Știri
Știri din categoria Transport și logistică

România intră într-un proiect feroviar de 1,134 miliarde lei fără TVA, cu livrări eșalonate până în 2029, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru 12 trenuri regionale cu propulsie pe hidrogen, potrivit Adevărul. Pachetul include și mentenanță pe 15 ani, cu opțiune de prelungire încă 15 ani, ceea ce mută o parte importantă din costul total în zona de operare și întreținere pe termen lung.
Contractul este încheiat cu asocierea Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA (echivalentul a 229,328 milioane euro). Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat.
Termenul de livrare pentru prima ramă este de 24 de luni de la semnarea contractului, iar întregul lot de 12 rame ar urma să fie livrat în 36 de luni. Conform informațiilor transmise de ARF, primele trenuri ar ajunge în România pentru testare și omologare în a doua jumătate a anului 2028, iar lansarea serviciului de transport de pasageri este prevăzută pentru 2029, cu intrarea în exploatare în primăvara acelui an.
ARF arată că, în baza HG 1453/2022 și a metodologiei de alocare a materialului rulant nou, automotoarele pe hidrogen vor fi atribuite temporar către doi dintre operatorii care au contracte de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2032.
Distribuirea celor 12 rame RE-H este prezentată astfel:
Trenurile sunt descrise ca rame electrice alimentate cu hidrogen, compuse din două vagoane, cu 131 de locuri pe scaune (într-o altă secțiune este menționat și un plus de 5 locuri rabatabile). Viteza maximă de operare indicată este de 120 km/h. Din punct de vedere al siguranței, vor avea ETCS nivel 2 (Sistemul European de Control al Trenurilor) și sistemul național PZB 90.
Contractul include mentenanță și reparații pe 15 ani, cu opțiune de extindere încă 15 ani. Activitățile de mentenanță ar urma să fie realizate local, în România, inclusiv într-un depou dedicat din București, de personal Siemens Mobility, cu suport digital pentru managementul flotei și al mentenanței.
ARF și Siemens Mobility poziționează proiectul ca soluție pentru rutele neelectrificate, în contextul înlocuirii materialului rulant diesel. Trenurile folosesc pile de combustie cu hidrogen și baterii (încărcate inclusiv prin frânare regenerativă), cu „emisii locale zero” în exploatare, conform descrierii din articol.
Recomandate

Perturbarea infrastructurii feroviare după furtuna de marți seară a generat întârzieri de până la 170 de minute pe mai multe rute dinspre și către București, miercuri la prânz, potrivit Economedia . Impactul operațional este vizibil atât pe trenurile care intră în Capitală, cât și pe cele care pleacă, afectând legături importante cu Brașov, Cluj-Napoca, Constanța și chiar Viena. Cele mai mari întârzieri raportate la prânz Întârzierile cele mai ridicate din lista publicată vizează în special relația Brașov – București: IR16564 (InterRegional) Brașov → București Nord : întârziere 170 de minute (sosire programată 11:40) IR16569 (InterRegional) București Nord → Brașov: întârziere 135 de minute (plecare programată 12:00) IR16566 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 125 de minute (sosire programată 12:46) IR10022 (Transferoviar) Brașov → București Nord: întârziere 105 minute (sosire programată 12:24) IR16568 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 95 de minute (sosire programată 13:26) Întârzieri și pe alte rute către/din București Pe lângă axa Brașov – București, au fost raportate întârzieri și pe alte relații: IR10080 (Transferoviar) Constanța → București Nord: întârziere 70 de minute (sosire programată 12:04) IR1572 ( CFR Călători ) Galați → București Nord: întârziere 45 de minute (sosire programată 12:09) IR1660 (CFR Călători) Iași → București Nord: întârziere 30 de minute (sosire programată 12:32) IRN347 (CFR Călători) Viena → București Nord: întârziere 20 de minute (sosire programată 13:38) La plecări din București, întârzierile menționate includ: IC531 (CFR Călători) București Nord → Cluj-Napoca: întârziere 35 de minute (plecare programată 12:21) IR1585 (CFR Călători) București Nord → Constanța: întârziere 30 de minute (plecare programată 12:30) IR10035 (Transferoviar) București Nord → Mangalia: întârziere 25 minute (plecare programată 12:52) R9003 (CFR Călători) București Nord → Roșiori Nord: întârziere 5 minute (plecare programată 12:49) Ce urmează Informațiile sunt prezentate în regim „live”, iar amploarea întârzierilor depinde de remedierea efectelor furtunii asupra infrastructurii feroviare. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este precizat un termen de revenire la programul normal. [...]

Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]

Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane cere ca problemele CFR să fie tratate prin investiții și decizii bugetare, nu doar prin colectarea de reclamații online , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a lansat un formular pentru sesizările călătorilor, potrivit news.ro . Sindicatul spune că demersul ministrului de a strânge feedback de la pasageri este „binevenit”, dar avertizează că „realitatea căii ferate românești nu poate fi înțeleasă doar prin intermediul unui formular online” și cere o evaluare directă în zonele unde apar problemele: depouri, triaje și ateliere de reparații. Federația susține că acolo se văd cauzele întârzierilor mari, ale defectărilor și ale problemelor de confort, pe fondul lipsei pieselor, al subfinanțării și al echipamentelor învechite. Miza: de la sesizări la finanțare și măsuri asumate Potrivit Federației, diferența nu o face numărul de reclamații, ci capacitatea autorităților de a transforma semnalele în decizii și investiții. Sindicatul afirmă că operatorii feroviari și Ministerul Transporturilor cunosc de ani de zile problemele și că statul are „pârghiile legale” pentru verificări, identificarea responsabilităților și măsuri, inclusiv acolo unde există disfuncționalități sau responsabilități individuale. În același timp, organizația contestă ideea că degradarea sistemului ar trebui pusă „exclusiv în seama salariaților”, arătând că multe reparații sunt amânate din lipsa mijloacelor necesare, nu din lipsă de profesionalism. Ce reclamă sindicatul din teren Federația indică o combinație de factori structurali care afectează funcționarea: lipsa pieselor de schimb și a resurselor financiare; echipamente învechite și material rulant dificil de menținut în exploatare; amânarea investițiilor „ani la rând” și subfinanțarea ca „o constantă”; blocarea bugetelor și impunerea unor reduceri „exact într-un moment” în care sistemul avea nevoie de modernizare; vechimea de „aproximativ 40 de ani” pentru locomotive, vagoane și numeroase instalații feroviare (conform sindicatului). Ce a anunțat ministrul: colectare de date și posibile sancțiuni Radu Miruță a spus că a primit în ultimele săptămâni numeroase mesaje despre aer condiționat nefuncțional, întârzieri, lipsă de informații și condiții de călătorie necorespunzătoare. El a relatat și o încercare de a contacta call center-ul CFR, fără răspuns timp de 15 minute, după care a convocat directorii CFR Călători și CFR Infrastructură, susținând că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar „oamenii nu călătoresc pe hârtie”. Ministrul a anunțat că formularul va fi folosit „cel puțin două săptămâni” pentru a strânge date din toată țara, urmând ca apoi să fie identificate zonele cu cele mai mari probleme și măsurile necesare. Totodată, a indicat că vrea să aplice legea unde sunt nereguli, inclusiv sancțiuni „dacă sunt cazuri în care se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Miruță a precizat și că datele personale vor fi prelucrate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (GDPR). În replică, președintele Federației, Grigore Mare, i-a cerut ministrului să meargă în depouri, triaje și ateliere, susținând că acolo va găsi nu doar reclamații, ci și cauzele lor, precum și personal care „face zilnic imposibilul” pentru ca trenurile să circule. [...]

CFR Călători a introdus în exploatare 19 locomotive modernizate prin PNRR , un pas cu impact operațional direct asupra capacității și fiabilității tracțiunii electrice, într-un context în care operatorul se bazează încă pe material rulant vechi. Informațiile apar în Antena 3 , care notează că proiectul a fost finalizat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract. Locomotivele sunt unități produse inițial la Electroputere Craiova și au fost modernizate de Softronic , finanțarea fiind asigurată integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit materialului, modernizarea le transformă în locomotive „mai eficiente, mai fiabile și mai sigure” pentru pasageri, iar fiecare poartă numele unei personalități din cultura și istoria României; ultimele două livrate se numesc „Ecaterina Teodoroiu” și „Hariclea Darclée”. Ce s-a schimbat tehnic și de ce contează pentru operare Modernizarea a fost construită pe o soluție de reconstrucție majoră: s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, iar restul a fost refăcut. Sebastian Ghiță, director comercial Softronic, a descris astfel intervenția: „Modernizarea a presupus că s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, după care s-a reconstruit totul pe acea secțiune din șasiul metalic al locomotivei.” Același oficial a adăugat că „95% este totul nou pe locomotivă”, ceea ce sugerează o reînnoire substanțială a echipamentelor, cu efecte așteptate în disponibilitate și mentenanță, chiar dacă materialul nu oferă indicatori operaționali (costuri, timpi de imobilizare, consumuri). Kilometrajul raportat și finalizarea contractului Antena 3 precizează că cele 19 locomotive livrate către CFR Călători au parcurs împreună „aproximativ 2 milioane”, iar cifra exactă menționată în declarație este 2.923.000 km, prezentată ca argument pentru eficiența și fiabilitatea lor. Proiectul este descris ca fiind încheiat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract, ceea ce înseamnă că flota CFR Călători a primit integral cele 19 unități modernizate prevăzute în acest program. Ce urmează pentru Softronic: discuții pentru piețe externe În aceeași intervenție, Sebastian Ghiță a spus că Softronic Craiova – prezentată drept singurul producător de locomotive electrice din sud-estul Europei – este în discuții pentru continuarea proiectelor externe și pentru certificarea locomotivei în țări balcanice, menționând Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord. Publicația notează și existența unor discuții cu companii din „țările nordice”, fără a detalia statele sau stadiul negocierilor. [...]

Inundațiile au blocat infrastructura de transport din București , după ploile abundente din timpul nopții, iar intervențiile de urgență au inclus verificări în condiții extreme în Pasajul Poligrafiei , unde mașini au fost acoperite complet de apă, potrivit HotNews . În Sectorul 1, acumulările de apă din pasajul rutier Poligrafiei au ajuns la un nivel care a „înghițit” mai multe autoturisme. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) spune că pompierii au înotat pentru a verifica interiorul mașinilor, în căutarea unor posibile persoane surprinse. Efecte operaționale: trafic și transport public perturbate Miercuri dimineață, circulația rutieră și transportul în comun au fost perturbate în Capitală, pe fondul cantității mari de apă căzute peste noapte. Pe partea de metrou, stația Piața Victoriei 2 a fost închisă temporar din cauza infiltrațiilor, conform informațiilor publicate separat de HotNews. Și transportul de suprafață a fost afectat: STB a anunțat că mai multe linii au avut circulația influențată de acumulările de apă, avarii la rețeaua de contact și obstacole pe carosabil. Context: intervenții extinse după furtuni La nivel național, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că furtunile puternice din timpul nopții au afectat 60 de localități din 20 de județe și municipiul București, unde pompierii au intervenit pentru degajarea copacilor căzuți și evacuarea apei din case și subsoluri. Pentru evoluția situației din trafic și transport public, HotNews are și o relatare în format live, respectiv informații dedicate despre închiderea stației de metrou Piața Victoriei 2. [...]

Reducerea timpilor de așteptare la frontiere după intrarea completă în Schengen a început să se traducă în economii și volume mai mari în transporturi , dar presiunea se mută rapid pe infrastructura internă, unde blocajele pot limita câștigurile, potrivit Economedia , care citează o analiză SeeNews. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE de la 1 ianuarie 2025 a scos din ecuație unul dintre principalele riscuri operaționale pentru transportul de marfă prin România și Bulgaria, întărind coridoarele care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și Turcia. Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria a indicat o accelerare a traficului la frontierele cu România și Grecia și faptul că traversarea poate fi realizată acum în 24 de ore, „de neconceput anterior”. Directorii generali ai Gebrüder Weiss România și Bulgaria, Viorel Leca și Lyudmil Elshishki, spun că planificarea transporturilor nu mai este construită în jurul unor marje de siguranță pentru blocaje la frontieră, ci în funcție de cerințele reale ale clienților. În evaluarea lor, Schengen a îmbunătățit „fundamental” fiabilitatea operațională și integrarea celor două piețe în rețeaua logistică europeană. Economiile din timpii pierduți la frontieră: de la costuri structurale la câștiguri directe Înainte de aderarea completă, camioanele așteptau frecvent 8–10 ore la frontiera Ungaria–România și peste 8 ore la frontiera România–Bulgaria. Acum, timpul lunar de staționare la frontieră pentru un camion a scăzut de la aproximativ 40 de ore la 10–15 ore. Impactul financiar este semnificativ. UNTRR estimează că, înainte de Schengen, camioanele românești petreceau anual 23,5 milioane de ore în așteptare la frontierele cu Bulgaria și Ungaria, cu un cost pentru industrie de aproximativ 2,55 miliarde de euro (aprox. 12,8 miliarde lei) doar în 2023. Separat, Gebrüder Weiss estimează beneficii economice pentru Bulgaria de peste 650 de milioane de euro anual (aprox. 3,25 miliarde lei), prin reducerea costurilor de transport și a timpilor pierduți. Pe fondul acestor schimbări, în Bulgaria piața transportului rutier de marfă crește cu aproximativ 3,5% în 2025, susținută de eliminarea timpilor de așteptare și de o mai bună predictibilitate a programelor. La nivel macro, analiștii citați de companie estimează un plus de circa un punct procentual la creșterea PIB atât în România, cât și în Bulgaria, pe seama cererii mai mari de servicii de transport. Volume mai mari în transport și investiții în logistică, dar cu un „gât de sticlă” intern Datele oficiale indică o intensificare a transportului de marfă în primul an după aderare: transportatorii rutieri români au transportat în 2025 aproximativ 329,4 milioane de tone (+2,1%), după un avans de 0,4% în 2024. În Bulgaria, volumele au urcat cu 11,8%, la 165,7 milioane de tone, după un declin de 10,4% în anul precedent. Schengen împinge și reconfigurarea fluxurilor: companiile redirecționează marfa prin coridorul Bulgaria–România, în special pe relațiile dintre România și Europa Centrală, Germania și țările Benelux, iar interesul crește pentru soluții logistice integrate (transport, depozitare, distribuție regională). Gebrüder Weiss indică industrii precum automotive, retail, bunuri de larg consum (FMCG) și echipamente industriale ca fiind mai dispuse să includă România și Bulgaria în rețelele lor logistice. În România, vestul țării este văzut ca punct strategic de acces către Europa Centrală, cu interes pentru depozite și facilități de cross-docking (platforme de transbordare rapidă) în jurul orașelor Arad, Oradea și Timișoara. Portul Constanța și piața spațiilor logistice: semnale mixte, dar investiții în creștere Portul Constanța își consolidează rolul de poartă de intrare la Marea Neagră pentru mărfuri din Asia și Caucaz către UE. În 2025, volumul total manipulat a scăzut cu 12,8%, la 67,6 milioane de tone, după volume excepționale generate de războiul din Ucraina, însă numărul navelor a crescut cu 8,8% (la 4.852), iar traficul de mărfuri generale a avansat cu 25%. Pe partea de investiții, România alocă peste 750 de milioane de lei pentru modernizarea accesului feroviar către port. DP World a extins capacitatea terminalelor de containere după o investiție de 130 de milioane de euro (aprox. 650 milioane lei), iar alte 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) sunt investite în electrificarea terminalului Constanța Sud; suplimentar, 33 de milioane de euro (aprox. 165 milioane lei) merg către modernizarea rețelelor de apă și canalizare ale portului. Efectele se văd și în imobiliarele industriale: potrivit Colliers, cererea de spații industriale și logistice în România aproape s-a dublat în 2025, la aproape 1 milion de metri pătrați, de la circa 600.000 mp în anul anterior, iar peste jumătate din tranzacții sunt cerere nouă sau preînchirieri. În Bulgaria, CBRE estimează că relaxarea controalelor la frontieră stimulează cererea de depozite și centre de distribuție în zona Sofiei și de-a lungul coridoarelor principale. Infrastructura rămâne testul care decide cât din beneficiu se materializează Industria avertizează că avantajele Schengen vor fi valorificate complet doar cu modernizarea infrastructurii rutiere. Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria indică drept blocaj coridorul Ruse–Giurgiu, unde reabilitarea Podului Prieteniei continuă să afecteze traficul. Gebrüder Weiss susține că „principalele constrângeri s-au mutat” de la frontieră către infrastructura internă. Pe lângă infrastructură, compania menționează deficitul de șoferi, costurile în creștere (combustibil, asigurări, întreținere) și noile cerințe de digitalizare a transporturilor și facturare electronică. „Dezechilibrele moștenite din perioada de dinaintea aderării la Schengen necesită timp pentru a fi eliminate complet. Ani întregi de ineficiențe structurale și pierderi generate de timpii de așteptare la frontieră nu pot fi recuperați peste noapte, chiar dacă tendința din 2025 este clar pozitivă.” România continuă extinderea rețelei rutiere: autostrăzile și drumurile expres au ajuns de la sub 1.000 km înainte de pandemie la aproximativ 1.400 km, iar peste 300 km sunt programați pentru finalizare în 2026; pe termen lung, încă aproximativ 1.000 km sunt în proiectare sau construcție. În paralel, Bulgaria, România și Grecia au în plan trei noi poduri peste Dunăre (al doilea Giurgiu–Ruse, Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele), plus modernizări ale conexiunilor rutiere, feroviare și de transport cu feribotul. [...]