de trecere. [...]
Majorarea tarifului la metrou la 7 lei, de la 1 mai, aduce un câștig financiar limitat pentru Metrorex, dar mută presiunea pe călători , susține deputatul USR Cătălin Drulă , într-o postare citată de Agerpres . Fostul ministru al Transporturilor afirmă că scumpirea este consecința unor costuri de personal și de operare în creștere, pe care compania le transferă către populație. Drulă indică drept principală problemă structura de cost a Metrorex, în special cheltuielile de personal, despre care spune că au crescut cu 328% în ultimii zece ani: de la 333 milioane de lei în 2016 la 1.093 milioane de lei în 2026. El afirmă că Metrorex are în prezent 5.000 de angajați și estimează un „optim” de 3.500, amintind că în 2021, în mandatul său, personalul a fost redus de la 5.800 la 5.000. Cât aduce scumpirea și cât cântărește în bugetul companiei Potrivit calculelor prezentate de Drulă, impactul asupra veniturilor Metrorex ar fi relativ mic raportat la dimensiunea cheltuielilor companiei. El estimează că scumpirea ar aduce 59 milioane de lei în plus în 2026, în condițiile în care cheltuielile totale ar ajunge la 1,8–2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un plus de venituri de circa 2–3%. În același timp, Drulă susține că efectul asupra utilizatorilor este semnificativ, întrucât tariful ar crește cu 40% (de la 5 lei la 7 lei). Context: scumpirea anterioară și argumentul „cererii” mai mici Deputatul amintește că, în ianuarie 2025, prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar încasările ar fi urcat doar cu 35%, deși tariful a fost majorat cu 66%. În opinia sa, o nouă creștere nu va genera o majorare proporțională a veniturilor, deoarece o parte dintre călători ar migra către alte opțiuni (taxi, servicii de tip ride-hailing, STB sau mașina personală), cu efecte negative asupra traficului și poluării. Decizia: ordin semnat de ministru, inițiativă a conducerii Metrorex Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că a semnat ordinul de majorare, dar că decizia a fost inițiată de Consiliul de Administrație al Metrorex. El a invocat și creșterea costurilor cu energia electrică, despre care a spus că s-a majorat cu 160% de la ultima scumpire. „A fost o propunere a Consiliului de Administrație. A urmat toți pașii procedurali. Mi-a ajuns la mapă, am semnat acel ordin.” Majorarea tarifelor pentru călătoria cu metroul urmează să intre în vigoare la 1 mai, după ce propunerea Consiliului de Administrație al Metrorex a fost aprobată de Ministerul Transporturilor. Alternativa invocată de Drulă: compensarea penalităților cu Alstom Ca soluție alternativă la scumpire, Drulă afirmă că Metrorex plătește 20 de milioane lunar pe contractul de mentenanță cu Alstom, dar ar avea de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la companie. El propune negocierea unei compensări parțiale lunare, în locul creșterii tarifelor. [...]
România nu vede un risc imediat de anulări de zboruri, dar își pregătește un mecanism de monitorizare pentru o posibilă criză de aprovizionare cu kerosen în Europa , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute vineri, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Nicosia. Mesajul principal transmis de șeful statului este că, pe un orizont de „3-4 luni”, autoritățile nu anticipează perturbări ale zborurilor din România, însă „preocuparea” este pentru termenul mediu, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori. Ce spune președintele despre riscul operațional pentru zboruri Nicușor Dan a indicat că, la nivel european, aprovizionarea cu kerosen ridică „semne de întrebare”, fără ca România să fie afectată „în perioada imediată”. Discuțiile din Cipru ar fi vizat atât riscurile imediate, cât și cele viitoare, în contextul situației din Orientul Mijlociu. „Există probleme pe termen scurt și există o perspectivă îngrijorătoare pe termen mediu.” Coordonare cu Guvernul și companiile, cu reevaluări periodice Președintele a spus că a existat o întâlnire „acum două sau trei săptămâni” cu premierul, ministrul transporturilor, ministrul energiei și „niște companii mari” care operează pe piața din România, concluzia fiind că nu există motive de îngrijorare pe termen scurt pentru pasageri. „Nu există risc pe termen scurt, adică de ordinul 3-4 luni de acum încolo nu suntem afectați de ceva.” În același timp, autoritățile ar urma să continue monitorizarea și să revină cu evaluări periodice. „Și a rămas că ne vedem la o lună ca să vedem dacă sunt elemente noi.” De ce contează pentru transport și logistică Kerosenul este combustibilul folosit în aviație, iar eventuale probleme de aprovizionare la nivel european pot genera, în timp, presiuni operaționale pentru companii (planificarea zborurilor, costuri și capacitate). În acest moment, însă, declarațiile președintelui indică doar un risc potențial pe termen mediu, condiționat de evoluțiile geopolitice și de semnalele venite de la Agenția Internațională pentru Energie și „alți specialiști”, fără detalii suplimentare în material despre scenarii sau măsuri concrete. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
Bolt introduce în România opțiunea „ Priority ”, care reduce timpul de așteptare contra unei taxe suplimentare , într-o mișcare ce poate crește încasările pe cursă prin „tarifarea urgenței” și poate redistribui cererea către șoferii disponibili, potrivit Profit . Noul serviciu este prezentat ca o categorie care oferă „timpi de așteptare mai mici față de categoriile standard”, în schimbul unui cost suplimentar descris ca fiind redus. Din perspectiva operațională, „Priority” funcționează ca o opțiune de prioritizare în alocarea mașinilor, pentru momentele în care utilizatorul vrea să plece mai repede. Unde este disponibil și cum îl poziționează Bolt Categoria „Priority” este disponibilă, în acest moment, în opt orașe: București, Brașov, Sibiu, Craiova, Ploiești, Bacău, Timișoara și Iași. Bolt își poziționează serviciul ca soluție pentru deplasări cu constrângeri de timp, cum ar fi drumul spre aeroport, prinderea unui tren sau o întâlnire, conform declarației lui Vasile Juncanariu , General Manager Bolt Rides România. Context: extinderea portofoliului de servicii Lansarea „Priority” vine după ce Bolt a introdus recent în România și serviciul de lux Bolt Chauffeur, care permite rezervarea în avans a unor curse cu un nivel ridicat de confort. În același timp, compania a mai adus pe piața locală și alte servicii, precum Little Bolt, iar în zona de livrări Bolt Food a lansat în noiembrie 2025 DineOut, un serviciu de acces la oferte în restaurante locale. De ce contează pentru piață Prin introducerea unei taxe suplimentare pentru reducerea timpului de așteptare, Bolt adaugă o nouă pârghie de monetizare și de gestionare a cererii în orele aglomerate, fără a modifica direct categoria standard. Profit nu precizează nivelul taxei sau modul exact de calcul, astfel că impactul asupra prețului final pentru client nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
