Știri
Știri din categoria Transport și logistică
România intră într-un proiect feroviar de 1,134 miliarde lei fără TVA, cu livrări eșalonate până în 2029, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru 12 trenuri regionale cu propulsie pe hidrogen, potrivit Adevărul. Pachetul include și mentenanță pe 15 ani, cu opțiune de prelungire încă 15 ani, ceea ce mută o parte importantă din costul total în zona de operare și întreținere pe termen lung.
Contractul este încheiat cu asocierea Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA (echivalentul a 229,328 milioane euro). Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat.
Termenul de livrare pentru prima ramă este de 24 de luni de la semnarea contractului, iar întregul lot de 12 rame ar urma să fie livrat în 36 de luni. Conform informațiilor transmise de ARF, primele trenuri ar ajunge în România pentru testare și omologare în a doua jumătate a anului 2028, iar lansarea serviciului de transport de pasageri este prevăzută pentru 2029, cu intrarea în exploatare în primăvara acelui an.
ARF arată că, în baza HG 1453/2022 și a metodologiei de alocare a materialului rulant nou, automotoarele pe hidrogen vor fi atribuite temporar către doi dintre operatorii care au contracte de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2032.
Distribuirea celor 12 rame RE-H este prezentată astfel:
Trenurile sunt descrise ca rame electrice alimentate cu hidrogen, compuse din două vagoane, cu 131 de locuri pe scaune (într-o altă secțiune este menționat și un plus de 5 locuri rabatabile). Viteza maximă de operare indicată este de 120 km/h. Din punct de vedere al siguranței, vor avea ETCS nivel 2 (Sistemul European de Control al Trenurilor) și sistemul național PZB 90.
Contractul include mentenanță și reparații pe 15 ani, cu opțiune de extindere încă 15 ani. Activitățile de mentenanță ar urma să fie realizate local, în România, inclusiv într-un depou dedicat din București, de personal Siemens Mobility, cu suport digital pentru managementul flotei și al mentenanței.
ARF și Siemens Mobility poziționează proiectul ca soluție pentru rutele neelectrificate, în contextul înlocuirii materialului rulant diesel. Trenurile folosesc pile de combustie cu hidrogen și baterii (încărcate inclusiv prin frânare regenerativă), cu „emisii locale zero” în exploatare, conform descrierii din articol.
Recomandate
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare , iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3 . Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel. De ce contează: contract semnat, dar banii nu mai sunt „asigurați” din PNRR Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului. Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens. Unde ar urma să circule trenurile Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv: București – Pitești (cu extensii spre Craiova) București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Curtea de Argeș Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale. Miza operațională: infrastructura de hidrogen rămâne o condiție Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată. [...]
România a atribuit un contract de 1,6 miliarde de lei pentru 12 trenuri cu hidrogen și mentenanță pe 15 ani , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a desemnat câștigătorul licitației, potrivit Mediafax . Achiziția vizează automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, destinate în principal liniilor neelectrificate. ARF a stabilit drept câștigătoare asocierea Siemens Mobility , formată din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, contractul incluzând atât livrarea celor 12 automotoare, cât și servicii de mentenanță. Ce include contractul și care este miza operațională Oferta financiară este de 1,6 miliarde de lei, fără TVA, sumă care acoperă livrarea trenurilor și mentenanța pe o perioadă de 15 ani. În documentația de achiziție este prevăzută și o clauză de revizuire care permite suplimentarea mentenanței cu încă 30 de ani, fără o procedură competitivă, prin act adițional. Unde ar urma să circule trenurile Conform ARF, automotoarele vor fi distribuite operatorilor de transport feroviar de călători în cadrul contractelor de servicii publice aprobate prin HG 1453/2022, în baza metodologiei de alocare a materialului rulant nou achiziționat. Rutele menționate pentru operare pe linii neelectrificate sunt: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Pitești – Curtea de Argeș Finanțarea: de la PNRR la o sursă încă neprecizată Proiectul a avut inițial finanțare prin PNRR, însă, în prezent, Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii face demersuri pentru identificarea unei noi surse de finanțare necesare implementării proiectului. Sursa nu precizează care este alternativa de finanțare și nici un calendar pentru pașii următori. [...]
România a semnat un contract de 1,62 miliarde lei fără TVA pentru 12 trenuri Siemens , cu mentenanță inclusă pe 30 de ani și opțiune de prelungire, iar materialul rulant este alocat unor rute neelectrificate din jurul Bucureștiului, potrivit Profit . Contractul vine după ce comisia de evaluare a oficializat câștigarea licitației de către Siemens Mobility , prin desemnarea producătorului de material rulant. Oferta financiară este de 1.617.696.763,20 lei, fără TVA , sumă care include livrarea a 12 automotoare electrice și mentenanța pe 30 de ani . Ce înseamnă contractul, dincolo de livrare: mentenanță pe termen foarte lung În contract este prevăzută o clauză de revizuire care permite suplimentarea perioadei de mentenanță cu încă 30 de ani , fără organizarea unei proceduri competitive, prin act adițional. Practic, pe lângă componenta de achiziție, statul își poate extinde relația contractuală pentru întreținere pe un orizont total de până la 60 de ani, în condițiile descrise în document. Pe ce rute vor circula cele 12 trenuri Potrivit informațiilor publicate, trenurile sunt destinate liniilor neelectrificate , pe următoarele rute: București – Pitești , cu extindere până la Piatra Olt – Craiova București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Pitești – Curtea de Argeș Materialul publicat de Profit menționează că România va cumpăra „12 trenuri cu hidrogen”, însă în același text oferta este descrisă ca fiind pentru „12 automotoare electrice”; articolul nu detaliază această diferență de formulare. [...]
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
Bolt introduce în România opțiunea „ Priority ”, care reduce timpul de așteptare contra unei taxe suplimentare , într-o mișcare ce poate crește încasările pe cursă prin „tarifarea urgenței” și poate redistribui cererea către șoferii disponibili, potrivit Profit . Noul serviciu este prezentat ca o categorie care oferă „timpi de așteptare mai mici față de categoriile standard”, în schimbul unui cost suplimentar descris ca fiind redus. Din perspectiva operațională, „Priority” funcționează ca o opțiune de prioritizare în alocarea mașinilor, pentru momentele în care utilizatorul vrea să plece mai repede. Unde este disponibil și cum îl poziționează Bolt Categoria „Priority” este disponibilă, în acest moment, în opt orașe: București, Brașov, Sibiu, Craiova, Ploiești, Bacău, Timișoara și Iași. Bolt își poziționează serviciul ca soluție pentru deplasări cu constrângeri de timp, cum ar fi drumul spre aeroport, prinderea unui tren sau o întâlnire, conform declarației lui Vasile Juncanariu , General Manager Bolt Rides România. Context: extinderea portofoliului de servicii Lansarea „Priority” vine după ce Bolt a introdus recent în România și serviciul de lux Bolt Chauffeur, care permite rezervarea în avans a unor curse cu un nivel ridicat de confort. În același timp, compania a mai adus pe piața locală și alte servicii, precum Little Bolt, iar în zona de livrări Bolt Food a lansat în noiembrie 2025 DineOut, un serviciu de acces la oferte în restaurante locale. De ce contează pentru piață Prin introducerea unei taxe suplimentare pentru reducerea timpului de așteptare, Bolt adaugă o nouă pârghie de monetizare și de gestionare a cererii în orele aglomerate, fără a modifica direct categoria standard. Profit nu precizează nivelul taxei sau modul exact de calcul, astfel că impactul asupra prețului final pentru client nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
STB reduce săptămâna de lucru la 4 zile pentru circa 3.300 de angajați, o măsură de austeritate care ar trebui să taie costuri cu 7,3 milioane lei pe lună, pe fondul datoriilor de 1,6 miliarde lei. Potrivit Economedia , decizia intră în vigoare de luni, 20 aprilie 2026, și se aplică timp de trei luni, până la 20 iulie. Măsura este prezentată ca una dintre cele 12 „soluții de urgență” pentru reducerea cheltuielilor, în contextul în care compania are datorii mari către ANAF , iar Primăria Generală a avertizat asupra riscului de insolvență, conform Buletin de București. Decizia este semnată de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea. Cine este afectat și cine este exceptat Numărul final al angajaților vizați a fost stabilit la aproximativ 3.300, după ce inițial erau avute în vedere 4.500 de persoane. Categoriile afectate includ: personalul TESA și de conducere , care va avea liber în fiecare zi de vineri; personalul de întreținere (URAC/Linii), controlorii și casierii , cu zile libere stabilite prin rotație de șefii de departamente. Sunt exceptați de la reducerea programului: șoferii și vatmanii (aprox. 4.349 persoane); personalul de întreținere din depouri/autobaze ; psihologii . Impact financiar: economii estimate și tăieri de venituri Deși compania nu a comunicat un procent oficial de reducere salarială, trecerea de la 5 la 4 zile lucrătoare pe săptămână înseamnă, teoretic, o scădere a veniturilor de aproximativ 20% pentru angajații vizați. Economia estimată este de 7,3 milioane de lei pe lună . Durata aplicării a fost redusă la trei luni , de la șapte luni cât se propusese inițial, în urma negocierilor cu sindicatele. Reacții: sindicatele contestă distribuția impactului Valer Ciobănescu, liderul sindicatului Transpublic, a criticat măsura, susținând (în declarații pentru Buletin de București) că îi afectează mai mult pe angajații cu venituri mici, în timp ce „șefii cu salarii mari nu sunt afectați real”. Sindicatul propune o reorganizare prin identificarea și eliminarea departamentelor și funcțiilor de conducere „fără rost”, fără crearea unor poziții noi. Directorul general al STB a transmis pentru Spotmedia că decizia este temporară și că impactul este inclus în planul de eficientizare, menționând și reduceri de costuri indirecte, inclusiv la nivelul cheltuielilor de operare ale clădirilor. Documentul invocat în material este disponibil ca PDF: DECIZIA-783-din-16-04-2026 . [...]
