Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Majorarea tarifului la metrou la 7 lei, de la 1 mai, aduce un câștig financiar limitat pentru Metrorex, dar mută presiunea pe călători, susține deputatul USR Cătălin Drulă, într-o postare citată de Agerpres. Fostul ministru al Transporturilor afirmă că scumpirea este consecința unor costuri de personal și de operare în creștere, pe care compania le transferă către populație.
Drulă indică drept principală problemă structura de cost a Metrorex, în special cheltuielile de personal, despre care spune că au crescut cu 328% în ultimii zece ani: de la 333 milioane de lei în 2016 la 1.093 milioane de lei în 2026. El afirmă că Metrorex are în prezent 5.000 de angajați și estimează un „optim” de 3.500, amintind că în 2021, în mandatul său, personalul a fost redus de la 5.800 la 5.000.
Potrivit calculelor prezentate de Drulă, impactul asupra veniturilor Metrorex ar fi relativ mic raportat la dimensiunea cheltuielilor companiei. El estimează că scumpirea ar aduce 59 milioane de lei în plus în 2026, în condițiile în care cheltuielile totale ar ajunge la 1,8–2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un plus de venituri de circa 2–3%.
În același timp, Drulă susține că efectul asupra utilizatorilor este semnificativ, întrucât tariful ar crește cu 40% (de la 5 lei la 7 lei).
Deputatul amintește că, în ianuarie 2025, prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar încasările ar fi urcat doar cu 35%, deși tariful a fost majorat cu 66%. În opinia sa, o nouă creștere nu va genera o majorare proporțională a veniturilor, deoarece o parte dintre călători ar migra către alte opțiuni (taxi, servicii de tip ride-hailing, STB sau mașina personală), cu efecte negative asupra traficului și poluării.
Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că a semnat ordinul de majorare, dar că decizia a fost inițiată de Consiliul de Administrație al Metrorex. El a invocat și creșterea costurilor cu energia electrică, despre care a spus că s-a majorat cu 160% de la ultima scumpire.
„A fost o propunere a Consiliului de Administrație. A urmat toți pașii procedurali. Mi-a ajuns la mapă, am semnat acel ordin.”
Majorarea tarifelor pentru călătoria cu metroul urmează să intre în vigoare la 1 mai, după ce propunerea Consiliului de Administrație al Metrorex a fost aprobată de Ministerul Transporturilor.
Ca soluție alternativă la scumpire, Drulă afirmă că Metrorex plătește 20 de milioane lunar pe contractul de mentenanță cu Alstom, dar ar avea de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la companie. El propune negocierea unei compensări parțiale lunare, în locul creșterii tarifelor.
Recomandate
Majorarea propusă a tarifelor la metrou de la 1 mai 2026 vine pe fondul unor nereguli și pierderi care ridică semne de întrebare despre gestionarea banilor la Metrorex , potrivit Economica . În paralel cu solicitarea de scumpire cu circa 40%, un raport al Corpului de Control al ministrului Transporturilor indică probleme de administrare și avertizează asupra riscului ca societatea să nu-și poată continua activitatea. Raportul, realizat în urma unor verificări din a doua parte a anului trecut și întocmit după solicitarea unui auditor independent, vorbește despre „o îndoială semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea”, ceea ce, în interpretarea documentului, înseamnă că Metrorex ar putea ajunge în faliment. Motivul invocat: în ultimii șapte ani au fost înregistrate valori negative semnificative, generate de pierderi atât în exploatare, cât și în investiții. Ce nereguli sunt semnalate în raport Economica sintetizează principalele probleme menționate în raport (documentul poate fi citit pe Club Feroviar ): Centrul de Sănătate și Securitate în Muncă ar funcționa fără autorizație. La baza sportivă Ciurel (stadionul Metrorex) ar fi peste 800.000 de lei neîncasați. Ar exista pierderi de milioane de lei din contracte cu firme de securitate, în condițiile existenței camerelor video. Contracte de publicitate „cu sutele” ar fi fost „negociate”, nu licitate. Indicatori de performanță ar fi fost stabiliți „la mișto”. Un terminal multimodal administrat de soțul directorului general ar fi în pierdere. Ce scumpiri sunt propuse de la 1 mai 2026 În același timp, Metrorex propune ajustarea tarifelor cu circa 40% începând cu 1 mai 2026, pe baza unui proiect de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor , menționează Economica (detalii și în materialul Economica ). Principalele modificări prezentate: o călătorie: 5 lei → 7 lei două călătorii: 10 lei → 14 lei 10 călătorii: 40 lei → 55 lei abonament 24 de ore: 12 lei → 18 lei abonament o săptămână: 45 lei → 60 lei abonament o lună: 100 lei → 140 lei abonament 6 luni: 500 lei → 700 lei abonament un an: 900 lei → 1.300 lei Miza economică: subvenție mare, dar pierdere proiectată În motivarea proiectului de Ordin, majorarea tarifelor este legată de nivelul subvenției prevăzute în proiectul bugetului Metrorex pe 2026: 761.490.000 de lei. Chiar și așa, documentul indică un rezultat negativ (pierdere) estimat la 451.241.030 de lei pentru 2026. În acest context, creșterea tarifelor apare ca o soluție de acoperire a dezechilibrelor financiare, însă raportul de control ridică, simultan, problema eficienței și a disciplinei financiare în companie — un element care poate influența dezbaterea publică și decizia finală privind scumpirea. [...]
România nu vede un risc imediat de anulări de zboruri, dar își pregătește un mecanism de monitorizare pentru o posibilă criză de aprovizionare cu kerosen în Europa , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute vineri, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Nicosia. Mesajul principal transmis de șeful statului este că, pe un orizont de „3-4 luni”, autoritățile nu anticipează perturbări ale zborurilor din România, însă „preocuparea” este pentru termenul mediu, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori. Ce spune președintele despre riscul operațional pentru zboruri Nicușor Dan a indicat că, la nivel european, aprovizionarea cu kerosen ridică „semne de întrebare”, fără ca România să fie afectată „în perioada imediată”. Discuțiile din Cipru ar fi vizat atât riscurile imediate, cât și cele viitoare, în contextul situației din Orientul Mijlociu. „Există probleme pe termen scurt și există o perspectivă îngrijorătoare pe termen mediu.” Coordonare cu Guvernul și companiile, cu reevaluări periodice Președintele a spus că a existat o întâlnire „acum două sau trei săptămâni” cu premierul, ministrul transporturilor, ministrul energiei și „niște companii mari” care operează pe piața din România, concluzia fiind că nu există motive de îngrijorare pe termen scurt pentru pasageri. „Nu există risc pe termen scurt, adică de ordinul 3-4 luni de acum încolo nu suntem afectați de ceva.” În același timp, autoritățile ar urma să continue monitorizarea și să revină cu evaluări periodice. „Și a rămas că ne vedem la o lună ca să vedem dacă sunt elemente noi.” De ce contează pentru transport și logistică Kerosenul este combustibilul folosit în aviație, iar eventuale probleme de aprovizionare la nivel european pot genera, în timp, presiuni operaționale pentru companii (planificarea zborurilor, costuri și capacitate). În acest moment, însă, declarațiile președintelui indică doar un risc potențial pe termen mediu, condiționat de evoluțiile geopolitice și de semnalele venite de la Agenția Internațională pentru Energie și „alți specialiști”, fără detalii suplimentare în material despre scenarii sau măsuri concrete. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
Bolt introduce în România opțiunea „ Priority ”, care reduce timpul de așteptare contra unei taxe suplimentare , într-o mișcare ce poate crește încasările pe cursă prin „tarifarea urgenței” și poate redistribui cererea către șoferii disponibili, potrivit Profit . Noul serviciu este prezentat ca o categorie care oferă „timpi de așteptare mai mici față de categoriile standard”, în schimbul unui cost suplimentar descris ca fiind redus. Din perspectiva operațională, „Priority” funcționează ca o opțiune de prioritizare în alocarea mașinilor, pentru momentele în care utilizatorul vrea să plece mai repede. Unde este disponibil și cum îl poziționează Bolt Categoria „Priority” este disponibilă, în acest moment, în opt orașe: București, Brașov, Sibiu, Craiova, Ploiești, Bacău, Timișoara și Iași. Bolt își poziționează serviciul ca soluție pentru deplasări cu constrângeri de timp, cum ar fi drumul spre aeroport, prinderea unui tren sau o întâlnire, conform declarației lui Vasile Juncanariu , General Manager Bolt Rides România. Context: extinderea portofoliului de servicii Lansarea „Priority” vine după ce Bolt a introdus recent în România și serviciul de lux Bolt Chauffeur, care permite rezervarea în avans a unor curse cu un nivel ridicat de confort. În același timp, compania a mai adus pe piața locală și alte servicii, precum Little Bolt, iar în zona de livrări Bolt Food a lansat în noiembrie 2025 DineOut, un serviciu de acces la oferte în restaurante locale. De ce contează pentru piață Prin introducerea unei taxe suplimentare pentru reducerea timpului de așteptare, Bolt adaugă o nouă pârghie de monetizare și de gestionare a cererii în orele aglomerate, fără a modifica direct categoria standard. Profit nu precizează nivelul taxei sau modul exact de calcul, astfel că impactul asupra prețului final pentru client nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare , iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3 . Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel. De ce contează: contract semnat, dar banii nu mai sunt „asigurați” din PNRR Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului. Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens. Unde ar urma să circule trenurile Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv: București – Pitești (cu extensii spre Craiova) București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Curtea de Argeș Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale. Miza operațională: infrastructura de hidrogen rămâne o condiție Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată. [...]
