Știri
Știri din categoria Transport și logistică
România a semnat un contract de 1,62 miliarde lei fără TVA pentru 12 trenuri Siemens, cu mentenanță inclusă pe 30 de ani și opțiune de prelungire, iar materialul rulant este alocat unor rute neelectrificate din jurul Bucureștiului, potrivit Profit.
Contractul vine după ce comisia de evaluare a oficializat câștigarea licitației de către Siemens Mobility, prin desemnarea producătorului de material rulant. Oferta financiară este de 1.617.696.763,20 lei, fără TVA, sumă care include livrarea a 12 automotoare electrice și mentenanța pe 30 de ani.
În contract este prevăzută o clauză de revizuire care permite suplimentarea perioadei de mentenanță cu încă 30 de ani, fără organizarea unei proceduri competitive, prin act adițional. Practic, pe lângă componenta de achiziție, statul își poate extinde relația contractuală pentru întreținere pe un orizont total de până la 60 de ani, în condițiile descrise în document.
Potrivit informațiilor publicate, trenurile sunt destinate liniilor neelectrificate, pe următoarele rute:
Materialul publicat de Profit menționează că România va cumpăra „12 trenuri cu hidrogen”, însă în același text oferta este descrisă ca fiind pentru „12 automotoare electrice”; articolul nu detaliază această diferență de formulare.
Recomandate
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare , iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3 . Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel. De ce contează: contract semnat, dar banii nu mai sunt „asigurați” din PNRR Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului. Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens. Unde ar urma să circule trenurile Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv: București – Pitești (cu extensii spre Craiova) București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Curtea de Argeș Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale. Miza operațională: infrastructura de hidrogen rămâne o condiție Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată. [...]
România a atribuit un contract de 1,6 miliarde de lei pentru 12 trenuri cu hidrogen și mentenanță pe 15 ani , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a desemnat câștigătorul licitației, potrivit Mediafax . Achiziția vizează automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, destinate în principal liniilor neelectrificate. ARF a stabilit drept câștigătoare asocierea Siemens Mobility , formată din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, contractul incluzând atât livrarea celor 12 automotoare, cât și servicii de mentenanță. Ce include contractul și care este miza operațională Oferta financiară este de 1,6 miliarde de lei, fără TVA, sumă care acoperă livrarea trenurilor și mentenanța pe o perioadă de 15 ani. În documentația de achiziție este prevăzută și o clauză de revizuire care permite suplimentarea mentenanței cu încă 30 de ani, fără o procedură competitivă, prin act adițional. Unde ar urma să circule trenurile Conform ARF, automotoarele vor fi distribuite operatorilor de transport feroviar de călători în cadrul contractelor de servicii publice aprobate prin HG 1453/2022, în baza metodologiei de alocare a materialului rulant nou achiziționat. Rutele menționate pentru operare pe linii neelectrificate sunt: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Pitești – Curtea de Argeș Finanțarea: de la PNRR la o sursă încă neprecizată Proiectul a avut inițial finanțare prin PNRR, însă, în prezent, Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii face demersuri pentru identificarea unei noi surse de finanțare necesare implementării proiectului. Sursa nu precizează care este alternativa de finanțare și nici un calendar pentru pașii următori. [...]
România intră într-un proiect feroviar de 1,134 miliarde lei fără TVA, cu livrări eșalonate până în 2029 , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru 12 trenuri regionale cu propulsie pe hidrogen, potrivit Adevărul . Pachetul include și mentenanță pe 15 ani, cu opțiune de prelungire încă 15 ani, ceea ce mută o parte importantă din costul total în zona de operare și întreținere pe termen lung. Contractul este încheiat cu asocierea Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA (echivalentul a 229,328 milioane euro). Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat. Calendar: livrare în 36 de luni, pasageri din 2029 Termenul de livrare pentru prima ramă este de 24 de luni de la semnarea contractului, iar întregul lot de 12 rame ar urma să fie livrat în 36 de luni. Conform informațiilor transmise de ARF, primele trenuri ar ajunge în România pentru testare și omologare în a doua jumătate a anului 2028, iar lansarea serviciului de transport de pasageri este prevăzută pentru 2029, cu intrarea în exploatare în primăvara acelui an. Unde vor circula: alocare temporară către CFR Călători și Transferoviar ARF arată că, în baza HG 1453/2022 și a metodologiei de alocare a materialului rulant nou, automotoarele pe hidrogen vor fi atribuite temporar către doi dintre operatorii care au contracte de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2032. Distribuirea celor 12 rame RE-H este prezentată astfel: CFR Călători – 10 trenuri 2 pe ruta București N. – Târgoviște 1 pe ruta Pitești – Curtea de Argeș 3 pe ruta București N. – Pitești – Craiova 1 pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă 3 pe ruta București Nord – Pitești Transferoviar – 2 trenuri 1 pe ruta București N. – Târgoviște 1 pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă Ce cumpără statul, concret: rame de 2 vagoane, ETCS și mentenanță locală Trenurile sunt descrise ca rame electrice alimentate cu hidrogen, compuse din două vagoane, cu 131 de locuri pe scaune (într-o altă secțiune este menționat și un plus de 5 locuri rabatabile ). Viteza maximă de operare indicată este de 120 km/h . Din punct de vedere al siguranței, vor avea ETCS nivel 2 (Sistemul European de Control al Trenurilor) și sistemul național PZB 90 . Contractul include mentenanță și reparații pe 15 ani, cu opțiune de extindere încă 15 ani. Activitățile de mentenanță ar urma să fie realizate local, în România, inclusiv într-un depou dedicat din București, de personal Siemens Mobility, cu suport digital pentru managementul flotei și al mentenanței. Miza operațională: alternativă pentru rutele neelectrificate ARF și Siemens Mobility poziționează proiectul ca soluție pentru rutele neelectrificate, în contextul înlocuirii materialului rulant diesel. Trenurile folosesc pile de combustie cu hidrogen și baterii (încărcate inclusiv prin frânare regenerativă), cu „emisii locale zero” în exploatare, conform descrierii din articol. [...]
Companiile aeriene europene reduc temporar tarifele la zborurile scurte pentru a susține cererea, deși combustibilul s-a scumpit puternic , pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al Wizz Air , József Váradi, preluate de BBC. Miza pentru piață este una de marjă și de volum: operatorii încearcă să stimuleze cererea pe termen scurt prin prețuri mai mici, într-un moment în care pasagerii sunt mai precauți, inclusiv din cauza impactului economic al conflictului din Orientul Mijlociu. De ce pot scădea tarifele când kerosenul se scumpește În mod obișnuit, scumpirea combustibilului împinge în sus prețurile biletelor, însă Váradi explică această „fereastră” de ieftinire prin hedging – politici de protecție financiară prin care companiile au cumpărat combustibil în avans, la prețuri mai mici. „Există un nivel ridicat de incertitudine în rândul consumatorilor, ceea ce duce la o cerere mai slabă. Această ezitare poate fi contracarată prin prețuri mai atractive.” Declarațiile vin în contrast cu pozițiile altor companii aeriene, care au anunțat majorări de prețuri sau reducerea numărului de zboruri, invocând creșterea accelerată a costurilor cu combustibilul. Costul combustibilului și riscul de aprovizionare rămân presiuni majore Prețul kerosenului pentru aviație în Europa a crescut după escaladarea conflictului, de la aproximativ 831 de dolari pe tonă (aprox. 3.820 lei) la un vârf de 1.800 de dolari (aprox. 8.280 lei), înainte de a se stabiliza în jurul valorii de 1.500 de dolari pe tonă (aprox. 6.900 lei), potrivit datelor citate. În același timp, Europa rămâne dependentă de importuri, mai ales din regiunea Golfului, iar blocarea rutelor prin Strâmtoarea Hormuz a amplificat temerile privind posibile perturbări ale aprovizionării în sezonul de vară. Ce urmează: „ieftinirea” ar putea fi scurtă Autoritățile din Spania avertizează că scăderea tarifelor ar putea fi temporară, iar ministrul Industriei și Turismului recomandă cumpărarea biletelor în avans, pe fondul riscului ca prețurile să urce pe măsură ce companiile vor ajunge să folosească combustibil achiziționat la noile niveluri mai ridicate. Chiar și într-un scenariu de detensionare rapidă a conflictului, conducerea Wizz Air estimează că prețurile combustibilului vor rămâne peste nivelurile anterioare o perioadă îndelungată, ceea ce ar putea pune presiune pe tarife în lunile următoare. [...]
Tariful la metrou rămâne 5 lei încă 60 de zile , iar scumpirea la 7 lei/călătorie, programată de la 1 mai, este amânată în timp ce Metrorex trebuie să vină cu un plan de tăieri de costuri, potrivit Euronews . Decizia Ministerului Transporturilor se aplică rețelei de metrou din București și prelungește perioada în care prețul rămâne neschimbat, deși, notează publicația, există presiuni din costurile operaționale și inflație. Majorarea ar fi însemnat o scumpire de circa 40% față de tariful actual. Condiția impusă Metrorex: reducere de minimum 10% a cheltuielilor În intervalul de 60 de zile, Metrorex S.A . trebuie să furnizeze un plan de reducere a cheltuielilor care să includă acțiuni și termene, precum și efectele financiare estimate. Conform cerinței citate de Euronews , planul trebuie să ducă la „cel puțin 10% reducere a bazei de cheltuieli” și să se deruleze pe o perioadă de cel mult șase luni. De ce contează amânarea scumpirii În referatul de aprobare al ordinului de ministru invocat în material, nivelul propus de 7 lei/călătorie este descris ca riscând să devină comparabil, pe distanțe scurte (1–3 stații), cu costul unor curse de ridesharing și cu tarifele STB pe trasee paralele, în contextul abonamentului integrat. După expirarea celor 60 de zile, sursa nu precizează dacă tariful de 7 lei va fi aplicat automat sau dacă va depinde de rezultatele planului de reducere a cheltuielilor. [...]
Ideea Indoneziei de a introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Malacca ar putea deschide un nou front de costuri și incertitudine pentru comerțul maritim global , într-un moment în care rutele-cheie sunt tot mai des folosite ca pârghii geopolitice, potrivit HotNews . Propunerea a fost lansată la finalul săptămânii trecute de ministrul de finanțe al Indoneziei, Purbaya Yudhi Sadewa, care a spus că navele trec prin Malacca „fără nicio taxă” și a pus sub semnul întrebării dacă această situație este „corectă sau greșită”, scrie Naftemporiki. De ce contează: Malacca este o arteră critică pentru fluxurile Asia–Europa și energia Chinei Strâmtoarea Malacca este descrisă ca fiind mai importantă decât Strâmtoarea Ormuz din perspectiva volumelor, transportând peste o cincime din comerțul maritim mondial. Pe direcția vest, exporturile Asiei către Marea Britanie și Europa trec prin acest punct, iar pe direcția est, trei sferturi din importurile de țiței ale Chinei tranzitează strâmtoarea. Geografia o face, teoretic, „taxabilă”: are circa 900 de kilometri lungime, dar în cel mai îngust punct doar 2,7 kilometri lățime, ceea ce ar putea permite implementarea unui sistem de taxe. Riscuri de reglementare și precedent: libertatea de navigație, sub presiune Cichen Shen, expert în transporturi maritime la Lloyd’s List (Singapore), a calificat comentariile ministrului indonezian drept „îngrijorătoare”, pe fondul temerilor că transportul maritim ar putea deveni tot mai mult un instrument geopolitic și de securitate, iar principiul libertății de navigație ar putea fi subminat. În același timp, articolul notează că impunerea de taxe pentru navele care utilizează apele internaționale ar încălca Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Context: efect de contagiune de la Ormuz și presiuni politice mai largi Discuția despre Malacca apare pe fondul planurilor Iranului de a impune taxe navelor de marfă care folosesc Strâmtoarea Ormuz, a doua cea mai aglomerată rută maritimă din lume, ceea ce a alimentat îngrijorări că astfel de inițiative s-ar putea replica și în alte regiuni. Mario Nafval, antreprenor în tehnologie și analist politic, consideră demersul riscant și susține că Iranul a arătat că „o singură țară” poate ține „ostatic” transportul maritim global. În paralel, președintele american Donald Trump a afirmat că SUA ar putea impune taxe navelor care doresc să utilizeze Strâmtoarea Ormuz. Ben Blunt, de la Chatham House, a avertizat că respingerea normelor internaționale de către SUA ar putea încuraja și alte guverne să încerce să remodeleze regulile în avantaj propriu, concluzionând: „Intrăm într-o eră unilaterală, tranzacțională și haotică”. În acest stadiu, informațiile din sursă indică o idee aflată la nivel de declarații și dezbatere publică, fără detalii despre un calendar, nivelul taxelor sau un mecanism de aplicare. [...]
