Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare, iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3.
Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel.
Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului.
Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens.
Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv:
Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale.
Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată.
Recomandate
România a atribuit un contract de 1,6 miliarde de lei pentru 12 trenuri cu hidrogen și mentenanță pe 15 ani , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a desemnat câștigătorul licitației, potrivit Mediafax . Achiziția vizează automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, destinate în principal liniilor neelectrificate. ARF a stabilit drept câștigătoare asocierea Siemens Mobility , formată din Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH și Siemens Mobility Austria GmbH, contractul incluzând atât livrarea celor 12 automotoare, cât și servicii de mentenanță. Ce include contractul și care este miza operațională Oferta financiară este de 1,6 miliarde de lei, fără TVA, sumă care acoperă livrarea trenurilor și mentenanța pe o perioadă de 15 ani. În documentația de achiziție este prevăzută și o clauză de revizuire care permite suplimentarea mentenanței cu încă 30 de ani, fără o procedură competitivă, prin act adițional. Unde ar urma să circule trenurile Conform ARF, automotoarele vor fi distribuite operatorilor de transport feroviar de călători în cadrul contractelor de servicii publice aprobate prin HG 1453/2022, în baza metodologiei de alocare a materialului rulant nou achiziționat. Rutele menționate pentru operare pe linii neelectrificate sunt: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Pitești – Curtea de Argeș Finanțarea: de la PNRR la o sursă încă neprecizată Proiectul a avut inițial finanțare prin PNRR, însă, în prezent, Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii face demersuri pentru identificarea unei noi surse de finanțare necesare implementării proiectului. Sursa nu precizează care este alternativa de finanțare și nici un calendar pentru pașii următori. [...]
România a lansat procedurile pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen de la Siemens , o achiziție legată direct de termenele de livrare impuse de finanțarea europeană, potrivit Profit . Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a primit în primăvara anului trecut o ofertă de la Siemens pentru furnizarea celor 12 trenuri cu hidrogen. Contractul ar urma să aibă o durată de 225 de luni. Miza: finanțarea europeană și termenul de livrare Pentru a nu pierde finanțarea europeană, trenurile trebuie livrate până în august 2026, conform informațiilor publicate. În acest context, calendarul de achiziție și capacitatea furnizorului de a livra la timp devin elemente critice pentru proiect. Cât costă achiziția și de ce variază Valoarea achiziției este estimată între 1.596.354.562 lei fără TVA și 2.468.146.243 lei fără TVA , în funcție de durata serviciilor conexe contractului: 15 ani (scenariul cu valoarea mai mică); 30 de ani (scenariul cu valoarea mai mare). Unde ar urma să circule trenurile Cele 12 automotoare sunt destinate rutelor aflate sub contracte de servicii publice, pe linii neelectrificate, între care: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova; București – Aeroportul Henri Coandă; București – Târgoviște; București – Pitești – Curtea de Argeș. La finalul anului 2024, a fost anunțat că România pregătește din nou, după doi ani, achiziționarea a 12 trenuri cu hidrogen prin PNRR , iar procedurile lansate acum duc proiectul într-o etapă operațională, cu presiune ridicată pe termenul-limită de livrare. [...]
România a pus în circulație primul tren de călători operat privat pe un contract de serviciu public câștigat la licitație , un pas care schimbă practic modul în care statul atribuie și controlează serviciile feroviare subvenționate, potrivit Economedia . Trenul IR16575, operat de InterRegional Călători , a efectuat miercuri, 15 aprilie 2026, prima cursă oficială în regim de serviciu public atribuit prin licitație competitivă. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) leagă acest moment de o tranziție „predictibilă” de la o piață în care contractele de servicii publice erau atribuite direct operatorilor, către una în care atribuirea ar urma să se facă exclusiv prin proceduri competitive. Ce s-a schimbat, concret, în atribuirea serviciului public ARF precizează că trenul introdus în serviciul comercial este deservit de un operator privat în baza unui contract de servicii atribuit prin licitație publică. Procedura a fost derulată prin platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM), iar materialul rulant este nou și a fost achiziționat de statul român prin ARF. „Această nouă premieră (...) face parte dintr-un proces mai amplu, derulat de ARF, pentru a asigura o tranziție predictibilă (...) la una caracterizată prin atribuirea exclusiv prin proceduri competitive.” Material rulant și rute: 13 rame electrice pentru InterRegional Călători Un lot de 13 rame electrice interregionale (RE-IR) noi, achiziționat de ARF, a fost atribuit operatorului InterRegional Călători. Odată intrate în serviciu, acestea vor circula pe rutele: București Nord – Brașov – Cluj Napoca București Nord – Brașov Brașov – Deda – Cluj Napoca Cluj Napoca – Deva – Timișoara Nord În plus, ARF amintește că prima ramă electrică Alstom Coradia Stream (RE-IR Coradia Stream – TS14) a fost predată operatorului la începutul lunii martie, după recepția realizată în incinta Depoului Alstom (Atelierele CFR Grivița). Miza financiară: investiție cu fonduri europene și buget de stat Achiziția trenurilor este parte a unui proiect de investiții finanțat prin POIM (2014–2020) și Programul Transport (2021–2027). Conform datelor prezentate: Valoare totală: 1.708.996.863,41 lei Fonduri nerambursabile (FEDR): peste 1,21 miliarde lei Contribuție buget de stat: aproximativ 214 milioane lei ARF indică drept obiectiv scăderea timpilor de călătorie și modernizarea flotei, cu intenția de a oferi o alternativă la transportul rutier între principalele centre urbane. Context: dintr-un lot de 37, 13 merg pe contractul CSP-L2 Rama TS14 este parte dintr-un lot mai mare de 37 de unități achiziționate de la Alstom, iar unitatea intrată în serviciu se numără printre cele 13 trenuri atribuite InterRegional Călători prin contractul de servicii publice CSP-L2, potrivit ARF. [...]
Mai multe primării testează transportul public gratuit sau aproape gratuit ca măsură de amortizare a scumpirilor la carburanți , iar efectul direct este o presiune nouă pe bugetele locale și pe modelul de finanțare al operatorilor de transport, potrivit Stirile Pro TV . În contextul crizei de pe piața carburanților, administrațiile locale caută soluții pentru a face transportul în comun mai atractiv, inclusiv prin zile cu gratuitate sau prin reducerea tarifelor. Inițiatorii unor astfel de măsuri mizează și pe scăderea poluării în orașe. Arad: bilet de 1 leu, cu impact în lanț asupra abonamentelor La Arad, un proiect aflat în transparență decizională propune ca o zi întreagă de călătorii cu autobuzul sau tramvaiul să coste 1 leu. Dacă proiectul primește toate avizele, ar urma să fie pus în aplicare în maximum două luni. În prezent, un bilet valabil o oră costă 4,50 lei. Primarul Călin Bibarț spune că propunerea are la bază creșterile la combustibil și o strategie de atragere a călătorilor către tramvai și autobuz electric. Dacă tariful ajunge la 1 leu, și abonamentele lunare ar urma să scadă la 30 de lei. Directorul operațional al Companiei de Transport Public Arad , Mariana Birău, estimează că măsura ar crește substanțial numărul de călători, cu efect în veniturile directe din bilete și abonamente. Brașov, Râșnov, Buzău: gratuități țintite, cu posibilă extindere La Brașov, autoritățile au decis ca vinerea transportul public să fie gratuit, măsură care intră în vigoare în această săptămână. Primăria ia în calcul extinderea gratuității și în weekend. La Râșnov, vinerea va fi gratuit începând din 1 mai. La Buzău, din această săptămână, toți pensionarii vor circula gratuit cu autobuzul, nu doar cei cu venituri mai mici, cum era până acum. Alte orașe: reduceri în lucru și voturi în consiliile locale În Botoșani se lucrează la un proiect prin care prețul unui abonament să fie redus cu un sfert. La Galați, o propunere de diminuare a tarifelor urmează să fie supusă votului în consiliul local. La Cluj-Napoca, vinerea, transportul public este deja gratuit pentru toată lumea. De ce contează pentru economie și operatori Reducerea tarifelor sau gratuitatea mută o parte mai mare din costul transportului public către bugetele locale, în timp ce operatorii pariază pe creșterea numărului de călători pentru a compensa, măcar parțial, scăderea încasărilor per călătorie. În lipsa unor date bugetare în material, amploarea impactului financiar rămâne neclară, însă direcția este una de intervenție locală pentru a tempera efectele scumpirilor la carburanți asupra mobilității urbane. [...]
Un zbor Ryanair a fost înregistrat ca „operat”, deși a plecat fără pasageri, iar această încadrare le blochează accesul la rambursări și despăgubiri , potrivit Adevărul . Cursa spre Marrakech a decolat pe 17 aprilie de pe aeroportul Vatry (Marne, Franța) fără aproximativ 190 de persoane care își cumpăraseră bilete, pe fondul lipsei aproape totale a personalului de securitate pentru controlul bagajelor și al pasagerilor. Zborul, programat să dureze trei ore și jumătate, fusese anunțat inițial cu o întârziere de 45 de minute. O pasageră citată de L’Union a relatat că nu se puteau face formalitățile de check-in pentru bagaje și că la ora 11:30 ar fi fost prezenți doar doi angajați ai Securus , în loc de opt, cât ar fi fost necesari. În aceste condiții, comandantul a refuzat îmbarcarea, iar avionul a decolat gol, în ciuda protestelor. Tensiunile dintre pasageri au escaladat, iar jandarmeria a fost chemată pentru a calma situația. De ce contează: „operat” vs. „anulat” schimbă drepturile pasagerilor Elementul-cheie al incidentului este că zborul a fost trecut în sistem ca „operat”, nu „anulat” — o diferență care, potrivit relatărilor, îi împiedică pe cei afectați să acceseze mecanismele de despăgubire. Pasagerilor li s-ar fi spus că pot cumpăra alte bilete, cu un supliment de 45 de euro de persoană (aprox. 225 lei). Ryanair a transmis că, atât timp cât zborul nu este declarat oficial „anulat”, nu se poate face niciun ramburs. Compania a mai susținut că pasagerii nu pot primi compensații deoarece incidentul ar fi fost cauzat de „o grevă aeroportuară, independentă de voința Ryanair”. Potrivit L’Union, nu este însă clar dacă angajații Securus erau în grevă sau în concediu medical. Cine ar putea suporta costul În plan operațional și financiar, cazul deschide o posibilă dispută privind responsabilitatea între operatorul aerian și furnizorii de servicii din aeroport. Conform relatărilor, asigurările Ryanair ar putea încerca să recupereze prejudiciul de la firma Securus, responsabilă de personalul absent. Incidentul vine după un alt caz menționat de Adevărul: pe 25 februarie, o aeronavă Ryanair a decolat din Lanzarote (Spania) lăsând în urmă 89 de pasageri care nu au reușit să treacă la timp de controlul pașapoartelor, potrivit simpleflying.com, iar avionul a zburat pe jumătate gol. [...]
Qantas a scos din linia finală de asamblare primul avion din flota dedicată zborurilor comerciale nonstop de 22 de ore , un pariu operațional care mizează pe capacitate redusă și pe o pondere mare de locuri premium pentru a face rentabile rute precum Sydney–Londra și Sydney–New York, potrivit CNN . Compania australiană pregătește, prin „Project Sunrise”, o flotă de 12 aeronave Airbus A350-1000ULR (variantă cu autonomie foarte mare) pentru zboruri de până la 22 de ore. Imaginile publicate arată că primul avion a ieșit de pe linia finală de asamblare din Toulouse, Franța, fiind echipat cu motoare Rolls-Royce Trent XWB-97 și urmând să intre în teste la sol înaintea lansării așteptate a zborurilor comerciale în 2027. Cum încearcă Qantas să facă viabile zborurile „maraton” Elementul central al configurației este reducerea numărului de locuri la 238, față de aproximativ 400 la alte A350-1000 standard, pentru a crește spațiul și confortul la bord. Peste 40% din locuri vor fi în cabine premium, cu facilități precum: suite cu paturi complet rabatabile; garderobe pe toată lungimea; o „Wellbeing Zone” în zona centrală a avionului, unde pasagerii pot să se miște și să ia gustări și băuturi răcoritoare. Miza este una tipică pentru rutele ultra-lungi: mai puțini pasageri, dar venit mediu mai mare pe bilet, susținut de produse premium și de o experiență de cabină gândită pentru durate extreme. Context: presiune pe infrastructură și cerere ridicată În același material, CNN notează că traficul aerian a rămas la niveluri ridicate în 2025. Airports Council International indică faptul că aeroportul Tokyo Haneda a fost al treilea cel mai aglomerat din lume, cu 91,7 milioane de pasageri în 2025, iar Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport a rămas cel mai aglomerat, cu 106,3 milioane de pasageri. Separat, World Travel & Tourism Council a descris 2025 drept cel mai bun an de până acum pentru industria de travel și turism, cu o creștere internațională de 4,1% și o contribuție de 11,6 trilioane de dolari (aprox. 52,2 trilioane lei) la economia globală. Ce urmează Primul A350-1000ULR al Qantas intră în etapa de teste la sol, iar lansarea zborurilor comerciale în cadrul „Project Sunrise” este așteptată în 2027. În paralel, competiția pe inovații de cabină continuă: Air New Zealand deschide pe 18 mai rezervările pentru „Economy Skynest” (paturi tip cușetă), cu utilizare în sesiuni de patru ore pe anumite zboruri Boeing 787-9 Dreamliner începând din noiembrie, la 495 de dolari pe sesiune (aprox. 2.280 lei). [...]
