Știri
Știri din categoria Transport și logistică
România a semnat un contract de 1,62 miliarde lei fără TVA pentru 12 trenuri Siemens, cu mentenanță inclusă pe 30 de ani și opțiune de prelungire, iar materialul rulant este alocat unor rute neelectrificate din jurul Bucureștiului, potrivit Profit.
Contractul vine după ce comisia de evaluare a oficializat câștigarea licitației de către Siemens Mobility, prin desemnarea producătorului de material rulant. Oferta financiară este de 1.617.696.763,20 lei, fără TVA, sumă care include livrarea a 12 automotoare electrice și mentenanța pe 30 de ani.
În contract este prevăzută o clauză de revizuire care permite suplimentarea perioadei de mentenanță cu încă 30 de ani, fără organizarea unei proceduri competitive, prin act adițional. Practic, pe lângă componenta de achiziție, statul își poate extinde relația contractuală pentru întreținere pe un orizont total de până la 60 de ani, în condițiile descrise în document.
Potrivit informațiilor publicate, trenurile sunt destinate liniilor neelectrificate, pe următoarele rute:
Materialul publicat de Profit menționează că România va cumpăra „12 trenuri cu hidrogen”, însă în același text oferta este descrisă ca fiind pentru „12 automotoare electrice”; articolul nu detaliază această diferență de formulare.
Recomandate
Trei producători concurează pentru un contract de 1,57 miliarde lei la ARF potrivit Profit , care arată că Softronic Craiova , Alstom și Siemens s-au înscris la licitația Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru achiziția a 23 de locomotive electrice. Miza economică este semnificativă: contractul este estimat la 1,57 miliarde de lei, fără TVA , ceea ce îl plasează între cele mai mari achiziții publice recente din zona materialului rulant și poate influența direct încărcarea de comenzi și capacitățile de producție/integrare ale ofertanților. Cine sunt ofertanții La procedură s-au înscris: Softronic Craiova ; o asociere cu Alstom Transport (lider) și Alstom Transportation Germany GmbH ; o asociere cu Siemens Mobility (lider), Siemens Mobility Austria GmbH și Siemens Mobility GmbH . Ce cumpără ARF și ce specificații sunt cerute Licitația vizează 23 de locomotive electrice echipate cu ERTMS (sistem european de management al traficului feroviar, folosit pentru interoperabilitate și control/semnalizare), cu: viteză maximă de 160 km/h ; capacitatea de a tracta până la 16 vagoane de călători . În acest stadiu, publicația nu oferă detalii despre calendarul evaluării sau criteriile de atribuire, dincolo de înscrierea ofertanților și valoarea estimată a contractului. [...]
Remorcherul „Astana” a fost ranfluat și adus în Portul Midia , un pas-cheie pentru reluarea operațiunilor în siguranță și pentru ancheta maritimă , după scufundarea din 18 martie la circa opt kilometri de port, potrivit Adevărul . Nava urmează să fie predată autorităților, în timp ce căutările pentru doi membri ai echipajului continuă. Midia Marine Terminal a anunțat că operațiunea de ranfluare (readucerea la suprafață și punerea în stare de plutire a unei nave scufundate) s-a încheiat cu succes, iar remorcherul a fost tractat joi seară în port de nava-suport „Ataman”, împreună cu o macara plutitoare. Întregul proces s-a desfășurat sub supravegherea și cu aprobarea autorităților maritime. „În conformitate cu deciziile autorităților, nava va rămâne sub paza permanentă a Gărzii de Coastă, iar mâine va fi pusă la dispoziția acestora”, a transmis Midia Marine Terminal. Ce urmează: predarea navei și extinderea căutărilor în port Compania spune că nava va rămâne sub pază permanentă, iar o operațiune de căutare mai amplă pentru marinarii dispăruți va fi desfășurată în Portul Midia. Midia Marine Terminal precizează că ARAS Salvage a făcut căutări în compartimentele accesibile ale navei, „în conformitate cu dispozițiile organelor de anchetă”. În paralel, predarea remorcherului către autorități este relevantă operațional și procedural: epava, odată adusă la cheu și securizată, poate fi examinată în condiții controlate, ceea ce poate sprijini stabilirea cauzelor accidentului. Contextul accidentului și bilanțul echipajului Remorcherul „Astana” asista nava-tanc „Amades” în timpul manevrei de apropiere de terminalul Monbuoy. La un moment dat, echipajul a raportat oprirea motoarelor principale, iar remorcherul a fost observat răsturnat, după care s-a scufundat rapid, cu chila în sus. Echipajul era format din cinci marinari români: unul a fost scos din apă, dar nu a putut fi salvat, trupul altuia a fost găsit de scafandrii Forțelor Navale, iar un al treilea a fost descoperit pe 17 iunie, în timpul operațiunii de ridicare a navei, conform unui material anterior din Adevărul . Doi membri ai echipajului sunt în continuare dați dispăruți. Familiile marinarilor au susținut că „Astana” era o navă de asistare și aprovizionare, nu una pregătită pentru manevrele efectuate în ziua accidentului, potrivit aceleiași surse. Pentru detalii despre manevrele din ziua incidentului, Adevărul trimite la un articol separat, disponibil aici . [...]
Extinderea Uber în Alexandria ridică acoperirea la 39 de orașe din România , consolidând operațional rețeaua companiei în localități medii și mici și mărind baza potențială de utilizatori și șoferi-parteneri, potrivit Economica . „Fiecare oraș nou în care ne lansăm ne consolidează misiunea de a face transportul de zi cu zi mai simplu, mai sigur și mai accesibil. Suntem încântați să lansăm Uber în Alexandria și să sprijinim nevoile de mobilitate ale oamenilor care trăiesc și lucrează în cele două orașe”, a declarat Ana Maria Borlovan, General Manager Uber România și CEE. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori și parteneri Compania precizează că toate cursele sunt efectuate de parteneri licențiați, care trebuie să îndeplinească criteriile reglementate de autorități pentru a se alătura platformei. În plus, aplicația include opțiuni de siguranță pentru pasageri, între care: partajarea detaliilor cursei cu persoane apropiate; verificarea prin cod PIN; înregistrarea audio; butoane de urgență. Context: acoperire națională în creștere Odată cu Alexandria, Uber ajunge la 39 de orașe în România. Lista include, între altele, București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Craiova, Oradea, Ploiești, Sibiu, Bacău, Arad, Târgu Mureș, Suceava, Botoșani, Baia Mare, Reșița, Slatina, precum și extinderi recente menționate de companie: Zalău, Hunedoara, Deva, Călărași, Piatra Neamț, Vaslui și Alexandria. La nivel global, aplicația este disponibilă în peste 70 de țări și în peste 10.000 de orașe, conform aceleiași surse. [...]
Polonia pune pe masă un program feroviar de 143 mld. euro (aprox. 715 mld. lei) până în 2050 , cu miza de a reconfigura conectivitatea internă și de a integra trenul de mare viteză într-un hub național de transport, potrivit Antena 3 . Planul vizează construirea sau modernizarea a peste 10.000 km de linii feroviare. Din acestea, 4.700 km ar urma să fie linii noi, inclusiv 2.700 km proiectați pentru călătorii de mare viteză, iar alți 5.600 km de infrastructură existentă ar urma să fie modernizați în următorii ani. Cum se împarte investiția și cine o implementează Programul de dezvoltare feroviară ar urma să fie realizat de PKP (grupul național de căi ferate din Polonia), în cooperare cu Port Polska , compania de stat responsabilă de dezvoltarea nodului de transport. Bugetul estimat până în 2050 este de aproximativ 143 miliarde de euro (aprox. 715 mld. lei), împărțit astfel: aproximativ 97 miliarde de euro (aprox. 485 mld. lei) pentru construcția de linii noi; aproximativ 46 miliarde de euro (aprox. 230 mld. lei) pentru modernizarea rețelei existente. Maciej Lasek, coordonator guvernamental pentru proiectul Port Polska, a descris Rețeaua Feroviară Integrată drept un plan fără precedent în istoria Poloniei pentru construcția și modernizarea liniilor feroviare. Legătura cu Port Polska și țintele de timp de călătorie Investiția este prezentată ca element central al proiectului de hub de transport „Port Polska”, care include un mega-aeroport planificat la circa 45 km vest de Varșovia, cu deschidere estimată în 2032. Hubul ar urma să integreze trenul de mare viteză, rețelele rutiere și transportul aerian pe distanțe lungi. În componenta feroviară, modernizarea include două obiective operaționale: „Polonia în 100 de minute”: reducerea timpilor de călătorie între cele mai mari orașe la aproximativ 1 oră și 40 de minute sau mai puțin; „Polonia în trei ore”: reducerea timpilor de călătorie pe axele est–vest și nord–sud la aproximativ trei ore. Trafic estimat în creștere și acoperire la nivel de județ Piotr Malepszak, ministru adjunct al infrastructurii, a spus că se așteaptă la creșterea numărului de pasageri feroviari. Conform previziunilor citate, în 2050 ar urma să fie 720 de milioane de pasageri, față de 439 de milioane în 2025, adică o creștere de până la 64%. Planul include și o componentă de acces: fiecare județ din Polonia ar urma să aibă acces la servicii feroviare, fie direct, fie prin rețele locale de autobuze coordonate cu conexiunile feroviare regionale. Calendar și incertitudinea finanțării Potrivit calendarului menționat, primii 1.000 km de linii noi ar urma să fie finalizați până în 2035, inclusiv aproximativ 480 km de cale ferată de mare viteză pe un traseu planificat între Varșovia, noul aeroport Port Polska și orașele Łódź, Poznań și Wrocław. Etapele următoare ar urma să continue după 2035. Un punct rămas neclar în acest moment este sursa finanțării: Lasek nu a precizat de unde vor proveni banii pentru proiect. [...]
Un atac cu rachetă a scos din funcțiune cel mai mare hub de sortare al Nova Poshta din Kiev , iar compania ucraineană de curierat spune că a activat deja soluții logistice de rezervă pentru a menține livrările, potrivit Kyiv Post . Terminalul, descris drept cel mai avansat tehnologic din rețeaua Nova Poshta, a fost „complet nivelat”, fără victime în rândul angajaților. Lovitura a vizat cel mai mare terminal automatizat de sortare al companiei din Kiev, conform declarațiilor CEO-ului Nova Poshta, Yevhen Tafiichuk. Facilitatea era echipată cu sisteme automate de sortare produse de compania olandeză Vanderlande. „Acest terminal a reprezentat mult mai mult decât o investiție financiară. A întruchipat cunoștințele, experiența, ambițiile și credința a mii de oameni că afacerile ucrainene pot construi infrastructură de clasă mondială chiar și în timp de război.” Impact operațional: continuitatea livrărilor și despăgubiri pentru colete Nova Poshta afirmă că a pus în aplicare planuri de continuitate pentru a evita întreruperi majore în livrări. Compania a mai transmis că va compensa clienții pentru expedierile pierdute, iar destinatarii vor fi contactați pentru a stabili detaliile rambursării, potrivit mesajului publicat de Tafiichuk. Ce capacitate a fost pierdută: un terminal de 30 milioane euro, 24/7 Terminalul distrus – Kyiv Innovation Terminal (KIT) – a fost construit cu un cost de aproximativ 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) și avea o suprafață de 24.000 metri pătrați, potrivit Forbes Ukraine, citat de publicație. Unitatea funcționa non-stop și putea procesa până la 50.000 de colete pe oră. Tot potrivit aceleiași surse, terminalul deservea circa 850 de vehicule pe zi, prin două zone de recepție: una pentru marfă de peste 30 kg și una pentru colete sub acest prag (30 kg). [...]
Turcia își mută investițiile feroviare din zona de infrastructură în cea de politică industrială , mizând pe producție locală de trenuri de mare viteză și pe extinderea rețelei ca instrument de influență regională, potrivit Ziarul Financiar . În centrul strategiei este primul tren electric de mare viteză fabricat în Turcia, care a atins 240 km/h în teste dinamice, conform ministerului turc al transporturilor. Trenul a fost construit de compania de stat TÜRASAŞ , folosind „resurse locale și naționale”, iar două dintre sistemele-cheie – controlul și managementul, respectiv tracțiunea – au fost proiectate și produse local. Viteza de operare comercială vizată este de 225 km/h, în timp ce testele continuă. Producție locală: fabrică nouă și ținte până în 2028 Turcia a început în octombrie anul trecut construcția primei fabrici de trenuri electrice de mare viteză, în provincia Sakarya, lângă Istanbul, într-o zonă unde este concentrată și industria auto. Facilitatea ar urma să aibă o capacitate de producție și testare de 12 trenuri pe an, iar guvernul are în plan fabricarea a 15 unități până în 2028. În prezent, în Turcia sunt în funcțiune 31 de trenuri de mare viteză, însă acestea nu sunt produse local. Obiectivul proiectului este creșterea autosuficienței industriale și reducerea importurilor. Rețea în extindere și buget de miliarde Pe componenta de infrastructură, Turcia are o rețea feroviară de peste 14.400 km, din care aproape 2.800 km sunt linii de mare viteză. Ținta pe termen lung menționată este atingerea a 5.340 km în 2027. Transportul feroviar de mare viteză este accesibil în 20 de orașe, care reprezintă 20% din populația țării. Pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, anul acesta au fost alocate aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 40,7 miliarde lei). Guvernul turc susține că a transformat țara în al 6-lea operator de trenuri de mare viteză din Europa și al 8-lea din lume. Prima linie a fost Ankara–Eskişehir, iar lungimea totală a liniilor de mare viteză aflate în exploatare comercială anul trecut era de 1.154 km; alte nouă linii, însumând 1.561 km, erau în construcție. Proiectul „super rapid” Ankara–Istanbul : 350 km/h și 80 de minute În paralel, Turcia dezvoltă proiectul unei legături „super rapide” Ankara–Istanbul, care presupune construirea unei linii duble de 254 km între Sincan și Eskişehir-Inönü, inclusiv un tunel de 471 m. Proiectul este conceput pentru viteze de până la 350 km/h și pentru reducerea timpului de călătorie între cele două orașe la 80 de minute până în 2030. Proiectul include și lucrări de artă majore: 7.544 m de tuneluri, 3.795 m de tuneluri de siguranță și 795 m de viaducte. Miza geopolitică: coridor alternativ și conectivitate regională Dincolo de economie, Ankara folosește calea ferată și ca instrument de poziționare regională. Turcia și Arabia Saudită au semnat luna aceasta un acord pentru construirea unei rute feroviare care să lege cele două țări prin Siria și Iordania, descrisă ca alternativă la strâmtoarea Ormuz, considerată periculoasă în contextul războiului din Iran, și ca rută care ar ocoli Israelul. Autoritățile turce au indicat că unul dintre obiective este reducerea influenței regionale a Israelului; proiectul este numit Hejaz și are la bază o cale ferată istorică din perioada Imperiului Otoman. Separat, guvernul Armeniei a anunțat în luna mai deschiderea rutei feroviare Akhalkalaki–Kars, care permite conexiunea țării cu Europa prin Turcia, iar Bulgaria pregătește o legătură feroviară electrificată rapidă de 73 km cu Turcia. În ansamblu, combinația dintre producția locală de material rulant și extinderea rețelei indică o strategie în care investițiile feroviare sunt tratate ca politică industrială și ca infrastructură de influență, nu doar ca proiecte de transport. [...]
