Știri
Știri din categoria Transport și logistică
După ce și noi, în articolul publicat pe 1 februarie 2026, am relatat că introducerea taxei de 25 lei per colet ar fi dus la evitarea Aeroportului Otopeni de către giganții Temu și Shein, revenim cu o completare importantă în urma unei clarificări oferite de publicația de aviație BoardingPass, o sursă respectată și cunoscută pentru investigațiile sale documentate – inclusiv cele legate de zborurile de lux ale fostului președinte Klaus Iohannis cu escale la Sibiu.
Printr-o postare publicată pe rețelele sociale, BoardingPass dezminte categoric afirmațiile privind o prăbușire a traficului cargo din China către România în ianuarie 2026, etichetându-le drept false și alarmiste. Potrivit sursei, în prima lună a anului 2026 s-au operat 28 de zboruri cargo între China și București, dintre care:
Prin comparație, în decembrie 2025, luna cu vârf de sezon datorită sărbătorilor de iarnă, au fost înregistrate 63 de zboruri cargo din China, inclusiv aeronave mai mici de tip Boeing 737. BoardingPass explică această diferență ca fiind firească și sezonieră, fără legătură directă cu presupusul efect al taxei de 25 lei asupra rutelor logistice.
„Dacă taxa Temu ar fi avut un impact real și descurajator, nu am fi văzut 28 de zboruri cargo din China în ianuarie”, notează autorul analizei.
Mai important, BoardingPass subliniază că reducerea numărului de zboruri față de decembrie nu reprezintă o dovadă a unei relocări masive a importurilor, întrucât numărul de zboruri nu reflectă automat volumul total de marfă transportată. De altfel, datele prezentate de site-ul nostru în articolul anterior – preluate de la Adevărul.ro și Asociația Comisionarilor în Vamă – nu pot fi validate în absența unor surse publice concrete precum cele ale ROMATSA, Eurocontrol sau CNAB.
Problema reală rămâne însă una de fond, iar BoardingPass ridică un punct esențial: chiar dacă zborurile cargo ajung la Otopeni, este posibil ca vămuirea să aibă loc în alte state UE, ceea ce înseamnă că România pierde în continuare TVA-ul și taxele vamale aferente. Acest detaliu explică de ce simpla observare a traficului aerian nu poate substitui o analiză economică completă a efectelor acestei taxe.
Deși analiza completă de la BoardingPass va fi publicată luni, concluzia preliminară este că: narațiunea privind „prăbușirea” traficului cargo din cauza taxei Temu nu este susținută de fapte verificabile, cel puțin din perspectiva numărului de zboruri.
În lumina acestor informații, xchg.ro consideră oportună această clarificare, în spiritul jurnalismului responsabil, și așteptăm cu interes datele suplimentare promise de BoardingPass, o publicație care și-a demonstrat deja integritatea profesională și capacitatea de a livra investigații relevante din domeniul aviației și transportului.
Recomandate
Marea Britanie relaxează regulile de „sloturi” pentru a permite companiilor aeriene să taie din zboruri în caz de criză de combustibil , o măsură care mută presiunea operațională spre pasageri și poate duce la reprogramări în lanț în plin sezon de vară, potrivit Daily Mail . Noile reguli ale Department for Transport (DfT), prezentate duminică, le dau companiilor aeriene libertatea de a scoate zboruri din program dacă pot redistribui pasagerii pe alte aeronave cu locuri libere. Esențial, operatorii pot anula fără riscul de a-și pierde „sloturile” de decolare și aterizare — drepturi de operare pe aeroporturi care, potrivit materialului, pot valora milioane de lire sterline. Ce se schimbă operațional pentru companiile aeriene Măsura este gândită ca un instrument de urgență pentru a limita efectele unor posibile penurii de kerosen (combustibil de aviație), în condițiile în care autoritățile încearcă să „întindă” rezervele disponibile astfel încât mai mulți pasageri să ajungă la destinație. În practică, experți citați în articol se așteaptă la: mai puține anulări „pe ultima sută de metri”, pentru că zborurile ar urma să fie comasate din timp; notificări cu câteva săptămâni înainte pentru pasagerii afectați, nu cu ore sau zile înainte; combinarea zborurilor pe rute cu frecvență mare (sunt date ca exemple legături precum Londra–New York și Londra–Miami) și reducerea unor servicii zilnice la câteva curse pe săptămână. De ce apare riscul: combustibil mai scump și presiune pe aprovizionare Contextul invocat este scumpirea combustibilului de aviație, despre care articolul spune că s-a dublat pe fondul războiului cu Iranul, în timp ce Marea Britanie și Europa sunt descrise ca fiind deosebit de dependente de importuri. În plus, închiderea Strâmtorii Hormuz este prezentată ca un factor care ar putea strânge și mai mult oferta și ar putea declanșa anulări în săptămânile următoare. În același material se menționează avertismentul unor traderi că piețele globale de petrol ar fi la circa patru săptămâni de un „punct de inflexiune” care ar împinge prețurile și mai sus. Cine suportă costul de confort: pasagerii Secretarul pentru Transporturi, Heidi Alexander , a recunoscut că pot exista perturbări, dar a susținut că „majoritatea” turiștilor nu vor fi afectați. Totuși, pentru cei care intră în zona de reprogramare, efectele pot fi semnificative: schimbarea datelor de cazare și a intervalelor de închiriere auto, ori sosiri la ore foarte diferite față de planul inițial. Criticile au venit din două direcții: organizația de consumatori Which? a spus că modificarea este „înclinată în favoarea companiilor aeriene”; Richard Holden, purtător de cuvânt pe transporturi al conservatorilor, a avertizat că familiile ar putea fi mutate pe alte zboruri „la ora aleasă de compania aeriană”. Ce urmează și care e fereastra de risc Heidi Alexander a declarat la Sky News că operatorii au „vizibilitate bună” asupra aprovizionării cu combustibil pentru următoarele șase–opt săptămâni, sugerând că zborurile de după această perioadă ar putea fi mai expuse. Ea a mai spus că nu există, în prezent, perturbări ale livrărilor și că Marea Britanie importă mai mult combustibil de aviație din SUA, în timp ce rafinăriile interne au fost solicitate să maximizeze producția. Asociația Airlines UK, care reprezintă transportatori majori (inclusiv BA, easyJet și Ryanair), a salutat planificarea de contingență și „slot alleviation” (relaxarea regulilor de sloturi), argumentând că măsura permite ajustarea responsabilă a programelor, evitarea zborurilor nejustificate când cererea e mică și menținerea eficienței operaționale. [...]
DHL Supply Chain preia operarea hubului logistic Pepco din București, mutare care poate scurta timpii de aprovizionare pentru România, Bulgaria și Grecia , în condițiile în care centrul deservește deja fluxurile regionale ale retailerului, potrivit Economica . DHL Supply Chain a preluat managementul operațional al centrului de distribuție Pepco din București, în cadrul extinderii parteneriatului strategic dintre cele două companii. Obiectivele declarate ale colaborării sunt creșterea disponibilității produselor, reducerea timpilor de livrare și îmbunătățirea performanței rețelei de magazine Pepco. Ce se schimbă operațional în hubul din București În centrul de distribuție din București, DHL Supply Chain furnizează „servicii logistice complete”, care includ: depozitare; operațiuni de recepție și expediere; încărcare; servicii cu valoare adăugată (operațiuni suplimentare legate de pregătirea mărfurilor pentru livrare). Din acest hub sunt distribuite produse către magazine Pepco din România, Bulgaria și Grecia , ceea ce poziționează Bucureștiul ca punct regional în rețeaua de aprovizionare a retailerului. Un element important al tranziției este componenta de personal: angajații existenți din noile locații urmează să devină parte din DHL Supply Chain, cu scopul de a asigura continuitatea operațiunilor și stabilitate pentru echipe, conform informațiilor din comunicatul citat. Context: un parteneriat multi-site în extindere în Europa Pepco și DHL Supply Chain colaborează din 2019, pornind de la centrul din Sosnowiec (Polonia). Extinderea a continuat în Spania (2024), apoi prin tranziții la Rawa Mazowiecka (Polonia) în septembrie 2025, Gyál (Ungaria) în ianuarie 2026 și București (România) în aprilie 2026. La nivel european, DHL Supply Chain gestionează în prezent, pentru Pepco: 290.000 mp de spații logistice; peste 1.500 de noi angajați integrați; livrări către 4.020 de magazine Pepco din Europa; cinci centre de distribuție în administrare. De ce contează pentru piața locală de logistică Preluarea operării hubului din București de către DHL Supply Chain înseamnă, practic, externalizarea către un operator specializat a unei verigi critice din lanțul de aprovizionare al Pepco pentru trei piețe. În mod tipic, astfel de mutări urmăresc standardizarea proceselor și creșterea capacității de scalare, cu efect direct asupra ritmului de reaprovizionare a magazinelor și a rezilienței în fața întreruperilor de transport sau depozitare. Cine sunt actorii Pepco este un retailer discount cu peste 4.000 de magazine în 18 țări, cu peste 32.000 de angajați și 36 de milioane de clienți lunar, iar Grupul Pepco este listat la Bursa de Valori din Varșovia (WSE: PCO. DHL Supply Chain este divizia de logistică contractuală a grupului Deutsche Post DHL. [...]
Închiderea bruscă a Spirit Airlines a scos din piață sute de mii de locuri și obligă rivalii să plafoneze tarifele , într-o intervenție de urgență care arată cât de repede se poate transmite un șoc operațional în aviația americană, potrivit HotNews . Compania low-cost și-a suspendat toate zborurile de sâmbătă dimineață, lăsând sute de mii de pasageri fără curse programate. Spirit Airlines devine astfel prima companie aeriană din SUA care își încetează activitatea în ultimii aproape 25 de ani. Închiderea este pusă pe seama scumpirii combustibilului, pe fondul războiului cu Iranul, iar aproximativ 15.000 de angajați și colaboratori sunt afectați. Plafonarea tarifelor și locuri gratuite, ca măsuri de avarie Pentru a limita blocajele din aeroporturi și costurile suportate de pasageri, mari transportatori și autoritățile americane încearcă să gestioneze efectele opririi bruște a operatorului. Secretarul Transporturilor, Sean Duffy , a spus că autoritățile și companiile aeriene „fac tot posibilul” pentru a ajuta pasagerii afectați. În practică, companiile rivale au introdus măsuri punctuale, condiționate de dovada rezervării inițiale la Spirit: United Airlines, Delta Air Lines, JetBlue Airways și Southwest Airlines au introdus tarife plafonate pentru reprogramarea călătoriilor; sunt oferite și locuri gratuite pentru angajații Spirit blocați, pentru a putea ajunge acasă. De ce contează: un jucător de până la 5% din piața internă dispare peste noapte Colapsul Spirit este prezentat ca primul de acest tip din ultimele două decenii pentru un operator de asemenea dimensiune. Înainte de închidere, compania ajunsese la o cotă de piață de până la 5% din zborurile interne, însă modelul bazat pe tarife reduse a fost afectat după pandemie, pe fondul schimbării preferințelor pasagerilor către servicii mai confortabile. Datele citate indică și amplitudinea șocului de capacitate: Spirit avea programate peste 4.100 de zboruri interne între 1 și 15 mai, cu peste 800.000 de locuri disponibile. În februarie, compania transportase aproximativ 1,7 milioane de pasageri în SUA, dar cota de piață scăzuse la 3,9%. Context financiar: finanțare propusă, respinsă de creditori Administrația condusă de Donald Trump ar fi încercat să susțină compania cu un pachet de finanțare de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei), care ar fi trebuit să ajute Spirit să iasă din faliment, însă creditorii au respins propunerea. În perioada imediat următoare, presiunea rămâne pe reacomodarea pasagerilor rămași fără zboruri și pe modul în care rivalii vor absorbi cererea, în condițiile în care plafonarea tarifelor sugerează o intervenție temporară pentru a evita escaladarea costurilor pentru consumatori. [...]
Blocajul celor 21 de trenuri PESA riscă să se transforme într-un cost operațional prelungit , pe fondul unei dispute contractuale legate de mentenanță: fostul șef al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) , Claudiu-Marinel Mureșan, susține că producătorul polonez nu a livrat „ce a promis”, în condițiile în care facilitățile dedicate nu ar fi fost realizate, potrivit Economica . Mureșan afirmă că, dincolo de livrarea trenurilor, contractul ar fi inclus și mentenanța, inclusiv construirea și dotarea halelor dedicate înainte de recepția primului tren. Într-o postare pe Facebook, el rezumă situația astfel: „În acest contract nu s-au cumpărat doar trenuri. S-a cumpărat și mentenanță, inclusiv construirea halelor dedicate. Halele trebuiau construite și dotate înainte de recepția primului tren. Realitatea arată cam așa: În același mesaj, fostul șef al ARF respinge explicația „birocrației” invocată de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și susține că problema ar fi una de livrare incompletă a obligațiilor asumate. Disputa: mentenanță prin construcție sau prin închiriere Ministrul interimar Radu Miruță a declarat că a cerut o clarificare juridică privind modul în care poate fi îndeplinită obligația de mentenanță: dacă aceasta poate fi „bifată” prin închirierea unor depouri existente sau dacă este obligatorie construirea unei facilități noi. Potrivit explicațiilor sale, contractul ar lăsa loc de interpretare, iar ministerul urma să primească o analiză juridică. În funcție de concluzie, Miruță indică două scenarii: dacă închirierea este acceptată contractual, situația s-ar putea închide rapid; dacă este necesară construirea de la zero (și aceasta nu este realizată), ministerul ia în calcul modificarea contractului „cu înțelegerea ambelor părți”, pentru a debloca trenurile. Context: trenuri livrate, dar neintroduse în circulație În paralel, reprezentanții PESA și ai structurilor responsabile din domeniul feroviar au fost invitați la o discuție, după ce ministrul a spus că a găsit „21 de trenuri noi-nouțe” care stau de luni bune nefolosite. Separat, Claudiu-Marinel Mureșan a fost eliberat din funcția de președinte al ARF, la cerere, prin decizia premierului Ilie-Gavril Bolojan nr. 157, publicată în Monitorul Oficial la 29 aprilie 2026, conform unei informări anterioare a Economica. Ce urmează Deznodământul depinde de analiza juridică anunțată de ministrul interimar: dacă obligația de mentenanță poate fi îndeplinită prin închiriere sau dacă va fi nevoie de renegocierea contractului. Până atunci, trenurile rămân indisponibile pentru trafic, iar blocajul se mută din zona tehnică în cea contractuală. [...]
Platforma eLicitatiiANAF a atras aproape 5 milioane de vizite în prima lună , un semnal că digitalizarea vânzării bunurilor sechestrate începe să schimbe practic modul în care statul își valorifică activele, potrivit Wall-Street . Datele ANAF indică o utilizare intensă încă din primele săptămâni, cu tranzacții și interes concret pentru bunuri de valoare mare, inclusiv imobiliare și auto. Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 4.783.929 de vizitatori, dintre care 705.896 de utilizatori unici, și 48.522.470 de accesări. În aceeași perioadă au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au fost în faza de licitare efectivă. Cum se intră în licitații și de unde vin bunurile Consultarea bunurilor scoase la licitație este posibilă și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, conform reglementărilor aplicabile. Bunurile listate provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Tranzacțiile de vârf din prima lună: apartament, ceas elvețian, teren ANAF indică trei bunuri de mare valoare care au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte. Cele mai scumpe exemple menționate: Apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), 3 camere și dependințe : preț de evaluare și pornire 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxă de participare 166.073,60 lei. A fost înregistrată o ofertă la nivelul prețului de pornire. Ceas elvețian de lux din platină : preț de pornire și evaluare 84.700 lei (TVA inclus); taxă de participare 8.470 lei. A fost depusă o ofertă la nivelul prețului de pornire. Teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp : a fost achitată taxa de participare, însă până la momentul raportării nu era înregistrată o ofertă. Unde se vede cererea: auto de lux și imobiliare În topul interesului, ANAF plasează licitațiile pentru bunuri auto de lux și imobiliare , inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale și autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. Instituția leagă interesul ridicat și de faptul că unele bunuri ar fi aparținut unor persoane publice cunoscute, în condiții de „transparență și acces public”. Pe termen scurt, miza operațională pentru ANAF este menținerea funcționării platformei la un volum mare de trafic și conversia interesului (vizite și accesări) în participare efectivă și oferte, mai ales în licitațiile cu valori ridicate. [...]
Portul Constanța are proiecte de peste 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în implementare , mizând pe extinderea capacităților logistice și pe rolul de nod regional pentru transport de mărfuri și energie, potrivit Antena 3 . Miza economică este creșterea fluxurilor printr-o infrastructură mai robustă, într-un context în care războiul din Ucraina a schimbat rutele comerciale din regiunea Mării Negre. În cadrul unei conferințe dedicate rolului portului, Mihai Teodorescu, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a spus că investițiile aflate acum în derulare depășesc 500 de milioane de euro și a indicat și o direcție de consolidare regională prin colaborări și achiziții. Investiții și parteneriate: portul își extinde rolul regional Teodorescu a menționat semnarea unui protocol „foarte important” legat de un memorandum de colaborare între Portul Constanța și „PORTUl lIEC” (denumirea apare astfel în textul sursei, fără alte detalii). Tot el a plasat strategia în contextul unei proceduri de licitație internațională la care a participat Guvernul României, prin compania portuară, pentru achiziționarea Portului Giurgiulești. Energie: Oil Terminal își adaptează infrastructura la cererea din regiune Oil Terminal, operator cu șapte dane în Portul Constanța, a detaliat investiții făcute după izbucnirea războiului din Ucraina. CEO-ul Sorin Viorel Ciutureanu a spus că: Dana 79, o dană de mare adâncime, a fost adaptată astfel încât să poată descărca și motorină, nu doar țiței; anul trecut, pentru prima dată în Portul Constanța, au fost descărcate nave cu 110.000 de tone de motorină; a fost finalizat un rezervor de 10.000 de metri cubi destinat metanolului; compania se află într-o procedură de licitație pentru construcția unui terminal de bitum. Calea ferată: miza este capacitatea și electrificarea liniilor din port Pe componenta de transport feroviar, Daniel Apostolache, director general Carpatica Feroviar, a declarat că a fost semnat un memorandum de cooperare cu Administrația Căilor Ferate din Azerbaidjan, vizând preluarea containerelor prin România și Portul Constanța pentru tranzit către Europa. El a mai spus că sunt pregătiri pentru aderarea Carpatica Feroviar la Middle Corridor și că estimează un spor de aproximativ 300% (sursa nu precizează baza de raportare a acestei creșteri). Din partea CFR SA, Radu Urziceanu (Direcția Strategie, Reglementări și Reprezentare Externă) a afirmat că există în plan investiții de circa 1 miliard de euro în infrastructura feroviară din port, cu obiective precum creșterea capacității de primire și expediere a trenurilor și electrificarea liniilor, în patru etape. [...]
