Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Companiile aeriene europene reduc temporar tarifele la zborurile scurte pentru a susține cererea, deși combustibilul s-a scumpit puternic, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, potrivit Economedia, care citează declarațiile directorului general al Wizz Air, József Váradi, preluate de BBC.
Miza pentru piață este una de marjă și de volum: operatorii încearcă să stimuleze cererea pe termen scurt prin prețuri mai mici, într-un moment în care pasagerii sunt mai precauți, inclusiv din cauza impactului economic al conflictului din Orientul Mijlociu.
În mod obișnuit, scumpirea combustibilului împinge în sus prețurile biletelor, însă Váradi explică această „fereastră” de ieftinire prin hedging – politici de protecție financiară prin care companiile au cumpărat combustibil în avans, la prețuri mai mici.
„Există un nivel ridicat de incertitudine în rândul consumatorilor, ceea ce duce la o cerere mai slabă. Această ezitare poate fi contracarată prin prețuri mai atractive.”
Declarațiile vin în contrast cu pozițiile altor companii aeriene, care au anunțat majorări de prețuri sau reducerea numărului de zboruri, invocând creșterea accelerată a costurilor cu combustibilul.
Prețul kerosenului pentru aviație în Europa a crescut după escaladarea conflictului, de la aproximativ 831 de dolari pe tonă (aprox. 3.820 lei) la un vârf de 1.800 de dolari (aprox. 8.280 lei), înainte de a se stabiliza în jurul valorii de 1.500 de dolari pe tonă (aprox. 6.900 lei), potrivit datelor citate.
În același timp, Europa rămâne dependentă de importuri, mai ales din regiunea Golfului, iar blocarea rutelor prin Strâmtoarea Hormuz a amplificat temerile privind posibile perturbări ale aprovizionării în sezonul de vară.
Autoritățile din Spania avertizează că scăderea tarifelor ar putea fi temporară, iar ministrul Industriei și Turismului recomandă cumpărarea biletelor în avans, pe fondul riscului ca prețurile să urce pe măsură ce companiile vor ajunge să folosească combustibil achiziționat la noile niveluri mai ridicate.
Chiar și într-un scenariu de detensionare rapidă a conflictului, conducerea Wizz Air estimează că prețurile combustibilului vor rămâne peste nivelurile anterioare o perioadă îndelungată, ceea ce ar putea pune presiune pe tarife în lunile următoare.
Recomandate

Wizz Air își extinde oferta sezonieră spre Grecia, cu 10 rute din trei orașe și prețuri de la 79 lei , într-o mișcare care poate pune presiune pe tarifele de vară și poate redistribui cererea de pe charterele turistice către zboruri regulate, potrivit Economedia . Compania spune că inaugurează „astăzi” toate rutele sale de vară din România către insulele grecești. În 2026, Wizz Air operează 10 rute către șase insule din Grecia, cu plecări din București (Otopeni) , Cluj-Napoca și Timișoara, iar tarifele pornesc de la 129 lei pe segment, cu bilete deja la vânzare. Ce înseamnă operațional: frecvențe ridicate din București și o rută nouă Din București Otopeni, operatorul pornește șase rute către Cefalonia (rută nouă), Corfu, Heraklion (Creta), Mykonos, Santorini și Zakynthos. Frecvențele sunt, în unele cazuri, apropiate de un program „de linie” pe sezon: Heraklion este operat zilnic, iar Corfu are zboruri în șase zile din șapte. Din Cluj-Napoca, Wizz Air le oferă călătorilor conexiuni directe către Corfu, Heraklion și Zakynthos, iar din Timișoara – zbor direct către Zakynthos (o dată pe săptămână, duminica). Prețuri de pornire și calendarul lansărilor (vara 2026) Conform tabelului publicat, rutele au următoarele frecvențe, date de start și tarife „de la”: București Otopeni – Cefalonia (nou): marți și sâmbătă, de la 179 lei , din 9 iunie 2026 București Otopeni – Corfu: luni, marți, joi, vineri, sâmbătă și duminică, de la 79 lei , din 7 iunie 2026 București Otopeni – Heraklion: zilnic, de la 119 lei , din 2 iunie 2026 București Otopeni – Mykonos: luni, miercuri, joi, vineri și duminică, de la 119 lei , din 7 iunie 2026 București Otopeni – Santorini: luni, miercuri, joi, vineri și duminică, de la 79 lei , din 7 iunie 2026 București Otopeni – Zakynthos: marți, miercuri, joi și sâmbătă, de la 199 lei , din 9 iunie 2026 Cluj-Napoca – Corfu: luni, miercuri și vineri, de la 159 lei , din 8 iunie 2026 Cluj-Napoca – Heraklion: marți, joi și sâmbătă, de la 139 lei , din 2 iunie 2026 Cluj-Napoca – Zakynthos: joi și duminică, de la 129 lei , din 4 iunie 2026 Timișoara – Zakynthos: duminică, de la 159 lei , din 7 iunie 2026 Context: dimensiunea rețelei Wizz Air în România În prezent, Wizz Air are la vânzare 220 de rute de la 14 aeroporturi din România, conectând pasagerii cu 83 de destinații din 27 de țări. Compania menționează că, în 19 ani de activitate în România, a înființat nouă baze operaționale și are peste 1.600 de angajați. Separat, Economica notează că tarifele pentru zborurile către insulele grecești pornesc de la 79 de lei și că biletele sunt disponibile pe wizzair.com și în aplicația mobilă WIZZ, în contextul extinderii ofertei sezoniere către destinații mediteraneene. [...]

Implementarea sistemului biometric EES în Schengen împinge timpii de procesare la frontieră până la ore întregi , iar companiile aeriene își ajustează deja recomandările operaționale către pasageri, potrivit Economica . Wizz Air îi sfătuiește pe pasageri să ajungă mai devreme la aeroport, după ce noile verificări au generat întârzieri semnificative și, în unele cazuri, pierderea zborurilor de legătură sau a curselor de întoarcere. Avertismentul a fost transmis de Yvonne Moynihan, director general al filialei britanice a companiei, într-un context în care presa britanică relatează blocaje la controalele de pașapoarte. „În mod normal recomandăm pasagerilor să ajungă cu două ore înainte de zbor, însă în actualele condiții îi sfătuim să aloce trei ore.” Ce schimbă EES și de ce apar blocaje Problemele sunt asociate cu implementarea completă a Entry/Exit System (EES) , mecanismul european care a înlocuit ștampilarea manuală a pașapoartelor pentru cetățenii din afara Uniunii Europene cu o înregistrare digitală și biometrică. Sistemul colectează amprente și imagini faciale la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen și este operațional în toate statele participante din aprilie 2026. Autoritățile europene susțin că procedura durează, în mod normal, aproximativ un minut pentru fiecare călător, însă aeroporturile și operatorii de transport spun că, în practică, noile verificări produc blocaje în perioadele de trafic intens. Întârzieri de până la trei ore și măsuri temporare Reprezentanții Airports Council International (ACI Europe) afirmă că întârzierile s-au accentuat în ultimele săptămâni, iar în unele aeroporturi din: Franța Spania Portugalia Italia Belgia Germania călătorii au ajuns să aștepte până la trei ore pentru controlul de frontieră. În Portugalia au circulat imagini cu pasageri blocați în terminale timp de mai multe ore, iar unele relatări indică așteptări de până la șase ore în perioadele de vârf. Pentru reducerea presiunii, unele state au introdus măsuri temporare: în luna mai, autoritățile franceze au suspendat parțial aplicarea noilor verificări în Portul Dover, după cozi de peste două ore. Sezonul estival, testul de stres pentru aeroporturi Companiile aeriene și operatorii aeroportuari se așteaptă ca situația să se înrăutățească odată cu începutul sezonului de vară, când milioane de turiști vor tranzita aeroporturile europene. Un sondaj realizat în Marea Britanie arată că aproape șase din zece turiști care intenționează să călătorească în Europa anul acesta se așteaptă la întârzieri cauzate de noul sistem. În acest context, recomandarea operațională pentru pasageri este să își planifice mai atent călătoria și să aloce timp suplimentar pentru controlul de frontieră. Cine este vizat de EES și ce înseamnă pentru România EES se aplică cetățenilor din afara Uniunii Europene care intră în spațiul Schengen. România și Bulgaria, devenite membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, folosesc la rândul lor mecanismul pentru călătorii din state terțe. Cetățenii români nu sunt supuși înregistrării biometrice EES atunci când călătoresc în interiorul spațiului Schengen. [...]

Aeroportul Suceava accelerează creșterea traficului, punând presiune pe capacitate și investiții. În primele patru luni din 2026, aeroportul a fost tranzitat de 307.053 pasageri, cu 45,6% peste nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează statisticile Asociației Aeroporturilor din România. Creșterea nu este doar de volum, ci și de utilizare operațională: numărul de mișcări de aeronave a urcat cu 28,9% în intervalul ianuarie–aprilie, semn că aeroportul gestionează mai multe operațiuni, nu doar avioane mai pline. Aprilie 2026: Suceava urcă în clasamentele naționale Datele pentru aprilie arată 86.976 pasageri, iar aeroportul a ajuns pe locul 6 la nivel național după numărul total de pasageri, conform unui comunicat al Consiliului Județean Suceava . În aceeași lună, aeroportul s-a situat: pe locul 4 la nivel național la traficul de pasageri non-Schengen; pe locul 6 la traficul extern de pasageri. Comparativ cu aprilie 2025, traficul de pasageri a crescut cu aproximativ 55%, iar mișcările de aeronave cu aproximativ 9%, potrivit aceleiași surse. Modernizarea: răspunsul la creșterea cererii Avansul traficului vine în timp ce Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava (subordonat Consiliului Județean Suceava) se află într-un proces de modernizare. În locul containerului folosit anterior pentru îmbarcare se construiește o sală de așteptare de peste 400 mp, care ar urma să funcționeze până la realizarea terminalului 3. Terminalul 3 este descris ca un proiect de aproximativ 11.000 mp, aflat în procedură de licitație. În paralel, aeroportul urmează să primească „în câteva săptămâni” un sistem modern de balizaj luminos pentru ghidarea aeronavelor la sol pe timp de noapte și în condiții meteo dificile. Pachetul de modernizare include și: sistemul ILS CAT III (sistem de aterizare instrumentală pentru vizibilitate redusă); extinderea parcării; noul drum de legătură Burdujeni–Aeroport; o uzină electrică modernă; un parc fotovoltaic. Dependența de Wizz Air și miza investițiilor În 2025, aeroportul a avut 769.608 pasageri (plus 3% față de anul anterior) și 7.070 mișcări de aeronave (plus 2,37% față de 2024). Tot în 2025, Wizz Air a transportat 646.018 pasageri, adică aproximativ 84% din traficul total, iar gradul mediu de ocupare a fost de aproximativ 90%, potrivit informațiilor anterioare citate în articol. Publicația notează că proiectele de modernizare au contribuit la decizia Wizz Air de a redeschide, în decembrie 2025, baza operațională de la Suceava, închisă în 2023, odată cu introducerea de rute noi către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru. În februarie 2026, Consiliul Județean Suceava a demarat licitația pentru proiectarea și execuția terminalului 3, o investiție estimată la aproximativ 167,5 mil. lei (circa 33 mil. euro), fără TVA. Câștigătorul ar urma să aibă la dispoziție 24 de luni pentru executarea contractului (5 luni proiectare și 19 luni execuție), conform informațiilor anterioare menționate. [...]

Arabia Saudită încearcă să reducă dependența de Strâmtoarea Hormuz prin rute alternative pe Marea Roșie , într-un efort de a limita costurile și întârzierile din lanțurile de aprovizionare cât timp coridorul rămâne blocat pentru traficul comercial, potrivit Focus . Autoritatea portuară saudită Mawani a lansat o linie de transport maritim care leagă direct Jeddah, Salalah (Oman) și Djibouti, relatează Marine Insight (sursă citată de publicație). Capacitatea anunțată este de 1.730 de containere standard, iar obiectivul este stabilizarea lanțurilor de aprovizionare și menținerea conectării cu porturi internaționale. Ce rute noi sunt puse în funcțiune Inițiativele menționate includ două conexiuni: Linia Jeddah – Salalah – Djibouti , cu o capacitate de 1.730 de containere standard. „Red Sea Express” , care ar urma să oprească în Jeddah, Yanbu, Sukhna (Egipt) și Aqaba (Iordania). Miza operațională este reducerea dependenței de Hormuz, o arteră critică pentru comerțul cu petrol și pentru fluxurile de mărfuri din Golf. De ce contează pentru costuri și termene de livrare Blocarea Strâmtorii Hormuz obligă exportatorii și operatorii maritimi să caute rute mai lungi, mai scumpe și, în unele cazuri, expuse la riscuri politice similare. Focus notează că, pentru companii și consumatori, efectele pot fi directe: creșterea costurilor de transport; prelungirea termenelor de livrare; majorarea „primei de risc” în comerț (cost suplimentar asociat incertitudinii și riscurilor de securitate). În paralel, ar fi fost activate și alte „linii” de transport, iar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar fi mutat volume mai mari de petrol către porturi la Marea Roșie, inclusiv Yanbu și Al-Muajjiz, conform relatării citate. Riscul se mută spre Bab al-Mandab Chiar dacă rutele prin Marea Roșie reduc presiunea pe termen scurt, vulnerabilitatea nu dispare. Un punct sensibil rămâne strâmtoarea Bab al-Mandab, între Marea Roșie și Golful Aden: dacă și acest coridor ar fi blocat, ar fi afectate tocmai rutele de ocolire folosite acum. În plus, materialul menționează și o dimensiune militară: Marine Insight indică o cooperare mai strânsă între Israel și Emiratele Arabe Unite, inclusiv în zona unor insule yemenite și în proximitatea arhipelagului Sokotra, pe fondul interdependenței tot mai mari dintre rutele comerciale, energia și securitatea regională. Ce urmează: infrastructură, dar cu efect întârziat Pe lângă serviciile maritime, Focus menționează o „linie” care ar urma să intre în funcțiune în 2027 și să crească semnificativ capacitatea existentă, semn că statele din Golf mizează și pe infrastructură, nu doar pe reorganizarea rutelor. Pe termen scurt însă, blocajul rămâne: cât timp Hormuz este indisponibil pentru traficul comercial, costurile, timpii de livrare și riscurile politice continuă să crească. [...]

Polonia pune pe masă un program feroviar de 143 mld. euro (aprox. 715 mld. lei) până în 2050 , cu miza de a reconfigura conectivitatea internă și de a integra trenul de mare viteză într-un hub național de transport, potrivit Antena 3 . Planul vizează construirea sau modernizarea a peste 10.000 km de linii feroviare. Din acestea, 4.700 km ar urma să fie linii noi, inclusiv 2.700 km proiectați pentru călătorii de mare viteză, iar alți 5.600 km de infrastructură existentă ar urma să fie modernizați în următorii ani. Cum se împarte investiția și cine o implementează Programul de dezvoltare feroviară ar urma să fie realizat de PKP (grupul național de căi ferate din Polonia), în cooperare cu Port Polska , compania de stat responsabilă de dezvoltarea nodului de transport. Bugetul estimat până în 2050 este de aproximativ 143 miliarde de euro (aprox. 715 mld. lei), împărțit astfel: aproximativ 97 miliarde de euro (aprox. 485 mld. lei) pentru construcția de linii noi; aproximativ 46 miliarde de euro (aprox. 230 mld. lei) pentru modernizarea rețelei existente. Maciej Lasek, coordonator guvernamental pentru proiectul Port Polska, a descris Rețeaua Feroviară Integrată drept un plan fără precedent în istoria Poloniei pentru construcția și modernizarea liniilor feroviare. Legătura cu Port Polska și țintele de timp de călătorie Investiția este prezentată ca element central al proiectului de hub de transport „Port Polska”, care include un mega-aeroport planificat la circa 45 km vest de Varșovia, cu deschidere estimată în 2032. Hubul ar urma să integreze trenul de mare viteză, rețelele rutiere și transportul aerian pe distanțe lungi. În componenta feroviară, modernizarea include două obiective operaționale: „Polonia în 100 de minute”: reducerea timpilor de călătorie între cele mai mari orașe la aproximativ 1 oră și 40 de minute sau mai puțin; „Polonia în trei ore”: reducerea timpilor de călătorie pe axele est–vest și nord–sud la aproximativ trei ore. Trafic estimat în creștere și acoperire la nivel de județ Piotr Malepszak, ministru adjunct al infrastructurii, a spus că se așteaptă la creșterea numărului de pasageri feroviari. Conform previziunilor citate, în 2050 ar urma să fie 720 de milioane de pasageri, față de 439 de milioane în 2025, adică o creștere de până la 64%. Planul include și o componentă de acces: fiecare județ din Polonia ar urma să aibă acces la servicii feroviare, fie direct, fie prin rețele locale de autobuze coordonate cu conexiunile feroviare regionale. Calendar și incertitudinea finanțării Potrivit calendarului menționat, primii 1.000 km de linii noi ar urma să fie finalizați până în 2035, inclusiv aproximativ 480 km de cale ferată de mare viteză pe un traseu planificat între Varșovia, noul aeroport Port Polska și orașele Łódź, Poznań și Wrocław. Etapele următoare ar urma să continue după 2035. Un punct rămas neclar în acest moment este sursa finanțării: Lasek nu a precizat de unde vor proveni banii pentru proiect. [...]

Un atac cu rachetă a scos din funcțiune cel mai mare hub de sortare al Nova Poshta din Kiev , iar compania ucraineană de curierat spune că a activat deja soluții logistice de rezervă pentru a menține livrările, potrivit Kyiv Post . Terminalul, descris drept cel mai avansat tehnologic din rețeaua Nova Poshta, a fost „complet nivelat”, fără victime în rândul angajaților. Lovitura a vizat cel mai mare terminal automatizat de sortare al companiei din Kiev, conform declarațiilor CEO-ului Nova Poshta, Yevhen Tafiichuk. Facilitatea era echipată cu sisteme automate de sortare produse de compania olandeză Vanderlande. „Acest terminal a reprezentat mult mai mult decât o investiție financiară. A întruchipat cunoștințele, experiența, ambițiile și credința a mii de oameni că afacerile ucrainene pot construi infrastructură de clasă mondială chiar și în timp de război.” Impact operațional: continuitatea livrărilor și despăgubiri pentru colete Nova Poshta afirmă că a pus în aplicare planuri de continuitate pentru a evita întreruperi majore în livrări. Compania a mai transmis că va compensa clienții pentru expedierile pierdute, iar destinatarii vor fi contactați pentru a stabili detaliile rambursării, potrivit mesajului publicat de Tafiichuk. Ce capacitate a fost pierdută: un terminal de 30 milioane euro, 24/7 Terminalul distrus – Kyiv Innovation Terminal (KIT) – a fost construit cu un cost de aproximativ 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) și avea o suprafață de 24.000 metri pătrați, potrivit Forbes Ukraine, citat de publicație. Unitatea funcționa non-stop și putea procesa până la 50.000 de colete pe oră. Tot potrivit aceleiași surse, terminalul deservea circa 850 de vehicule pe zi, prin două zone de recepție: una pentru marfă de peste 30 kg și una pentru colete sub acest prag (30 kg). [...]