Știri
Știri din categoria Transport și logistică

CFR Marfă intră în faliment până la 31 mai, iar transportul de marfă pe calea ferată trece pe Carpatica Feroviar, într-o mutare care schimbă operatorul efectiv al activității și repoziționează forța de muncă din sector, potrivit Digi24. Anunțul a fost făcut joi de vicepremierul Oana Gheorghiu, la briefingul de după ședința de Guvern.
Vicepremierul a spus că există „un calendar clar” pentru faliment, cu termen până la 31 mai, și că „există deja Carpatica Feroviar”, companie care „a început deja să lucreze” și „preia activitatea de la CFR Marfă”.
Din informațiile prezentate, tranziția operațională este deja în curs, inclusiv pe partea de personal:
În relația cu sindicatele, Oana Gheorghiu a declarat că Ministerul Transporturilor se află într-un „dialog constructiv” și că „nu sunt tensiuni” în acest moment.
În același briefing, vicepremierul a vorbit și despre CFR SA, compania de infrastructură feroviară, pe care a descris-o drept esențială. Potrivit acesteia, Ministerul Transporturilor trebuie să vină până la 30 aprilie cu o propunere de plan multianual de investiții, pe care o consideră „singura soluție” pentru creșterea vitezei trenurilor, prin investiții în infrastructură.
Recomandate

Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]

Aplicarea noului sistem TollRo riscă să creeze un „vid” de punere în practică , după ce CNAIR a cerut amânarea termenului legal până la 1 aprilie 2027, invocând faptul că instrumentul tehnic de plată este încă în pilotare și nu poate susține o obligație sancționabilă de la 1 octombrie 2026, potrivit Profit . CNAIR spune că a transmis pe 7 septembrie 2026 Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (cu informarea prim-ministrului) o solicitare formală cu trei măsuri urgente, dar că, la 11 zile de la trimitere, nu primise niciun răspuns din partea ministerului. Ce cere CNAIR și de ce contează pentru transportatori Solicitarea CNAIR vizează, în esență, alinierea termenelor din lege cu stadiul real al implementării sistemului. Cele trei măsuri cerute sunt: prorogarea termenului de aplicare a TollRo și a rovinietei la 1 aprilie 2027 ; corelarea termenului de interoperabilitate SETRE (interoperabilitatea serviciilor de taxare rutieră la nivel european); suplimentarea organigramei cu posturile necesare operării sistemului și instituirea furnizorului național de servicii de tarifare rutieră. Miza operațională este directă: dacă termenul de 1 octombrie rămâne în lege, iar sistemul nu este funcțional pentru plată în condiții normale, transportatorii ar putea fi expuși la amenzi pentru o obligație pe care nu o pot executa, în timp ce bugetul nu ar încasa venituri, iar instanțele ar putea fi încărcate cu contestații, conform argumentației CNAIR. Stadiul tehnic: aplicația există, dar sistemul e în pilotare CNAIR arată că sistemul livrat de prestator nu a intrat încă în etapa de recepție calitativă, care, potrivit contractului, poate începe doar după finalizarea testării și a pilotării. Pe 16 septembrie, compania a deschis pilotarea publică, iar aplicația TollRo este disponibilă gratuit în App Store și Google Play. În această etapă, șoferii și operatorii de transport sunt invitați să testeze în trafic și să transmită observații din aplicație sau prin portal.etoll.ro, pentru identificarea neconformităților pe care prestatorul trebuie să le remedieze. Pilotarea durează, potrivit contractului, minimum patru săptămâni. CNAIR indică faptul că, și într-o ipoteză „ideală”, etapa nu s-ar putea încheia înainte de jumătatea lunii octombrie, iar compania precizează că nu va percepe un tarif obligatoriu printr-un sistem aflat în pilotare. Context legislativ: termene mutate repetat, presiune PNRR Noul sistem de tarifare electronică pe drumurile naționale (STRR/TollRo) a fost amânat în mai multe rânduri. Profit notează că Guvernul amânase încă din 2025 cu 6 luni aplicarea sistemului, prevăzut inițial pentru 1 ianuarie 2026, iar ulterior au existat noi modificări legislative care au mutat termenele. În final, Parlamentul a revenit asupra termenului în sesiune extraordinară, invocând riscul de pierdere a fondurilor din PNRR, program care se încheie la 31 august, astfel că introducerea sistemului a fost stabilită la 31 august 2026 . Separat, în material este menționat că o consecință implicită a prelungirii termenului ar fi decalarea interoperabilității cu sistemele din Uniunea Europeană, pentru care sunt necesare testări suplimentare, estimate la maximum 6 luni de la punerea în funcțiune pe domeniul național, respectiv de la 15 ianuarie 2027, aspect care „se pare” că nu a fost acceptat de Comisia Europeană. Ce urmează CNAIR susține că prorogarea cerută nu urmărește evitarea aplicării tarifului, ci corelarea datei legale cu momentul în care obligația poate fi respectată „în mod real”. În același timp, compania indică limitări instituționale: un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, dar poate răspunde solicitării, poate aviza posturi și poate susține o inițiativă parlamentară. [...]

Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]

Costurile de transport maritim pentru petrol au explodat pe fondul unei penurii globale de petroliere, până la punctul în care o cursă SUA–China poate ajunge să coste mai mult decât o lansare standard SpaceX Falcon 9, potrivit Jalopnik . Miza economică este directă: scumpirea transportului de țiței se transmite în prețul petrolului și, implicit, în carburanți. Conform unei analize Bloomberg citate de publicație, închirierea unui petrolier pentru ruta SUA–China ar costa aproximativ 80 milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei), comparativ cu 74 milioane de dolari (aprox. 340 milioane lei) pentru o lansare SpaceX Falcon 9. Bloomberg notează și un detaliu care indică severitatea dezechilibrului: aceeași sumă ar fi fost suficientă pentru a cumpăra „aproape același” petrolier la începutul acestui an. De ce s-a ajuns aici: penurie de nave și rute mai lungi Bloomberg leagă creșterea de o lipsă de capacitate în flota globală, amplificată de schimbări în fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu și de modul în care este gestionat tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz . Producătorii din regiune ar fi devenit mai dependenți de transferuri „navă-la-navă” (mutarea încărcăturii între vase pe mare), operațiuni care consumă timp și implică mai multe nave, prelungind cu circa o săptămână unele voiaje și „întinzând” efectiv flota disponibilă. În plus, dinamica „stop-start” a fluxurilor a agravat problema: când traficul prin Hormuz a scăzut, unele nave au navigat săptămâni întregi fără încărcătură în căutare de contracte, iar pe măsură ce transporturile își revin, vasele trebuie repoziționate din nou, un proces care poate dura săptămâni. Bloomberg mai indică și că pauza efectivă a exporturilor iraniene către China a forțat cumpărătorii chinezi să caute țiței în alte zone, crescând cererea pentru petroliere pe rutele „mainstream”. Efectul în costul pe baril și presiunea asupra prețurilor la combustibili Pe lângă penuria de nave, Jalopnik menționează că unele petroliere au fost scoase din uz pentru reparații, după avarii, reducând și mai mult capacitatea disponibilă. Totodată, evitarea zonelor cu risc ar fi împins unele nave pe rute ocolitoare care adaugă „mii de mile” la fiecare cursă, ceea ce reduce numărul de voiaje lunare pe care le poate face fiecare navă. În acest context, Bloomberg estimează că un cost de transport care „obișnuia” să fie în medie 4,50 dolari pe baril (aprox. 21 lei) a urcat la 41 dolari pe baril (aprox. 189 lei), adică în jur de 45% din costul unui baril de West Texas Intermediate, potrivit aceleiași surse. Consecința economică este că, atunci când devine mai scump să muți petrolul, presiunea se duce în sus asupra prețului țițeiului și asupra prețurilor la pompă. Cine câștigă din scumpiri Bloomberg mai arată că proprietarii de petroliere beneficiază de un „câștig excepțional” (windfall), pe fondul tarifelor de transport în creștere, iar analiștii Clarksons Securities sunt citați cu ideea că, în lipsa unei capacități suplimentare, tarifele ajung să depindă tot mai mult de cât își permit clienții să plătească. Pentru piață, mesajul de fond este că scumpirea nu vine dintr-un salt al costurilor „spațiului”, ci dintr-un blocaj logistic maritim: când capacitatea de transport devine insuficientă și rutele se lungesc, costul de a muta energia crește abrupt, cu efecte în lanț în economie. [...]

CNAIR suspendă practic riscul de sancțiuni pentru neplata TollRo cauzată de erori tehnice , după ce platforma a avut disfuncționalități chiar în ziua lansării, pe 1 octombrie. Potrivit Profit , reprezentanții CNIR au transmis că problemele au fost remediate și că aplicația funcționează acum în parametri normali, iar CNAIR anunță că utilizatorii nu vor fi amendați dacă nu pot achita tariful din cauza incidentelor tehnice. Miza pentru transportatori este operațională: TollRo este sistemul care, de la 1 octombrie 2026, înlocuiește rovinieta pentru vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, iar orice blocaj în fluxul de plată poate însemna întârzieri și incertitudine privind conformarea. Ce înseamnă „fără amenzi” și unde se trage linia CNAIR precizează că, dacă utilizatorii nu pot achita tariful TollRo din cauza incidentelor tehnice, nu vor fi sancționați. Totuși, compania avertizează că sistemul contorizează problemele: încercările eșuate din cauze tehnice sunt reținute de platformă, la fel ca erorile care țin de utilizator. În plus, CNAIR susține că pot fi identificați și cei care afirmă că au încercat să plătească, dar în realitate nu au accesat platforma. Ce ar trebui să facă utilizatorii când întâmpină probleme Cei care au dificultăți sunt rugați să trimită o sesizare prin formularul de contact disponibil pe portalul TollRo, conform CNAIR. Compania amintește că a existat un incident tehnic în platformă și că, în intervalul de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, până la remedierea problemelor, nu vor fi aplicate sancțiuni pentru utilizatorii care nu au putut achiziționa Toll. Disfuncționalitățile au fost semnalate în special în zona fluxului de plăți, pe fondul numărului mare de utilizatori. Context: schimbarea de sistem și obligațiile care rămân Trecerea la noul cadru este prevăzută de Legea nr. 226/2023, care abrogă vechea Ordonanță a Guvernului nr. 15/2002. Pentru autoturisme și vehiculele de până la 3,5 tone, rovinieta rămâne obligatorie, dar tariful ține cont și de clasa de emisii EURO. Pentru vehiculele grele, TollRo introduce taxarea în funcție de distanța parcursă și de emisiile vehiculului, iar legislația păstrează sancțiuni pentru lipsa rovinietei acolo unde aceasta este necesară. În paralel, CNAIR indică și un calendar pentru conectarea la sistemele europene: interoperabilitatea prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) ar urma să devină operațională la 15 ianuarie 2027. [...]

Șoferii care plătesc prin TollRo nu mai pot fi amendați pentru neplată dacă aplicația are erori , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a semnat un ordin care modifică normele de aplicare ale legii din 2023 privind taxarea pe kilometru, potrivit Antena 3 . Măsura are impact direct de reglementare: reduce riscul de sancțiuni pentru utilizatorii de bună-credință în contextul disfuncționalităților apărute la lansarea sistemului. Ordinul vizează utilizatorii Sistemului de Tarifare Electronică Rutieră (TollRo) , pus în funcțiune la 1 octombrie, și introduce o prevedere explicită: în cazul unor disfuncționalități ale aplicației, utilizatorii nu pot fi sancționați pentru neîndeplinirea obligațiilor legale de plată. De ce a fost nevoie de ordin și ce poate (și nu poate) schimba un guvern interimar Radu Miruță a spus că soluția a fost găsită „în cadrul legal existent”, în condițiile în care trecerea la taxarea pe kilometru este reglementată printr-o lege adoptată în 2023, care nu poate fi modificată decât tot prin lege — lucru pe care un guvern interimar nu îl poate face. În schimb, ministrul a intervenit prin ordin asupra normelor de aplicare ale legii, ordin care, potrivit declarațiilor sale, a fost publicat în Monitorul Oficial. Într-o conferință de presă, ministrul a explicat că a discutat cu reprezentanții transportatorilor și distribuitorilor despre problemele observate în aplicație, iar cea mai sensibilă a fost riscul de amendare în situații în care utilizatorii nu sunt vinovați. „Nu voi accepta vreodată ca oamenii nevinovaţi să fie sancţionaţi pentru o activitate pe care Compania Naţională de Drumuri ar fi trebuit să o finalizeze de un an şi jumătate de când este contractată această aplicaţie.” Presiune operațională la lansare: milioane de accesări și vârfuri de sarcină Compania de drumuri a anunțat că, în primele 12 ore de funcționare, platforma TollRo a avut aproximativ patru milioane de vizitatori și utilizatori autentificați. În același interval, în sistem s-au înregistrat aproximativ: 50.000 de utilizatori; 170.000 de vehicule. Tot în primele 12 ore, au fost raportate: peste 45.000 de tichete de rută emise; peste 60.000 de plăți; peste 13.000 de alimentări ale portofelului electronic. Potrivit companiei, aproximativ 90% dintre achiziții s-au făcut direct prin portalul și aplicațiile TollRo, restul fiind realizate prin distribuitori și prin punctele CNAIR. Volumul concentrat în primele ore a generat „vârfuri de sarcină” asupra platformei și a sistemelor externe cu care comunică, ceea ce a dus la nefuncționalități. În acest context, ordinul semnat de ministru funcționează ca o plasă de siguranță pentru utilizatori: dacă apar erori ale aplicației, sancțiunile pentru neplată nu ar trebui aplicate celor care încearcă să își îndeplinească obligațiile, conform prevederii introduse în normele de aplicare. [...]