Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Blocajul celor 21 de trenuri PESA riscă să se transforme într-un cost operațional prelungit, pe fondul unei dispute contractuale legate de mentenanță: fostul șef al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), Claudiu-Marinel Mureșan, susține că producătorul polonez nu a livrat „ce a promis”, în condițiile în care facilitățile dedicate nu ar fi fost realizate, potrivit Economica.
Mureșan afirmă că, dincolo de livrarea trenurilor, contractul ar fi inclus și mentenanța, inclusiv construirea și dotarea halelor dedicate înainte de recepția primului tren. Într-o postare pe Facebook, el rezumă situația astfel:
„În acest contract nu s-au cumpărat doar trenuri. S-a cumpărat și mentenanță, inclusiv construirea halelor dedicate. Halele trebuiau construite și dotate înainte de recepția primului tren. Realitatea arată cam așa:
În același mesaj, fostul șef al ARF respinge explicația „birocrației” invocată de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și susține că problema ar fi una de livrare incompletă a obligațiilor asumate.
Ministrul interimar Radu Miruță a declarat că a cerut o clarificare juridică privind modul în care poate fi îndeplinită obligația de mentenanță: dacă aceasta poate fi „bifată” prin închirierea unor depouri existente sau dacă este obligatorie construirea unei facilități noi.
Potrivit explicațiilor sale, contractul ar lăsa loc de interpretare, iar ministerul urma să primească o analiză juridică. În funcție de concluzie, Miruță indică două scenarii:
În paralel, reprezentanții PESA și ai structurilor responsabile din domeniul feroviar au fost invitați la o discuție, după ce ministrul a spus că a găsit „21 de trenuri noi-nouțe” care stau de luni bune nefolosite.
Separat, Claudiu-Marinel Mureșan a fost eliberat din funcția de președinte al ARF, la cerere, prin decizia premierului Ilie-Gavril Bolojan nr. 157, publicată în Monitorul Oficial la 29 aprilie 2026, conform unei informări anterioare a Economica.
Deznodământul depinde de analiza juridică anunțată de ministrul interimar: dacă obligația de mentenanță poate fi îndeplinită prin închiriere sau dacă va fi nevoie de renegocierea contractului. Până atunci, trenurile rămân indisponibile pentru trafic, iar blocajul se mută din zona tehnică în cea contractuală.
Recomandate
Metrorex ar putea recupera circa 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din penalități neîncasate de la Alstom, o sumă de cinci ori mai mare decât venitul estimat din scumpirea biletelor , potrivit ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , citat de Economica . Miza este una de impact financiar direct: înainte de a transfera costuri către călători, compania ar avea de urmărit venituri contractuale care, susține ministrul, au fost lăsate în nelucrare luni la rând. Miruță a spus că, la o primă verificare, a identificat „60 de milioane de euro” bani neîncasați din penalități pentru întârzierea unui contract al Metrorex, cel privind trenurile Alstom. Potrivit declarațiilor sale, emiterea facturii de penalități ar fi fost întârziată nouă luni, deși ar fi trebuit făcută „de a doua zi”, iar după emitere „nu s-a mai făcut niciun pas”. Penalități versus scumpirea biletelor: unde se pierde mai mult Ministrul interimar a criticat ideea compensării unor pierderi prin majorarea tarifelor plătite de călători, în condițiile în care, susține el, nu s-au făcut diligențele pentru recuperarea sumelor datorate prin contract. „Doar de aici sunt de cinci ori mai mulți bani decât s-ar fi obținut din creșterea acestui bilet”, a declarat Radu Miruță. El a invocat și un raport al Corpului de Control, despre care a spus că a fost înaintat pe 29 ianuarie și că, până la 29 aprilie, „nu s-a făcut nimic” în legătură cu recuperarea banilor. Metrorex: penalitățile sunt contestate în instanță Metrorex a declarat la începutul lunii aprilie, pentru Economica, că valoarea penalităților imputate Alstom ajunsese la 62 de milioane de euro (aprox. 310 milioane lei) și că plata acestora este „disputată în instanță”. Compania a precizat că va încerca, „prin aplicarea prevederilor contractuale și legale aplicabile”, să obțină finalizarea obiectului contractului. Consecințe de guvernanță: convocarea CA pentru demiterea directorului general Pe fondul acestor constatări, Miruță a anunțat convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex în vederea demiterii directorului general Mariana Miclăuș, invocând „neîndeplinirea indicatorilor de performanță”. Context: contractul pentru trenurile Alstom de pe Magistrala 5 Metrorex a semnat în 2020 contractul pentru 13 trenuri de metrou Alstom destinate Magistralei 5; valoarea contractului depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). Trenurile sunt aduse din Brazilia și se află în teste, furnizorul având obligația obținerii agrementului tehnic feroviar înainte de introducerea în circulație cu călători, conform explicațiilor oferite publicației de reprezentanții Metrorex. [...]
Scumpirea biletului de metrou de la 1 mai este suspendată pentru două luni , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a semnat ordinul prin care amână majorarea de la 5 la 7 lei și a anunțat măsuri de control și schimbare a conducerii Metrorex , potrivit G4Media . Ordinul trimite scumpirea „deocamdată” cu două luni, până la 1 iulie. În paralel, Miruță a anunțat că va convoca Consiliul de Administrație al Metrorex, prin AGA, pentru încetarea contractului de mandat al directorului general, Mariana Miclăuș, invocând nerespectarea indicatorilor financiari negociați cu Ministerul și acceptați, dar nerealizați. Impactul financiar invocat: 59 milioane lei/an, dar „alternative” din reorganizare Ministrul a spus că venitul suplimentar estimat din creșterea tarifului ar fi fost de 59 milioane lei pe an, adică aproape 2,5% din bugetul Metrorex. În argumentația sa, Miruță a indicat că a căutat „alternative” pentru a compensa suma din reorganizarea activității, în loc ca diferența să fie acoperită de călători. Nereguli semnalate la Metrorex și controale anunțate În declarațiile prezentate, Miruță a enumerat o serie de probleme pe care spune că le-a identificat, între care: 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) „bani neîncasați din penalități” la un contract; neînchirierea spațiilor comerciale din stații; contracte de publicitate atribuite fără procedură competitivă; utilizarea gratuită de către o companie a unor depouri și clădiri ale Metrorex; baza sportivă de la Ciurel folosită de sindicat pentru închiriere, fără contract în vigoare (un contract ar fi expirat „de mult”); parcarea de la Străulești, unde ar exista pierderi de 4 milioane lei/an și care ar fi administrată de soțul directorului general; „triplarea salariilor” în ultimii 10 ani și un număr de angajați despre care susține că este de 1,5 ori mai mare decât la rețeaua de metrou din Viena, deși aceasta ar fi de două ori mai mare. Ministrul a mai anunțat trimiterea Corpului de control la Consiliul de Administrație pentru a cuantifica valoarea prejudiciului legat de utilizarea unor bunuri ale companiei și pentru a opri modul în care sindicatul ar încasa bani pentru bunuri ale Metrorex. Totodată, a spus că au fost demarate proceduri pentru închirierea spațiilor comerciale „respectând toate regulile”. Ce tarife urmau să intre în vigoare de la 1 mai Conform tarifelor care ar fi urmat să se aplice de la 1 mai, o călătorie ar fi crescut de la 5 lei la 7 lei, iar: două călătorii: 14 lei (de la 10 lei); cartelă 10 călătorii: 55 lei (de la 40 lei); abonament 24 de ore: 18 lei (de la 12 lei); abonament săptămânal: 60 lei (de la 45 lei); abonament lunar: 140 lei (de la 100 lei); abonament 6 luni: 700 lei (de la 500 lei); abonament anual: 1.300 lei (de la 900 lei). Miruță a mai spus că a discutat situația cu premierul Ilie Bolojan. Articolul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre pașii următori ai procedurilor anunțate nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Ministrul interimar al Transporturilor a declanșat procedura de schimbare a conducerii Metrorex , convocând Consiliul de Administrație pentru întreruperea contractului de mandat al directorului general, pe fondul nerespectării unor indicatori financiari negociați cu ministerul, potrivit Wall-Street . Miza imediată este una de guvernanță și control al cheltuirii subvenției publice, într-un moment în care tarifele la metrou sunt în discuție. Ministrul interimar Radu Miruță a anunțat că a decis convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acționarilor, pentru a întrerupe mandatul Marianei Miclăuș, invocând „nerespectarea indicatorilor financiari negociați cu ministerul, acceptați, dar nerealizați”. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă și este citată de Agerpres. „Dacă tot am ajuns să ne uităm în interiorul reţelei Metrorex, am decis convocarea Consiliului de Administraţie al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a întrerupe contractul de mandat al doamnei director general pentru nerespectarea indicatorilor financiari negociaţi cu ministerul, acceptaţi, dar nerealizaţi. Asta ar fi trebuit să se întâmple de când au fost observaţi că nu sunt realizaţi.” Control și verificări asupra utilizării bunurilor Metrorex Pe lângă demersul privind conducerea executivă, ministrul a dispus trimiterea Corpului de Control la Consiliul de Administrație al Metrorex, cu două direcții principale: cuantificarea „exactă” a prejudiciului înregistrat de Metrorex, în legătură cu modul în care a fost acceptată utilizarea de către terți a bunurilor companiei; verificarea și documentarea, în vederea întreruperii, a modului în care „sindicatul încasează bani din utilizarea unor resurse ale Metrorex”, fără să plătească nimic companiei. În paralel, au fost demarate proceduri pentru închirierea spațiilor comerciale și pentru o procedură competitivă privind închirierea spațiilor de publicitate, „respectând toate condițiile de bun simț”, conform declarațiilor ministrului. „Este de-a dreptul absurd ca o ţară întreagă să plătească subvenţie pentru Metrorex, fără a demonstra că la Metrorex sunt luate toate măsurile de utilizare de bun simţ, ca să nu zic eficientă, a acestor bani.” Context: tarifele la metrou, în creștere, dar cu posibilă amânare În același context, publicația notează că tariful per călătorie la Metrorex a crescut de la 3 lei (august 2021) la 5 lei (ianuarie 2025) și este propus să ajungă la 7 lei în cursul anului 2026, ceea ce ar însemna o creștere totală de +180%. Totodată, abonamentul lunar ar urma să crească de la 100 de lei la 140 de lei. Majorarea la 7 lei ar putea fi amânată cu două luni, potrivit unui ordin al ministrului interimar, care motivează decizia prin necesitatea evaluării efectelor socio-economice asupra populației. [...]
România intră într-un proiect feroviar de 1,134 miliarde lei fără TVA, cu livrări eșalonate până în 2029 , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru 12 trenuri regionale cu propulsie pe hidrogen, potrivit Adevărul . Pachetul include și mentenanță pe 15 ani, cu opțiune de prelungire încă 15 ani, ceea ce mută o parte importantă din costul total în zona de operare și întreținere pe termen lung. Contractul este încheiat cu asocierea Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA (echivalentul a 229,328 milioane euro). Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat. Calendar: livrare în 36 de luni, pasageri din 2029 Termenul de livrare pentru prima ramă este de 24 de luni de la semnarea contractului, iar întregul lot de 12 rame ar urma să fie livrat în 36 de luni. Conform informațiilor transmise de ARF, primele trenuri ar ajunge în România pentru testare și omologare în a doua jumătate a anului 2028, iar lansarea serviciului de transport de pasageri este prevăzută pentru 2029, cu intrarea în exploatare în primăvara acelui an. Unde vor circula: alocare temporară către CFR Călători și Transferoviar ARF arată că, în baza HG 1453/2022 și a metodologiei de alocare a materialului rulant nou, automotoarele pe hidrogen vor fi atribuite temporar către doi dintre operatorii care au contracte de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2032. Distribuirea celor 12 rame RE-H este prezentată astfel: CFR Călători – 10 trenuri 2 pe ruta București N. – Târgoviște 1 pe ruta Pitești – Curtea de Argeș 3 pe ruta București N. – Pitești – Craiova 1 pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă 3 pe ruta București Nord – Pitești Transferoviar – 2 trenuri 1 pe ruta București N. – Târgoviște 1 pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă Ce cumpără statul, concret: rame de 2 vagoane, ETCS și mentenanță locală Trenurile sunt descrise ca rame electrice alimentate cu hidrogen, compuse din două vagoane, cu 131 de locuri pe scaune (într-o altă secțiune este menționat și un plus de 5 locuri rabatabile ). Viteza maximă de operare indicată este de 120 km/h . Din punct de vedere al siguranței, vor avea ETCS nivel 2 (Sistemul European de Control al Trenurilor) și sistemul național PZB 90 . Contractul include mentenanță și reparații pe 15 ani, cu opțiune de extindere încă 15 ani. Activitățile de mentenanță ar urma să fie realizate local, în România, inclusiv într-un depou dedicat din București, de personal Siemens Mobility, cu suport digital pentru managementul flotei și al mentenanței. Miza operațională: alternativă pentru rutele neelectrificate ARF și Siemens Mobility poziționează proiectul ca soluție pentru rutele neelectrificate, în contextul înlocuirii materialului rulant diesel. Trenurile folosesc pile de combustie cu hidrogen și baterii (încărcate inclusiv prin frânare regenerativă), cu „emisii locale zero” în exploatare, conform descrierii din articol. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
