Știri
Știri din categoria Retail

Publicația specializată în aviație BoardingPass a publicat o reacție oficială în care contrazice informațiile vehiculate în presă privind presupusa scădere a traficului cargo din China spre România, după introducerea taxei de 25 lei per colet. Potrivit sursei, numărul de zboruri cargo în ianuarie 2026 s-a menținut constant, comparabil cu lunile anterioare, excluzând decembrie, lună cu trafic sezonier crescut. Datele prezentate în analiza noastră anterioară trebuie așadar contextualizate și completate. Citiți aici articolul integral care clarifică situația.
Taxa de 25 lei pe colet a mutat fluxurile Temu și Shein din România spre Ungaria, potrivit Adevarul.ro. În loc să intre în UE prin Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), transporturile din China sunt descărcate tot mai des la Budapesta, în state care nu percep această taxă.
Miza este una fiscală și logistică: odată cu relocarea intrărilor, România nu mai încasează nu doar taxa de 25 lei, ci nici TVA și taxele vamale aferente importurilor procesate local. În a doua jumătate a lui 2025, Otopeni procesa peste 7 milioane de colete, cu o valoare totală de peste 212 milioane euro, însă „99% dintre aceste volume au fost relocate”, conform datelor Asociației Comisionarilor în Vamă citate în articol.
„Noua taxă de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare a avut un efect contrar celui așteptat.”
Statul estima încasări de 36,8 milioane euro din această taxă logistică, însă pierderile ar fi mult mai mari prin scăderea colectării în vamă. Pentru semestrul II 2025, articolul indică o pierdere de 100 milioane euro care ar fi fost colectați prin procedura vamală clasică, iar estimarea anuală totală urcă la aproximativ 700 milioane euro, fără a include efectele indirecte asupra economiei locale.
Impactul se vede și în activitatea aeroportuară. Mai puține zboruri cargo înseamnă, potrivit aceleiași surse, pierderi de peste 2,5 milioane euro din taxe de aterizare și operare pentru Otopeni, în timp ce Budapesta își consolidează rolul de hub logistic regional pe fondul acestor redirecționări.
Din perspectiva companiilor de comerț electronic transfrontalier, taxa de 25 lei funcționează ca un cost fix pe colet, care poate schimba rapid ruta optimă de intrare în UE. În practică, efectele descrise în articol se traduc prin:
Articolul mai notează că Italia a încercat o măsură similară, dar cu o taxă de 2 euro per colet, iar volumele ar fi scăzut cu 36%, cu zboruri redirecționate către Belgia, Olanda și Ungaria. În acest context, rămâne deschisă întrebarea dacă taxa de 25 lei va fi menținută sau eliminată în 2026, pe fondul semnalelor că operatorii s-au adaptat rapid și au ocolit România ca punct de intrare.
Recomandate

Expansiunea Temu și Shein în livrările către Germania este asociată cu pierderi anuale de 2,4 miliarde euro (aprox. 12 mld. lei) în valoare adăugată pentru economia germană , potrivit unei analize prezentate de WinFuture , care citează o nouă cercetare realizată de Institutul Economiei Germane (IW) la comanda asociației comercianților HDE. Miza pentru retail este dublă: presiune directă pe vânzări și costuri fiscale și de conformare percepute ca inegale. Volum de colete în creștere și presiune pe retail Conform datelor din material, în prezent ajung zilnic în Germania aproximativ 460.000 de colete, iar la nivelul Uniunii Europene se estimează pentru 2025 circa 12 milioane de trimiteri pe zi. Creșterea volumelor a alimentat discuții privind respectarea reglementărilor europene și efectele asupra comerțului, atât în magazine, cât și online. Impact economic: valoare adăugată pierdută și venituri fiscale mai mici Studiul IW, realizat pentru HDE, estimează că „concurența” platformelor asiatice ar genera anual, în termeni calculați, circa 2,4 miliarde euro (aprox. 12 mld. lei) valoare adăugată pierdută pentru economia germană. Din această sumă, aproximativ 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 mld. lei) ar reveni sectorului de retail. Analiza indică și un posibil efect fiscal: statul (guvern federal, landuri și autorități locale) ar putea pierde anual în jur de 429 milioane euro (aprox. 2,1 mld. lei) din venituri din taxe, potrivit estimărilor citate. Piața muncii și argumentul „terenului de joc” inegal Cercetarea menționează și un impact asupra ocupării: ar fi vorba despre un recul de peste 40.000 de locuri de muncă în Germania, dintre care aproximativ 28.300 în retail. Cauza invocată este un cadru concurențial perceput ca inegal, pe fondul unor obligații de reglementare și fiscale mai stricte pentru comercianții locali. Ce cere industria: controale mai dure și aplicarea regulilor UE HDE interpretează rezultatele ca semnal de intervenție politică și pune accent pe aplicarea mai fermă a regulilor existente. Printre măsurile discutate în material se numără: intensificarea controalelor în fluxul de colete (inclusiv prin vamă); aplicarea mai strictă a regulilor UE deja în vigoare; obligarea comercianților din afara UE să desemneze un reprezentant în UE, „ușor de contactat” din punct de vedere juridic, pentru a facilita aplicarea normelor. Studiul citat în articol este disponibil aici: Institutul Economiei Germane (IW) / HDE – raport . [...]

Amazon încearcă să reducă costurile și timpii de livrare pentru comercianții chinezi, deschizând un „ Smart Warehouse ” în Shenzhen, într-o mișcare menită să facă vânzarea prin propria rețea logistică mai atractivă în fața presiunii venite de la Temu și Shein, potrivit Notebookcheck . Miza este una operațională: Amazon vrea să atragă mai strâns retailerii chinezi în infrastructura sa, oferindu-le un model integrat care simplifică depozitarea, formalitățile vamale și expedierea către SUA, cu promisiunea unor costuri mai mici și a unor lanțuri de aprovizionare mai rapide. De ce schimbă Amazon modelul logistic Poziția Amazon în comerțul online este pusă sub presiune de platforme chineze precum Shein și Temu, care pot vinde adesea mai ieftin, inclusiv prin livrări directe din China. Notebookcheck notează că înăsprirea regulilor vamale din SUA i-a oferit temporar Amazon un respiro, însă Temu și Shein au răspuns prin extinderea infrastructurii de depozite în Statele Unite, ceea ce le ajută atât la ocolirea unor obstacole legate de vamă, cât și la scurtarea termenelor de livrare. În acest context, publicația arată că Amazon împinge un nou model logistic, menit să facă „mult mai atractivă” vânzarea și livrarea prin Amazon pentru companiile din China. Ce face „Smart Warehouse”-ul din Shenzhen Amazon a deschis primul său Smart Warehouse în Shenzhen, o facilitate gândită să conecteze comercianții chinezi la un lanț de aprovizionare integrat care ajunge până la rețeaua de depozite Amazon din SUA. Centrul (denumit Global Warehousing & Distribution Centre) preia etape pe care vânzătorii le gestionau anterior pe cont propriu, inclusiv: depozitarea mărfurilor în China; pregătirea și procesarea documentelor vamale; expedierea produselor către SUA; redirecționarea către centrele de îndeplinire comenzi (fulfillment) ale Amazon din SUA. Ce promite Amazon: costuri mai mici și reaprovizionare mai rapidă Potrivit companiei, modelul poate reduce costurile de depozitare cu până la 45% față de varianta bazată integral pe depozitare în SUA. În plus, în combinație cu Amazon Global Logistics, livrările de reaprovizionare către piața americană ar urma să ajungă cu până la șapte zile mai repede. Notebookcheck menționează că rămâne de văzut cât de repede se vor confirma aceste promisiuni în practică. Ce urmează: extindere în China și posibil în Europa și Japonia Conform South China Morning Post , citat de Notebookcheck, unitatea din Shenzhen nu ar urma să rămână singurul Smart Warehouse al companiei: Amazon ar planifica extinderea în Delta Fluviului Yangtze și ar lua în calcul, pe termen mai lung, Europa și Japonia. Dacă modelul funcționează, Notebookcheck sugerează că competiția în retailul online s-ar putea muta mai mult de la preț către controlul lanțului de aprovizionare, iar Temu și Shein ar putea accelera, la rândul lor, investițiile în depozite și rețele de livrare pentru a-și proteja avantajul de cost și viteză. [...]

Apple pune în vânzare o nouă brățară Pride pentru Apple Watch, la 59 dolari canadieni (aprox. 200 lei), cu disponibilitate imediată online și extindere în magazine „mai târziu în această săptămână”, potrivit Apple . Dincolo de componenta de imagine, noutatea are un impact direct de retail: produsul intră simultan pe mai multe canale (site, aplicație, magazine fizice și revânzători autorizați), ceea ce indică o distribuție largă încă din prima săptămână. Brățara se numește Pride Edition Sport Loop și poate fi comandată „astăzi” pe apple.com și în aplicația Apple Store, urmând să ajungă în locațiile Apple Store în cursul acestei săptămâni. Apple precizează că produsul va fi disponibil și la revânzători autorizați Apple. Ce se vinde și în ce variante Pride Edition Sport Loop vine în trei dimensiuni: 40 mm 42 mm 46 mm Prețul anunțat este de 59 dolari canadieni (aprox. 200 lei). Conținut digital inclus, condiționat de actualizări de software Pe lângă accesoriul fizic, Apple anunță și elemente digitale tematice: un cadran de ceas „Pride Luminance” și imagini de fundal pentru iPhone și iPad. Acestea vor putea fi adăugate în galeriile dedicate după ce devin disponibile actualizările watchOS 26.5 , iOS 26.5 și iPadOS 26.5. Apple nu oferă în material o dată exactă pentru lansarea actualizărilor, ci le leagă de momentul în care versiunile respective vor fi disponibile public. [...]

Tot mai multe ateliere românești de genți încearcă să iasă din lohn și să vândă sub brand propriu pe piețe mature , mizând pe faptul că produsele locale sunt tot mai des cumpărate și promovate în România, tendință care le alimentează planurile de export, potrivit Ziarul Financiar . În ultimii ani, pe piața locală au apărut mai multe branduri de genți, iar consumatorii români le aleg tot mai des „în detrimentul celor consacrate”, ceea ce le dă încredere artizanilor că pot depăși granițele țării. În această logică, o parte dintre producători vor ca „ made in Romania ” să devină un „brand colectiv” și să ducă produsele autohtone în țări cu tradiție în marochinărie (industrie a articolelor din piele), precum Italia, Franța și Spania, dar și în SUA. Printre numele menționate se află Bocane, Carestà, Brush by MG, Yves Anais și Vamonos, despre care publicația scrie că au capacitatea să devină globale. Contextul invocat este schimbarea de model: România are tradiție în manufactură, iar producătorii „nu mai lucrează doar pentru nume mari, în sistem lohn” (producție la comandă pentru alte branduri), iar trecerea către producția proprie este văzută acum ca realizabilă, deși „acum zece ani părea aproape imposibilă”. Exportul, testat prin târguri și comenzi punctuale Un exemplu este atelierul Bocane, fondat de Andreea și Marius Bocan, care spune că participarea repetată la expoziții din Milano le-a confirmat că produsele pot concura internațional și că deja trimit genți în țări cu tradiție în domeniu. „Ne gândim mereu la următorii pași. Am expus de mai multe ori la Milano (...), iar acest lucru ne-a confirmat că piesele noastre pot concura oriunde. Deja trimitem genți în locuri cu tradiție în marochinărie, precum Italia, Franța sau Spania.” De ce contează pentru retail Miza economică este trecerea de la rolul de furnizor „din umbră” (lohn) la construirea de branduri care pot vinde direct, cu marje mai mari și cu control asupra distribuției. În același timp, ambiția de a transforma „made in Romania” într-un reper colectiv sugerează o încercare de poziționare de țară pe o nișă dominată tradițional de jucători din Europa de Vest. Materialul nu oferă date financiare sau ținte de vânzări, astfel că amploarea exporturilor rămâne neclară; informațiile disponibile indică mai degrabă o etapă de validare prin expunere la târguri și livrări către clienți din piețe externe. [...]

IKEA își monetizează spațiile mari printr-un model „magazin în magazin” , după ce a deschis în unitatea sa din Croydon (sudul Londrei) un magazin Decathlon cu intrare proprie, într-un proiect pilot menit să crească traficul și să folosească mai eficient suprafețele existente, potrivit Wall-Street . Decathlon a deschis spațiul în interiorul IKEA Croydon, un magazin IKEA de 25.000 de metri pătrați, iar zona dedicată retailerului de articole sportive are 1.188 metri pătrați și funcționează ca unitate independentă, cu acces separat. Parteneriatul a fost anunțat de IKEA și confirmat de Ingka Group , principalul francizat IKEA la nivel global. Ce urmărește IKEA: trafic mai mare și utilizare mai bună a „blue box”-urilor Potrivit Ingka Group, este prima dată când IKEA găzduiește un alt brand global într-un magazin de tip „blue box” – formatul clasic, de mari dimensiuni, amplasat de regulă în afara zonelor centrale. Testul vine în contextul în care IKEA își ajustează modelul de retail: în ultimul deceniu a dezvoltat formate mai mici în orașe, a investit în servicii digitale și a redus prețurile pentru o parte din produse, încercând să atragă consumatori mai atenți la costuri. Ingka Group operează magazine în 32 de țări și a raportat anul trecut cele mai reduse vânzări anuale din 2021, în timp ce traficul în magazine a crescut cu 1,3% la nivel global, potrivit Reuters. În acest context, IKEA testează dacă prezența unui retailer cu ofertă complementară poate crește frecvența vizitelor și poate apropia magazinele mari de logica unui centru comercial. Ce aduce Decathlon în magazinul IKEA În noul spațiu din Croydon, Decathlon pune la vânzare peste 5.000 de produse pentru aproximativ 70 de sporturi. Printre categoriile menționate se numără ciclism, fitness, alergare, drumeții, camping, înot și activități în aer liber. Componenta de „economie circulară” și ce ar putea urma Parteneriatul include și servicii asociate economiei circulare: Decathlon operează inițiativa Buy Back (predarea echipamentelor folosite în schimbul unui credit în magazin), iar IKEA are propriile programe de revânzare și reutilizare. Green Retail World notează că deschiderea ar putea fi urmată de o colaborare mai amplă între cele două companii pe zona de circularitate, inclusiv prin promovarea vânzării de produse folosite, scheme de returnare și servicii de reparații. IKEA testează proiecte similare și în alte piețe: în Austria, compania reamenajează magazinul din Klagenfurt, unde retailerul Thomas Philipps ar urma să deschidă un spațiu dedicat, iar în Suedia a derulat un test la scară mai mică alături de retailerul de electronice Kjell & Company. Separat, Ingka Group investește peste 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) în perioada 2024–2026 pentru deschiderea de noi magazine și modernizarea celor existente, potrivit Reuters. [...]

BIPA vizează o extindere accelerată în România, de 20–25 de magazine pe an , mizând pe un model de drogherie deja testat în piețe mature și pe o intrare rapidă în orașe și centre comerciale, potrivit Wall-Street . Brandul austriac, parte din grupul REWE, își consolidează astfel prezența locală după debutul din București. După primul magazin deschis în Capitală, compania continuă expansiunea cu o nouă locație în Chiajna Shopping Center, mișcare prezentată ca începutul unui plan „mult mai amplu” de dezvoltare. Ce înseamnă ritmul de 20–25 de magazine pe an În material este indicat un ritm țintit de 20–25 de magazine anual , România fiind descrisă drept a treia țară din strategia de extindere internațională a BIPA, după Austria și Croația. În termeni operaționali, o astfel de cadență implică o nevoie constantă de spații, logistică și recrutare, într-un segment în care competiția pe locații bune este ridicată. Context: modelul BIPA și poziționarea pe segmentul de drogherii BIPA are „rădăcini în Austria” și o experiență de „peste patru decenii”, iar în Croația și-a extins operațiunile, construind „o bază solidă de milioane de clienți”, conform aceleiași surse. Portofoliul combină branduri consacrate cu o gamă extinsă de produse proprii, ceea ce compania folosește ca diferențiator într-un segment competitiv. Unde își prezintă compania strategia locală Strategia din spatele expansiunii urmează să fie detaliată de Martin Gaber, CEO BIPA România , în cadrul retailArena 2026 , eveniment programat pe 13 și 14 mai . Publicația notează că retailArena aduce la aceeași masă decidenți, antreprenori și lideri din retail, cu discuții despre tehnologie, comportament de consum, expansiune, logistică și inovație. În articol este prezentat și parcursul profesional al lui Martin Gaber, cu experiență în cadrul REWE International AG și roluri de management în companii precum Marionnaud Austria (AS Watson Group), JosdeVries (München) și Thomas Philipps Handels GmbH. [...]