Știri
Știri din categoria Transport și logistică

România intră într-un proiect feroviar de 1,134 miliarde lei fără TVA, cu livrări eșalonate până în 2029, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru 12 trenuri regionale cu propulsie pe hidrogen, potrivit Adevărul. Pachetul include și mentenanță pe 15 ani, cu opțiune de prelungire încă 15 ani, ceea ce mută o parte importantă din costul total în zona de operare și întreținere pe termen lung.
Contractul este încheiat cu asocierea Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA (echivalentul a 229,328 milioane euro). Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat.
Termenul de livrare pentru prima ramă este de 24 de luni de la semnarea contractului, iar întregul lot de 12 rame ar urma să fie livrat în 36 de luni. Conform informațiilor transmise de ARF, primele trenuri ar ajunge în România pentru testare și omologare în a doua jumătate a anului 2028, iar lansarea serviciului de transport de pasageri este prevăzută pentru 2029, cu intrarea în exploatare în primăvara acelui an.
ARF arată că, în baza HG 1453/2022 și a metodologiei de alocare a materialului rulant nou, automotoarele pe hidrogen vor fi atribuite temporar către doi dintre operatorii care au contracte de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2032.
Distribuirea celor 12 rame RE-H este prezentată astfel:
Trenurile sunt descrise ca rame electrice alimentate cu hidrogen, compuse din două vagoane, cu 131 de locuri pe scaune (într-o altă secțiune este menționat și un plus de 5 locuri rabatabile). Viteza maximă de operare indicată este de 120 km/h. Din punct de vedere al siguranței, vor avea ETCS nivel 2 (Sistemul European de Control al Trenurilor) și sistemul național PZB 90.
Contractul include mentenanță și reparații pe 15 ani, cu opțiune de extindere încă 15 ani. Activitățile de mentenanță ar urma să fie realizate local, în România, inclusiv într-un depou dedicat din București, de personal Siemens Mobility, cu suport digital pentru managementul flotei și al mentenanței.
ARF și Siemens Mobility poziționează proiectul ca soluție pentru rutele neelectrificate, în contextul înlocuirii materialului rulant diesel. Trenurile folosesc pile de combustie cu hidrogen și baterii (încărcate inclusiv prin frânare regenerativă), cu „emisii locale zero” în exploatare, conform descrierii din articol.
Recomandate

Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]

TAROM își aduce în țară primul Boeing 737 MAX , un pas operațional în reînnoirea flotei , după ce aeronava a fost preluată joi de echipajele companiei de la sediul Boeing din Seattle și urmează să ajungă la București printr-un zbor special, în două etape, potrivit Agerpres . Aeronava, un Boeing 737-8, va fi adusă în România într-un „ferry flight” (zbor de transfer, fără pasageri) pe ruta Seattle – Keflavik (Islanda) – București. TAROM precizează că experți tehnici ai companiei fac evaluările înainte de preluare, iar zborul este realizat de două echipaje. Boeing-ul care pornește în weekend spre România va fi primul 737 MAX din flota TAROM și va purta numele „ Mircea Lucescu ”, conform comunicatului companiei. Cum este organizat zborul de transfer Prima etapă, Seattle – Keflavik, este operată de comandantul Cătălin Prunariu, alături de comandanții instructori Alexandru Scărlătescu și Alexandru Dobre. În echipaj se află și instructorii de zbor Viviana Negru și Daniela Cristescu, șeful de cabină Rodica Hidioșeanu și însoțitorul de bord Oana Buleac. A doua etapă, Keflavik – București, va fi operată de comandanții instructori Alexandru Fodor și Bogdan Rolnic, împreună cu șefii de cabină Diana Barboi și Antonia Vovec și însoțitorii de bord Andreea Otava și Alin Rizu. De ce contează pentru operațiunile TAROM Directorul general al TAROM, Cristian Anghel, leagă sosirea aeronavei de un proces de transformare al companiei și de reînnoirea flotei. „Primul Boeing 737 MAX care vine în flota TAROM marchează un pas important în procesul nostru de transformare.” După preluarea de la Boeing, aeronava urmează să ajungă în România „în zilele următoare”, mai arată comunicatul. Context: flota și rețeaua TAROM TAROM a fost înființată în 1954, funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și este membră a alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Compania are o flotă de 14 aeronave și un portofoliu de peste 50 de destinații, operate cu aeronave proprii sau prin parteneri de tip code share (acorduri prin care companiile vând locuri pe zborurile altor operatori). [...]

Vizita Angelei Merkel la București aduce două evenimente publice sold-out și o întâlnire oficială la Cotroceni , un semnal de interes ridicat care pune presiune pe organizare și pe logistica de acces într-o zi cu program strâns, potrivit Wall-Street . Fostul cancelar german va fi primit marți, 1 septembrie, la ora 12:30, la Palatul Cotroceni , conform agendei instituției. Întâlnirea are loc în contextul vizitei la București pentru lansarea volumului de memorii „LIBERTATE. Amintiri 1954–2021”, realizată la invitația Editurii Litera. După întâlnirea de la Cotroceni, Merkel are programate două apariții publice în Capitală, ambele cu durată anunțată de aproximativ 90 de minute. De la ora 16:00, va participa la o întâlnire cu cititorii și o sesiune de autografe la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, pentru care toate locurile au fost deja rezervate; accesul presei nu este permis. Seara, de la ora 19:00, Angela Merkel va fi prezentă la Ateneul Român, unde va avea un dialog public cu Emil Hurezeanu (fost ministru de Externe, diplomat și jurnalist). Evenimentul va beneficia de traducere simultană română-germană și este, la rândul său, sold-out. Organizatorii mai arată că România este printre puținele destinații în care Merkel a ales să fie prezentă personal pentru lansarea memoriilor, alături de Berlin, Washington, Budapesta și Atena. Volumul, scris împreună cu Beate Baumann (consilieră politică de lungă durată), acoperă atât biografia sa, cât și perioada celor 16 ani în fruntea Germaniei (2005–2021), pe fondul crizelor majore traversate de Europa. [...]

Revenirea în exploatare a 40 de automotoare „Săgeata Albastră” după revizii capitale extinde cu 12 ani durata de utilizare a fiecărei rame , într-un context în care CFR Călători are nevoie de material rulant funcțional, iar reparațiile sunt îngreunate de piese greu de găsit și de creșterea costurilor, potrivit Economica . Automotorul AM 2090 este al 40-lea Siemens Desiro SR20D („Săgeata Albastră”) care revine în exploatare după o revizie capitală de tip R9. Intervenția are ca scop restabilirea parametrilor tehnici și prelungirea duratei de exploatare cu încă 12 ani. Ce presupune revizia R9 și cât durează Lucrările pentru fiecare automotor se desfășoară pe parcursul a aproximativ 90 de zile și includ dezasamblarea și verificarea tuturor subansamblelor, urmate de repararea, recondiționarea sau înlocuirea acestora, cu excepția motoarelor. În practică, operațiunile acoperă, între altele: demontarea și verificarea boghiurilor și osiilor; repararea sistemelor de frânare și de alimentare cu combustibil; intervenții la instalațiile electrice, de climatizare și încălzire; reparații la uși, ferestre și sisteme de comunicare; recondiționarea interiorului; repararea și revopsirea caroseriei. Procesul se încheie cu teste și verificări statice, plus o probă de parcurs de minimum 100 de kilometri. De ce sunt reviziile mai complicate și mai scumpe Conform comunicatului citat, o parte dintre automotoarele intrate în revizie au fost grav avariate, iar altele aveau componente lipsă, dificil de procurat sau care nu se mai află în producție. În plus, costurile materialelor și subansamblelor au crescut față de momentul inițierii proiectului, iar vechimea automotoarelor și schimbările tehnologice din ultimele două decenii au sporit complexitatea lucrărilor. Reviziile sunt realizate la Electroputere VFU Pașcani , companie membră a Grampet Group, care desfășoară activități de fabricare, modernizare și întreținere a materialului rulant. [...]

Valul de atacuri cu drone împinge costurile și riscurile transportului maritim în tot bazinul Mării Negre , cu efecte directe asupra rutelor comerciale, asigurărilor și disponibilității echipajelor, potrivit HotNews . În doar 10 zile, șase nave comerciale au fost atacate în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei, iar analiști de risc și oficiali indică drone rusești drept sursă probabilă a loviturilor. Atacurile au vizat inclusiv transporturi de cereale și petrol și au determinat asigurătorii maritimi să extindă zonele de „pericol ridicat” la întregul bazin al Mării Negre, ceea ce se traduce, în practică, prin prime mai mari și condiții mai stricte pentru armatori și operatori. Ce s-a întâmplat pe ruta comercială din apropierea României și Bulgariei Potrivit unei analize The Guardian (citată de HotNews), seria de lovituri marchează o escaladare a conflictului maritim spre granițele NATO. Cronologia prezentată include: 6 octombrie: nava turcească „Alfa Watan”, aflată în drum spre portul românesc Sulina, este atacată în zona economică exclusivă a Bulgariei; echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a detectat o explozie la 70 de mile (aprox. 113 km) de orașul Byala, fiind găsită o barcă de salvare răsturnată, iar 10 membri ai echipajului au fost raportați dispăruți; șase zile mai târziu: nava „HS Dignity” este lovită de drone în largul coastelor Bulgariei, cu 11 membri ai echipajului decedați; până joi: atacurile ajung să afecteze și spațiul aerian și apele teritoriale ale României; două nave-cisternă pentru produse chimice, „Wine Trader” și „Yara J”, sunt atacate și rămân în flăcări, iar alți șapte marinari sunt dați dispăruți; sunt menționate și atacuri asupra „Able” (cargou sub pavilion Palau, transportând grâne) și „Chelsea-3” (navă de mărfuri generale sub pavilion maltez), în zona economică exclusivă a Bulgariei. HotNews notează că bilanțul marinarilor civili pierduți în acest val de atacuri depășește numărul total al militarilor americani uciși pe parcursul întregului conflict cu Iranul, conform sursei citate. Impact operațional: asigurări mai scumpe și reticență în piață Pe fondul escaladării, numărul de nave care fac escală în Ucraina a scăzut brusc, iar tarifele de asigurare au crescut, în timp ce marinarii și operatorii devin reticenți să mai lucreze în bazinul Mării Negre, potrivit informațiilor din articol. Un element agravant este folosirea tacticii „double tap”, descrisă ca o combinație de drone aeriene și drone de suprafață, cele din urmă transportând adesea până la o jumătate de tonă de încărcături explozive. Tomas Alexa, analist senior la compania Ambrey, avertizează că amenințările asupra transportului maritim de mărfuri nu se vor opri și indică o creștere bruscă a ritmului atacurilor începând din iulie, forțele ruse fiind considerate responsabile pentru 80% dintre acestea. Presiune pe securitate și discuții NATO, pe fondul riscului de „zonă moartă” Apropierea atacurilor de granițele statelor NATO alimentează discuții diplomatice despre posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultări între aliați în caz de amenințare), menționează analiza citată. În paralel, operatorii avertizează asupra efectelor asupra comerțului general din Marea Neagră, proprietarul unei agenții de transport maritim, Todor Georgiev, spunând că marea riscă să devină o „zonă moartă”. Pe linie politică, premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat atacurile din vecinătatea apelor sale teritoriale drept „absolut inacceptabile” și a spus că, deși nu există dovezi clare pentru atribuirea directă a responsabilității, „logica sugerează” că rezultatul este în favoarea Federației Ruse. Oficialii bulgari au cerut sprijinul UE și NATO pentru consolidarea securității, în cooperare cu Turcia și România. În România, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța s-a oferit să ajute cu echipamente pentru consolidarea securității la Marea Neagră, în contextul unor discuții purtate la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European. De ce contează pentru transport și logistică Marea Neagră este descrisă de ministrul român de Externe, Oana Țoiu, drept „o arteră alimentară globală”, iar intensificarea atacurilor ridică simultan costurile (prin asigurări) și riscurile operaționale (prin disponibilitatea echipajelor și evitarea rutelor). În acest context, orice extindere a zonelor de risc și orice nou incident în apropierea apelor României și Bulgariei poate produce efecte rapide în lanț: de la întârzieri și rerutări, până la scumpirea transportului pentru mărfuri sensibile precum cerealele, produsele petroliere și chimice. [...]

Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]