Știri
Știri din categoria Transport și logistică
România a atribuit un contract de 1,6 miliarde de lei pentru 12 trenuri cu hidrogen și mentenanță pe 15 ani, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a desemnat câștigătorul licitației, potrivit Mediafax. Achiziția vizează automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, destinate în principal liniilor neelectrificate.
ARF a stabilit drept câștigătoare asocierea Siemens Mobility, formată din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, contractul incluzând atât livrarea celor 12 automotoare, cât și servicii de mentenanță.
Oferta financiară este de 1,6 miliarde de lei, fără TVA, sumă care acoperă livrarea trenurilor și mentenanța pe o perioadă de 15 ani. În documentația de achiziție este prevăzută și o clauză de revizuire care permite suplimentarea mentenanței cu încă 30 de ani, fără o procedură competitivă, prin act adițional.
Conform ARF, automotoarele vor fi distribuite operatorilor de transport feroviar de călători în cadrul contractelor de servicii publice aprobate prin HG 1453/2022, în baza metodologiei de alocare a materialului rulant nou achiziționat.
Rutele menționate pentru operare pe linii neelectrificate sunt:
Proiectul a avut inițial finanțare prin PNRR, însă, în prezent, Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii face demersuri pentru identificarea unei noi surse de finanțare necesare implementării proiectului. Sursa nu precizează care este alternativa de finanțare și nici un calendar pentru pașii următori.
Recomandate
Transportatorii și CNAIR cer amânarea TollRo, pe fondul riscului de sancțiuni înainte ca sistemul să fie funcțional , ceea ce ar putea bloca operațional flotele și ar deschide un val de contestații, potrivit Economedia . UNTRR solicită Parlamentului prorogarea până la 15 ianuarie 2027 a noului sistem de taxare rutieră pentru camioane, iar dacă termenul rămâne 1 octombrie 2026, cere suspendarea sancțiunilor pentru șase luni, cu menținerea obligației de plată. TollRo ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie 2026, ora 00:00, moment din care se aplică atât obligația de plată, cât și sancțiunile. Sistemul înlocuiește rovinieta pentru vehiculele din categoriile C, D, E și F, iar taxa se calculează în funcție de kilometrii parcurși, categoria drumului, masa maximă autorizată și clasa de emisii. Rovinietele deja cumpărate pentru aceste categorii nu vor mai fi valabile, iar tarifele sunt stabilite prin Ordinul MTI nr. 1.925/2025. Riscul imediat: sancțiuni din prima zi, înainte de „soluția completă” ISCTR a anunțat că este pregătit să aplice sancțiuni „din primele ore”, în timp ce transportatorii spun că nu au timp real să cumpere TollRo, să testeze aplicația și să introducă datele vehiculelor. UNTRR avertizează că vehiculele care aprovizionează noaptea orașele și magazinele vor fi deja pe drum la momentul schimbării, fără garanția că aplicația va funcționa. În acest context, transportatorii susțin că nu pot fi făcuți responsabili pentru întârzierile unui sistem pe care nu l-au construit și asupra căruia nu au control. „Responsabilitatea le revine autorităților și furnizorilor, care trebuiau să livreze la timp un sistem funcțional și testat.” De ce cere UNTRR amânarea până la 15 ianuarie 2027 Uniunea transportatorilor indică o serie de probleme care, în forma actuală, ar împinge operatorii către soluții provizorii și ar crește riscul de neconformare: Lipsa echipamentelor de bord (OBU) , iar interoperabilitatea prin furnizori SETRE s-ar aplica abia din 15 ianuarie 2027; până atunci, flotele ar depinde de aplicația mobilă și de tichetul de rută, gândite ca alternative. Absența unei perioade de testare înainte de aplicarea sancțiunilor , cu comparație la Olanda, unde distribuția echipamentelor și testarea au precedat lansarea. Incompatibilități în utilizarea simultană a două aplicații obligatorii pe același telefon: RO e-Transport (monitorizare) și TollRo; întreruperea uneia ar expune șoferul sau operatorul la sancțiuni. Presiune asimetrică a sancțiunilor : pentru RO e-Transport amenda e la șofer (5.000–10.000 lei), iar pentru TollRo sancțiunea e la firmă, ceea ce ar putea influența prioritatea de utilizare. Contradicție operațională și de conformare : șoferul ar trebui să supravegheze telefonul (semnal, baterie, sold, sesiune), deși Codul Rutier interzice folosirea telefonului în timpul conducerii. Costuri transferate către companii : UNTRR susține că firmele ar fi obligate să cumpere cel puțin încă un telefon inteligent per șofer (investiție minimă de aproximativ 300 euro, adică aprox. 1.500 lei, la care se adaugă abonament), deoarece aplicația TollRo poate fi utilizată doar asociată unui număr de telefon. Impact disproporționat asupra firmelor mici : 82,2% dintre operatorii de transport de mărfuri au sub cinci vehicule, iar administratorul este adesea și șofer. Notificarea prin poștă ar fi prea lentă, cu riscul ca operatorul să afle de probleme după zile sau săptămâni, în timp ce amenzile pot ajunge la 10–20 de ori valoarea tarifului sau la 5.000 lei. Ce solicită concret transportatorii UNTRR cere: amânarea până la 15 ianuarie 2027 (sau până când toate soluțiile – OBU, aplicație, tichet de rută – sunt disponibile și sistemul funcționează fără probleme); dacă nu se amână, suspendarea sancțiunilor timp de șase luni , cu menținerea obligației de plată; pentru erori neintenționate, înștiințare de plată cu termen de remediere , în locul amenzii directe; alerte imediate prin aplicație, e-mail și SMS; posibilitatea de a corecta/anula tichetul de rută și de a recupera sumele plătite în plus; scutirea de sancțiuni pentru incidente tehnice care nu țin de utilizator. CNAIR: amânare până la 1 aprilie 2027, sistemul e încă în pilotare Separat, CNAIR solicită prorogarea până la 1 aprilie 2027, argumentând că, tehnic, sistemul nu a ajuns în etapa recepției calitative, care poate începe doar după finalizarea testării și a pilotării. Compania a deschis pilotarea publică miercuri, 16 septembrie, iar aplicația TollRo a devenit disponibilă gratuit în App Store și Google Play; pilotarea are o durată contractuală de minimum patru săptămâni. CNAIR avertizează că menținerea datei de 1 octombrie, fără modificarea cadrului legal, ar crea o situație în care obligația de plată și sancțiunile ar intra în vigoare înainte ca instrumentul tehnic necesar plății să fie disponibil. În acest scenariu, compania indică riscuri de amenzi pentru obligații imposibil de executat, venituri neîncasate la buget și un volum ridicat de contestații în instanță. Context: reformă PNRR și trecerea la taxare „pe kilometru” pentru camioane TollRo este o reformă asumată prin PNRR și introduce principiul „poluatorul plătește” pentru transportul rutier de marfă. Face parte din STRR (Sistemul Electronic de Tarifare Rutieră), care include și componenta de rovinietă electronică pentru vehiculele ușoare (bazată pe durata utilizării), modernizată inclusiv în funcție de norma de poluare. Sistemul a fost deja amânat de mai multe ori: inițial era prevăzut pentru 1 ianuarie 2026, apoi a fost împins la 1 iulie 2026, ulterior la 1 august și, în prezent, la 1 octombrie 2026. [...]
Valul de atacuri cu drone împinge costurile și riscurile transportului maritim în tot bazinul Mării Negre , cu efecte directe asupra rutelor comerciale, asigurărilor și disponibilității echipajelor, potrivit HotNews . În doar 10 zile, șase nave comerciale au fost atacate în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei, iar analiști de risc și oficiali indică drone rusești drept sursă probabilă a loviturilor. Atacurile au vizat inclusiv transporturi de cereale și petrol și au determinat asigurătorii maritimi să extindă zonele de „pericol ridicat” la întregul bazin al Mării Negre, ceea ce se traduce, în practică, prin prime mai mari și condiții mai stricte pentru armatori și operatori. Ce s-a întâmplat pe ruta comercială din apropierea României și Bulgariei Potrivit unei analize The Guardian (citată de HotNews), seria de lovituri marchează o escaladare a conflictului maritim spre granițele NATO. Cronologia prezentată include: 6 octombrie: nava turcească „Alfa Watan”, aflată în drum spre portul românesc Sulina, este atacată în zona economică exclusivă a Bulgariei; echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a detectat o explozie la 70 de mile (aprox. 113 km) de orașul Byala, fiind găsită o barcă de salvare răsturnată, iar 10 membri ai echipajului au fost raportați dispăruți; șase zile mai târziu: nava „HS Dignity” este lovită de drone în largul coastelor Bulgariei, cu 11 membri ai echipajului decedați; până joi: atacurile ajung să afecteze și spațiul aerian și apele teritoriale ale României; două nave-cisternă pentru produse chimice, „Wine Trader” și „Yara J”, sunt atacate și rămân în flăcări, iar alți șapte marinari sunt dați dispăruți; sunt menționate și atacuri asupra „Able” (cargou sub pavilion Palau, transportând grâne) și „Chelsea-3” (navă de mărfuri generale sub pavilion maltez), în zona economică exclusivă a Bulgariei. HotNews notează că bilanțul marinarilor civili pierduți în acest val de atacuri depășește numărul total al militarilor americani uciși pe parcursul întregului conflict cu Iranul, conform sursei citate. Impact operațional: asigurări mai scumpe și reticență în piață Pe fondul escaladării, numărul de nave care fac escală în Ucraina a scăzut brusc, iar tarifele de asigurare au crescut, în timp ce marinarii și operatorii devin reticenți să mai lucreze în bazinul Mării Negre, potrivit informațiilor din articol. Un element agravant este folosirea tacticii „double tap”, descrisă ca o combinație de drone aeriene și drone de suprafață, cele din urmă transportând adesea până la o jumătate de tonă de încărcături explozive. Tomas Alexa, analist senior la compania Ambrey, avertizează că amenințările asupra transportului maritim de mărfuri nu se vor opri și indică o creștere bruscă a ritmului atacurilor începând din iulie, forțele ruse fiind considerate responsabile pentru 80% dintre acestea. Presiune pe securitate și discuții NATO, pe fondul riscului de „zonă moartă” Apropierea atacurilor de granițele statelor NATO alimentează discuții diplomatice despre posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultări între aliați în caz de amenințare), menționează analiza citată. În paralel, operatorii avertizează asupra efectelor asupra comerțului general din Marea Neagră, proprietarul unei agenții de transport maritim, Todor Georgiev, spunând că marea riscă să devină o „zonă moartă”. Pe linie politică, premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat atacurile din vecinătatea apelor sale teritoriale drept „absolut inacceptabile” și a spus că, deși nu există dovezi clare pentru atribuirea directă a responsabilității, „logica sugerează” că rezultatul este în favoarea Federației Ruse. Oficialii bulgari au cerut sprijinul UE și NATO pentru consolidarea securității, în cooperare cu Turcia și România. În România, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța s-a oferit să ajute cu echipamente pentru consolidarea securității la Marea Neagră, în contextul unor discuții purtate la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European. De ce contează pentru transport și logistică Marea Neagră este descrisă de ministrul român de Externe, Oana Țoiu, drept „o arteră alimentară globală”, iar intensificarea atacurilor ridică simultan costurile (prin asigurări) și riscurile operaționale (prin disponibilitatea echipajelor și evitarea rutelor). În acest context, orice extindere a zonelor de risc și orice nou incident în apropierea apelor României și Bulgariei poate produce efecte rapide în lanț: de la întârzieri și rerutări, până la scumpirea transportului pentru mărfuri sensibile precum cerealele, produsele petroliere și chimice. [...]
Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]
Costurile de transport maritim pentru petrol au explodat pe fondul unei penurii globale de petroliere, până la punctul în care o cursă SUA–China poate ajunge să coste mai mult decât o lansare standard SpaceX Falcon 9, potrivit Jalopnik . Miza economică este directă: scumpirea transportului de țiței se transmite în prețul petrolului și, implicit, în carburanți. Conform unei analize Bloomberg citate de publicație, închirierea unui petrolier pentru ruta SUA–China ar costa aproximativ 80 milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei), comparativ cu 74 milioane de dolari (aprox. 340 milioane lei) pentru o lansare SpaceX Falcon 9. Bloomberg notează și un detaliu care indică severitatea dezechilibrului: aceeași sumă ar fi fost suficientă pentru a cumpăra „aproape același” petrolier la începutul acestui an. De ce s-a ajuns aici: penurie de nave și rute mai lungi Bloomberg leagă creșterea de o lipsă de capacitate în flota globală, amplificată de schimbări în fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu și de modul în care este gestionat tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz . Producătorii din regiune ar fi devenit mai dependenți de transferuri „navă-la-navă” (mutarea încărcăturii între vase pe mare), operațiuni care consumă timp și implică mai multe nave, prelungind cu circa o săptămână unele voiaje și „întinzând” efectiv flota disponibilă. În plus, dinamica „stop-start” a fluxurilor a agravat problema: când traficul prin Hormuz a scăzut, unele nave au navigat săptămâni întregi fără încărcătură în căutare de contracte, iar pe măsură ce transporturile își revin, vasele trebuie repoziționate din nou, un proces care poate dura săptămâni. Bloomberg mai indică și că pauza efectivă a exporturilor iraniene către China a forțat cumpărătorii chinezi să caute țiței în alte zone, crescând cererea pentru petroliere pe rutele „mainstream”. Efectul în costul pe baril și presiunea asupra prețurilor la combustibili Pe lângă penuria de nave, Jalopnik menționează că unele petroliere au fost scoase din uz pentru reparații, după avarii, reducând și mai mult capacitatea disponibilă. Totodată, evitarea zonelor cu risc ar fi împins unele nave pe rute ocolitoare care adaugă „mii de mile” la fiecare cursă, ceea ce reduce numărul de voiaje lunare pe care le poate face fiecare navă. În acest context, Bloomberg estimează că un cost de transport care „obișnuia” să fie în medie 4,50 dolari pe baril (aprox. 21 lei) a urcat la 41 dolari pe baril (aprox. 189 lei), adică în jur de 45% din costul unui baril de West Texas Intermediate, potrivit aceleiași surse. Consecința economică este că, atunci când devine mai scump să muți petrolul, presiunea se duce în sus asupra prețului țițeiului și asupra prețurilor la pompă. Cine câștigă din scumpiri Bloomberg mai arată că proprietarii de petroliere beneficiază de un „câștig excepțional” (windfall), pe fondul tarifelor de transport în creștere, iar analiștii Clarksons Securities sunt citați cu ideea că, în lipsa unei capacități suplimentare, tarifele ajung să depindă tot mai mult de cât își permit clienții să plătească. Pentru piață, mesajul de fond este că scumpirea nu vine dintr-un salt al costurilor „spațiului”, ci dintr-un blocaj logistic maritim: când capacitatea de transport devine insuficientă și rutele se lungesc, costul de a muta energia crește abrupt, cu efecte în lanț în economie. [...]
CNAIR suspendă practic riscul de sancțiuni pentru neplata TollRo cauzată de erori tehnice , după ce platforma a avut disfuncționalități chiar în ziua lansării, pe 1 octombrie. Potrivit Profit , reprezentanții CNIR au transmis că problemele au fost remediate și că aplicația funcționează acum în parametri normali, iar CNAIR anunță că utilizatorii nu vor fi amendați dacă nu pot achita tariful din cauza incidentelor tehnice. Miza pentru transportatori este operațională: TollRo este sistemul care, de la 1 octombrie 2026, înlocuiește rovinieta pentru vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, iar orice blocaj în fluxul de plată poate însemna întârzieri și incertitudine privind conformarea. Ce înseamnă „fără amenzi” și unde se trage linia CNAIR precizează că, dacă utilizatorii nu pot achita tariful TollRo din cauza incidentelor tehnice, nu vor fi sancționați. Totuși, compania avertizează că sistemul contorizează problemele: încercările eșuate din cauze tehnice sunt reținute de platformă, la fel ca erorile care țin de utilizator. În plus, CNAIR susține că pot fi identificați și cei care afirmă că au încercat să plătească, dar în realitate nu au accesat platforma. Ce ar trebui să facă utilizatorii când întâmpină probleme Cei care au dificultăți sunt rugați să trimită o sesizare prin formularul de contact disponibil pe portalul TollRo, conform CNAIR. Compania amintește că a existat un incident tehnic în platformă și că, în intervalul de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, până la remedierea problemelor, nu vor fi aplicate sancțiuni pentru utilizatorii care nu au putut achiziționa Toll. Disfuncționalitățile au fost semnalate în special în zona fluxului de plăți, pe fondul numărului mare de utilizatori. Context: schimbarea de sistem și obligațiile care rămân Trecerea la noul cadru este prevăzută de Legea nr. 226/2023, care abrogă vechea Ordonanță a Guvernului nr. 15/2002. Pentru autoturisme și vehiculele de până la 3,5 tone, rovinieta rămâne obligatorie, dar tariful ține cont și de clasa de emisii EURO. Pentru vehiculele grele, TollRo introduce taxarea în funcție de distanța parcursă și de emisiile vehiculului, iar legislația păstrează sancțiuni pentru lipsa rovinietei acolo unde aceasta este necesară. În paralel, CNAIR indică și un calendar pentru conectarea la sistemele europene: interoperabilitatea prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) ar urma să devină operațională la 15 ianuarie 2027. [...]
Șoferii care plătesc prin TollRo nu mai pot fi amendați pentru neplată dacă aplicația are erori , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a semnat un ordin care modifică normele de aplicare ale legii din 2023 privind taxarea pe kilometru, potrivit Antena 3 . Măsura are impact direct de reglementare: reduce riscul de sancțiuni pentru utilizatorii de bună-credință în contextul disfuncționalităților apărute la lansarea sistemului. Ordinul vizează utilizatorii Sistemului de Tarifare Electronică Rutieră (TollRo) , pus în funcțiune la 1 octombrie, și introduce o prevedere explicită: în cazul unor disfuncționalități ale aplicației, utilizatorii nu pot fi sancționați pentru neîndeplinirea obligațiilor legale de plată. De ce a fost nevoie de ordin și ce poate (și nu poate) schimba un guvern interimar Radu Miruță a spus că soluția a fost găsită „în cadrul legal existent”, în condițiile în care trecerea la taxarea pe kilometru este reglementată printr-o lege adoptată în 2023, care nu poate fi modificată decât tot prin lege — lucru pe care un guvern interimar nu îl poate face. În schimb, ministrul a intervenit prin ordin asupra normelor de aplicare ale legii, ordin care, potrivit declarațiilor sale, a fost publicat în Monitorul Oficial. Într-o conferință de presă, ministrul a explicat că a discutat cu reprezentanții transportatorilor și distribuitorilor despre problemele observate în aplicație, iar cea mai sensibilă a fost riscul de amendare în situații în care utilizatorii nu sunt vinovați. „Nu voi accepta vreodată ca oamenii nevinovaţi să fie sancţionaţi pentru o activitate pe care Compania Naţională de Drumuri ar fi trebuit să o finalizeze de un an şi jumătate de când este contractată această aplicaţie.” Presiune operațională la lansare: milioane de accesări și vârfuri de sarcină Compania de drumuri a anunțat că, în primele 12 ore de funcționare, platforma TollRo a avut aproximativ patru milioane de vizitatori și utilizatori autentificați. În același interval, în sistem s-au înregistrat aproximativ: 50.000 de utilizatori; 170.000 de vehicule. Tot în primele 12 ore, au fost raportate: peste 45.000 de tichete de rută emise; peste 60.000 de plăți; peste 13.000 de alimentări ale portofelului electronic. Potrivit companiei, aproximativ 90% dintre achiziții s-au făcut direct prin portalul și aplicațiile TollRo, restul fiind realizate prin distribuitori și prin punctele CNAIR. Volumul concentrat în primele ore a generat „vârfuri de sarcină” asupra platformei și a sistemelor externe cu care comunică, ceea ce a dus la nefuncționalități. În acest context, ordinul semnat de ministru funcționează ca o plasă de siguranță pentru utilizatori: dacă apar erori ale aplicației, sancțiunile pentru neplată nu ar trebui aplicate celor care încearcă să își îndeplinească obligațiile, conform prevederii introduse în normele de aplicare. [...]
