Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Companiile aeriene europene reduc temporar tarifele la zborurile scurte pentru a susține cererea, deși combustibilul s-a scumpit puternic, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, potrivit Economedia, care citează declarațiile directorului general al Wizz Air, József Váradi, preluate de BBC.
Miza pentru piață este una de marjă și de volum: operatorii încearcă să stimuleze cererea pe termen scurt prin prețuri mai mici, într-un moment în care pasagerii sunt mai precauți, inclusiv din cauza impactului economic al conflictului din Orientul Mijlociu.
În mod obișnuit, scumpirea combustibilului împinge în sus prețurile biletelor, însă Váradi explică această „fereastră” de ieftinire prin hedging – politici de protecție financiară prin care companiile au cumpărat combustibil în avans, la prețuri mai mici.
„Există un nivel ridicat de incertitudine în rândul consumatorilor, ceea ce duce la o cerere mai slabă. Această ezitare poate fi contracarată prin prețuri mai atractive.”
Declarațiile vin în contrast cu pozițiile altor companii aeriene, care au anunțat majorări de prețuri sau reducerea numărului de zboruri, invocând creșterea accelerată a costurilor cu combustibilul.
Prețul kerosenului pentru aviație în Europa a crescut după escaladarea conflictului, de la aproximativ 831 de dolari pe tonă (aprox. 3.820 lei) la un vârf de 1.800 de dolari (aprox. 8.280 lei), înainte de a se stabiliza în jurul valorii de 1.500 de dolari pe tonă (aprox. 6.900 lei), potrivit datelor citate.
În același timp, Europa rămâne dependentă de importuri, mai ales din regiunea Golfului, iar blocarea rutelor prin Strâmtoarea Hormuz a amplificat temerile privind posibile perturbări ale aprovizionării în sezonul de vară.
Autoritățile din Spania avertizează că scăderea tarifelor ar putea fi temporară, iar ministrul Industriei și Turismului recomandă cumpărarea biletelor în avans, pe fondul riscului ca prețurile să urce pe măsură ce companiile vor ajunge să folosească combustibil achiziționat la noile niveluri mai ridicate.
Chiar și într-un scenariu de detensionare rapidă a conflictului, conducerea Wizz Air estimează că prețurile combustibilului vor rămâne peste nivelurile anterioare o perioadă îndelungată, ceea ce ar putea pune presiune pe tarife în lunile următoare.
Recomandate
Companiile de transport maritim tratează cu prudență redeschiderea Strâmtorii Hormuz și cer clarificări operaționale înainte de reluarea tranzitului , pe fondul riscului de mine, al condițiilor impuse de Iran și al incertitudinilor privind implementarea practică, potrivit Al Jazeera . Miza este direct economică: orice blocaj sau întârziere într-unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” maritime ale lumii se traduce rapid în costuri mai mari de transport, rute ocolitoare și presiune pe lanțurile de aprovizionare din și către Golful Persic. Anunțul Teheranului că strâmtoarea este deschisă pentru nave comerciale, făcut de ministrul iranian de externe Abbas Araghchi în contextul unui acord de încetare a focului de 10 zile în Liban, a fost urmat de o scădere a prețurilor la petrol și alte mărfuri și de creșteri pe burse. Totuși, operatorii spun că revenirea efectivă a navelor depinde de clarificarea riscurilor și a regulilor de tranzit. Ce condiții și riscuri invocă industria Asociația Armatorilor Norvegieni afirmă că, înainte ca navele să traverseze, trebuie lămurite mai multe aspecte, inclusiv: existența și nivelul riscului de mine; condițiile impuse de Iran; modul de aplicare în practică a regulilor de tranzit. BIMCO, una dintre cele mai mari asociații din shipping, și-a avertizat membrii că amenințarea minelor rămâne neclară și că firmele ar trebui să ia în calcul evitarea zonei. În același sens, un avertisment al Marinei SUA, văzut de Reuters, arată că riscul minelor în anumite părți ale strâmtorii nu este pe deplin înțeles și că evitarea zonei ar trebui luată în considerare. Coordonare cu autoritățile iraniene și impact pe asigurări Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că toate navele comerciale, inclusiv cele americane, pot naviga prin strâmtoare, dar planurile trebuie coordonate cu Gardienii Revoluției (IRGC). Tranzitul ar urma să fie restricționat la culoare pe care Iranul le consideră sigure, în timp ce navele militare rămân interzise, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Organizația Maritimă Internațională (IMO) spune că verifică dacă anunțul privind redeschiderea respectă libertatea de navigație pentru toate navele comerciale și asigură un pasaj sigur. Un alt punct sensibil este ruta recent impusă de Teheran prin apele sale teritoriale, în apropiere de insula Larak: chiar și fără o taxă de trecere, aceasta ar crea dificultăți de navigație și ar ridica întrebări de conformitate și asigurare, a spus Matt Wright, analist la firma de date Kpler. Cum reacționează marile companii de shipping Hapag-Lloyd a transmis că lucrează pentru ca navele sale să tranziteze strâmtoarea „cât mai curând posibil”, dar că rămân întrebări deschise. Compania a precizat că un comitet de criză încearcă să rezolve punctele neclare cu părțile relevante în următoarele 24–36 de ore. Maersk a anunțat că monitorizează îndeaproape situația de securitate și va acționa pe baza propriei evaluări de risc. CMA CGM și Frontline au refuzat să comenteze. De ce contează: costuri, rute ocolitoare și volatilitate în piețe Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru fluxurile de energie și mărfuri. Orice perturbare a forțat deja companiile să suspende curse, să redirecționeze încărcături și să folosească soluții mai scumpe pentru a menține transporturile către și dinspre Golf. Chiar dacă piețele au reacționat inițial pozitiv la anunțul redeschiderii, decizia operatorilor de a relua tranzitul depinde de reducerea riscurilor operaționale și de clarificarea regulilor de trecere. [...]
Tariful la metrou rămâne 5 lei încă 60 de zile , iar scumpirea la 7 lei/călătorie, programată de la 1 mai, este amânată în timp ce Metrorex trebuie să vină cu un plan de tăieri de costuri, potrivit Euronews . Decizia Ministerului Transporturilor se aplică rețelei de metrou din București și prelungește perioada în care prețul rămâne neschimbat, deși, notează publicația, există presiuni din costurile operaționale și inflație. Majorarea ar fi însemnat o scumpire de circa 40% față de tariful actual. Condiția impusă Metrorex: reducere de minimum 10% a cheltuielilor În intervalul de 60 de zile, Metrorex S.A . trebuie să furnizeze un plan de reducere a cheltuielilor care să includă acțiuni și termene, precum și efectele financiare estimate. Conform cerinței citate de Euronews , planul trebuie să ducă la „cel puțin 10% reducere a bazei de cheltuieli” și să se deruleze pe o perioadă de cel mult șase luni. De ce contează amânarea scumpirii În referatul de aprobare al ordinului de ministru invocat în material, nivelul propus de 7 lei/călătorie este descris ca riscând să devină comparabil, pe distanțe scurte (1–3 stații), cu costul unor curse de ridesharing și cu tarifele STB pe trasee paralele, în contextul abonamentului integrat. După expirarea celor 60 de zile, sursa nu precizează dacă tariful de 7 lei va fi aplicat automat sau dacă va depinde de rezultatele planului de reducere a cheltuielilor. [...]
Ideea Indoneziei de a introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Malacca ar putea deschide un nou front de costuri și incertitudine pentru comerțul maritim global , într-un moment în care rutele-cheie sunt tot mai des folosite ca pârghii geopolitice, potrivit HotNews . Propunerea a fost lansată la finalul săptămânii trecute de ministrul de finanțe al Indoneziei, Purbaya Yudhi Sadewa, care a spus că navele trec prin Malacca „fără nicio taxă” și a pus sub semnul întrebării dacă această situație este „corectă sau greșită”, scrie Naftemporiki. De ce contează: Malacca este o arteră critică pentru fluxurile Asia–Europa și energia Chinei Strâmtoarea Malacca este descrisă ca fiind mai importantă decât Strâmtoarea Ormuz din perspectiva volumelor, transportând peste o cincime din comerțul maritim mondial. Pe direcția vest, exporturile Asiei către Marea Britanie și Europa trec prin acest punct, iar pe direcția est, trei sferturi din importurile de țiței ale Chinei tranzitează strâmtoarea. Geografia o face, teoretic, „taxabilă”: are circa 900 de kilometri lungime, dar în cel mai îngust punct doar 2,7 kilometri lățime, ceea ce ar putea permite implementarea unui sistem de taxe. Riscuri de reglementare și precedent: libertatea de navigație, sub presiune Cichen Shen, expert în transporturi maritime la Lloyd’s List (Singapore), a calificat comentariile ministrului indonezian drept „îngrijorătoare”, pe fondul temerilor că transportul maritim ar putea deveni tot mai mult un instrument geopolitic și de securitate, iar principiul libertății de navigație ar putea fi subminat. În același timp, articolul notează că impunerea de taxe pentru navele care utilizează apele internaționale ar încălca Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. Context: efect de contagiune de la Ormuz și presiuni politice mai largi Discuția despre Malacca apare pe fondul planurilor Iranului de a impune taxe navelor de marfă care folosesc Strâmtoarea Ormuz, a doua cea mai aglomerată rută maritimă din lume, ceea ce a alimentat îngrijorări că astfel de inițiative s-ar putea replica și în alte regiuni. Mario Nafval, antreprenor în tehnologie și analist politic, consideră demersul riscant și susține că Iranul a arătat că „o singură țară” poate ține „ostatic” transportul maritim global. În paralel, președintele american Donald Trump a afirmat că SUA ar putea impune taxe navelor care doresc să utilizeze Strâmtoarea Ormuz. Ben Blunt, de la Chatham House, a avertizat că respingerea normelor internaționale de către SUA ar putea încuraja și alte guverne să încerce să remodeleze regulile în avantaj propriu, concluzionând: „Intrăm într-o eră unilaterală, tranzacțională și haotică”. În acest stadiu, informațiile din sursă indică o idee aflată la nivel de declarații și dezbatere publică, fără detalii despre un calendar, nivelul taxelor sau un mecanism de aplicare. [...]
Majorarea tarifului la metrou la 7 lei, de la 1 mai, aduce un câștig financiar limitat pentru Metrorex, dar mută presiunea pe călători , susține deputatul USR Cătălin Drulă , într-o postare citată de Agerpres . Fostul ministru al Transporturilor afirmă că scumpirea este consecința unor costuri de personal și de operare în creștere, pe care compania le transferă către populație. Drulă indică drept principală problemă structura de cost a Metrorex, în special cheltuielile de personal, despre care spune că au crescut cu 328% în ultimii zece ani: de la 333 milioane de lei în 2016 la 1.093 milioane de lei în 2026. El afirmă că Metrorex are în prezent 5.000 de angajați și estimează un „optim” de 3.500, amintind că în 2021, în mandatul său, personalul a fost redus de la 5.800 la 5.000. Cât aduce scumpirea și cât cântărește în bugetul companiei Potrivit calculelor prezentate de Drulă, impactul asupra veniturilor Metrorex ar fi relativ mic raportat la dimensiunea cheltuielilor companiei. El estimează că scumpirea ar aduce 59 milioane de lei în plus în 2026, în condițiile în care cheltuielile totale ar ajunge la 1,8–2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un plus de venituri de circa 2–3%. În același timp, Drulă susține că efectul asupra utilizatorilor este semnificativ, întrucât tariful ar crește cu 40% (de la 5 lei la 7 lei). Context: scumpirea anterioară și argumentul „cererii” mai mici Deputatul amintește că, în ianuarie 2025, prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar încasările ar fi urcat doar cu 35%, deși tariful a fost majorat cu 66%. În opinia sa, o nouă creștere nu va genera o majorare proporțională a veniturilor, deoarece o parte dintre călători ar migra către alte opțiuni (taxi, servicii de tip ride-hailing, STB sau mașina personală), cu efecte negative asupra traficului și poluării. Decizia: ordin semnat de ministru, inițiativă a conducerii Metrorex Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că a semnat ordinul de majorare, dar că decizia a fost inițiată de Consiliul de Administrație al Metrorex. El a invocat și creșterea costurilor cu energia electrică, despre care a spus că s-a majorat cu 160% de la ultima scumpire. „A fost o propunere a Consiliului de Administrație. A urmat toți pașii procedurali. Mi-a ajuns la mapă, am semnat acel ordin.” Majorarea tarifelor pentru călătoria cu metroul urmează să intre în vigoare la 1 mai, după ce propunerea Consiliului de Administrație al Metrorex a fost aprobată de Ministerul Transporturilor. Alternativa invocată de Drulă: compensarea penalităților cu Alstom Ca soluție alternativă la scumpire, Drulă afirmă că Metrorex plătește 20 de milioane lunar pe contractul de mentenanță cu Alstom, dar ar avea de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la companie. El propune negocierea unei compensări parțiale lunare, în locul creșterii tarifelor. [...]
România nu vede un risc imediat de anulări de zboruri, dar își pregătește un mecanism de monitorizare pentru o posibilă criză de aprovizionare cu kerosen în Europa , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute vineri, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Nicosia. Mesajul principal transmis de șeful statului este că, pe un orizont de „3-4 luni”, autoritățile nu anticipează perturbări ale zborurilor din România, însă „preocuparea” este pentru termenul mediu, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori. Ce spune președintele despre riscul operațional pentru zboruri Nicușor Dan a indicat că, la nivel european, aprovizionarea cu kerosen ridică „semne de întrebare”, fără ca România să fie afectată „în perioada imediată”. Discuțiile din Cipru ar fi vizat atât riscurile imediate, cât și cele viitoare, în contextul situației din Orientul Mijlociu. „Există probleme pe termen scurt și există o perspectivă îngrijorătoare pe termen mediu.” Coordonare cu Guvernul și companiile, cu reevaluări periodice Președintele a spus că a existat o întâlnire „acum două sau trei săptămâni” cu premierul, ministrul transporturilor, ministrul energiei și „niște companii mari” care operează pe piața din România, concluzia fiind că nu există motive de îngrijorare pe termen scurt pentru pasageri. „Nu există risc pe termen scurt, adică de ordinul 3-4 luni de acum încolo nu suntem afectați de ceva.” În același timp, autoritățile ar urma să continue monitorizarea și să revină cu evaluări periodice. „Și a rămas că ne vedem la o lună ca să vedem dacă sunt elemente noi.” De ce contează pentru transport și logistică Kerosenul este combustibilul folosit în aviație, iar eventuale probleme de aprovizionare la nivel european pot genera, în timp, presiuni operaționale pentru companii (planificarea zborurilor, costuri și capacitate). În acest moment, însă, declarațiile președintelui indică doar un risc potențial pe termen mediu, condiționat de evoluțiile geopolitice și de semnalele venite de la Agenția Internațională pentru Energie și „alți specialiști”, fără detalii suplimentare în material despre scenarii sau măsuri concrete. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
