Știri
Știri din categoria Retail
Piața de comerț online din România a ajuns la circa 8,1 miliarde euro în 2025, iar în 2026 ar putea depăși 8,5 miliarde euro, potrivit Mediafax, care citează raportul MerchantPro eCommerce Insights 2026. Raportul indică o schimbare de etapă pentru sector, cu o competiție mai intensă și o predictibilitate mai redusă decât în anii anteriori, pe fondul inflației, al presiunii venite din partea marketplace-urilor internaționale și al unui consum mai prudent.
Conform analizei, ritmul estimat de creștere al pieței a fost de aproximativ 6% în 2025, într-un context în care volumul tranzacțiilor a stagnat. Pentru 2026 este anticipat un avans de 5%, pe fondul scăderii sentimentului de încredere și al unor transformări structurale în ecosistemul digital.
Raportul MerchantPro arată că 2025 a fost „un an cu două viteze”: valoarea medie a comenzilor a crescut, în timp ce numărul tranzacțiilor a avansat marginal. Datele MerchantPro, bazate pe evoluția magazinelor active pe platformă, indică o creștere medie valorică de 6,3% a comenzilor, în timp ce numărul tranzacțiilor a urcat cu 0,8%. În prima jumătate a anului, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 0,29%, iar în semestrul al doilea a crescut cu 1,66%, ceea ce sugerează că avansul a fost susținut mai ales de creșterea valorii medii a coșului.
Diferențele între categorii au fost pronunțate. Segmente precum Electro & IT (+21%) și Pharma (+65%) au avut creșteri puternice, în timp ce Fashion (-10,3%) și Articole pentru copii (-12%) au fost afectate de competiția externă și de schimbările în comportamentul de consum. „Miza reală se mută de la creșterea brută la controlul valorii și la capacitatea jucătorilor locali de a rămâne competitivi într-un ecosistem dominat tot mai mult de marketplace-uri și AI. În 2026, diferența o vor face eficiența operațională, datele și capacitatea de a construi loialitate”, a declarat Arthur Rădulescu, CEO MerchantPro.
Pe partea de context competitiv, raportul plasează marketplace-urile în rolul de principale puncte de intrare în comerțul online, cu eMAG, Trendyol și Temu între platformele care concentrează cea mai mare parte a vizitelor. Expansiunea Temu este evidențiată și la nivel european: în prima jumătate a lui 2025, aproximativ 25% dintre consumatorii din Uniunea Europeană au făcut cel puțin o achiziție pe Temu, iar în România platforma ar fi ajuns la circa 4,7 milioane de utilizatori activi lunar; Trendyol ar fi depășit aproximativ 1,3 milioane de cumpărători. În același timp, raportul notează că introducerea unor taxe pentru platformele din afara UE, la nivel local și european, ar putea reduce o parte din avantajul lor de cost, însă riscurile pentru piața locală rămân legate de presiunea asupra bugetelor, incertitudinea socio-economică și politică și creșterea cotei platformelor externe.
Recomandate
Afacerile conduse de femei pe eMAG Marketplace au crescut cu 22% în ultimul an , pe fondul extinderii antreprenoriatului online și al utilizării tot mai frecvente a instrumentelor digitale disponibile pe platformă, potrivit unui comunicat transmis de eMAG . Creșterea reflectă interesul tot mai mare al femeilor pentru dezvoltarea de afaceri în comerțul online, într-un context economic marcat de competiție ridicată și presiuni asupra costurilor. Cele mai multe antreprenoare active pe platformă operează în categoriile Home & Garden, Consumables și Fashion , domenii care au contribuit la extinderea gamei de produse disponibile pentru clienți. „Antreprenoriatul feminin are un rol important în dezvoltarea economică și în diversificarea mediului de business și ne bucurăm să vedem tot mai multe femei antreprenor care își dezvoltă afacerile prin eMAG Marketplace”, a declarat Stejara Pîrcan , Senior Vicepreședinte eMAG pentru România, Bulgaria și Ungaria. În ultimul an, tot mai multe companii conduse de femei au apelat la programele dezvoltate de eMAG pentru partenerii din Marketplace, care oferă soluții pentru vânzări, logistică și promovare. Printre tendințele evidențiate de platformă: Programul Genius a înregistrat cea mai mare creștere, cu o adopție mai mare cu 23 de puncte procentuale față de anul anterior. Produsele incluse în program au o rată de conversie mai ridicată deoarece ajung la clienții cei mai activi ai platformei. Participarea la campaniile comerciale eMAG a crescut semnificativ: peste 88% dintre afacerile conduse de femei au participat la promoțiile platformei, cu 28 de puncte procentuale mai mult decât anul precedent. Produsele incluse în aceste campanii pot genera vânzări de până la șapte ori mai mari. Programul Cross-border , care permite vânzarea în Bulgaria și Ungaria, a atras tot mai multe antreprenoare, numărul firmelor conduse de femei care vând în regiune crescând cu 17 puncte procentuale . Utilizarea serviciului logistic Fulfilment by eMAG (FBE) a crescut cu 13 puncte procentuale , acest program putând dubla vânzările pentru produsele incluse. În același timp, adopția serviciului de promovare eMAG Ads a urcat cu 12,5 puncte procentuale , randamentul investiției în publicitate putând ajunge până la de nouă ori valoarea investită. La nivel regional, platforma are peste 1,5 milioane de utilizatori Genius , iar aceștia plasează, în medie, de șapte ori mai multe comenzi decât clienții fără abonament. Datele arată că antreprenoriatul feminin devine tot mai vizibil în comerțul online din Europa Centrală și de Est, iar instrumentele digitale și accesul la piețe regionale contribuie la accelerarea dezvoltării acestor afaceri. [...]
Auchan a deschis un supermarket de 1.700 mp lângă Dedeman , la Blejoi (Ploiești) , potrivit Ziarul Financiar . Magazinul este amplasat în curtea unității Dedeman din localitate, iar terenul este închiriat de la retailerul de bricolaj. Oficialii Auchan spun că acesta este al doilea parteneriat de acest tip, după un magazin deschis în proximitatea unui Dedeman din Turda. Mutarea indică o asociere comercială între cele două mărci, care urmăresc să capitalizeze traficul generat de fiecare dintre ele. Pentru Auchan, unitatea de lângă Ploiești este al zecelea supermarket „de mari dimensiuni”, după deschideri în București, Cluj, Iași, Ilfov și Timiș. Magazinul Auchan Blejoi are 40 de angajați și aproximativ 10.000 de articole la raft, conform informațiilor publicate de companie. „Continuăm să dezvoltăm segmentul de proximitate (...). Deschiderea supermarketului Auchan Blejoi marchează extinderea în judeţul Prahova, unde suntem deja prezenţi printr-un magazin hiperdiscount ATAC, prin unităţi MyAuchan din staţiile Petrom şi prin magazine în franciză Simply”, a declarat Ioana Toşa, director vânzări în cadrul Auchan Retail România. În România, Auchan operează peste 500 de magazine în mai multe formate, de la hipermarket și supermarket la proximitate și online. Retailerul a încheiat 2025 cu afaceri de 1,614 mld. euro, în creștere cu 4,3% față de 2024, conform datelor citate de publicație. Asocierea cu Dedeman are loc în paralel cu discuțiile privind preluarea operațiunilor Carrefour în România de către familia Pavăl , proprietarii Dedeman, tranzacție care se află pe masa Consiliului Concurenței, notează sursa. Elementele-cheie ale proiectului Auchan de la Blejoi, așa cum sunt prezentate de companie: amplasare în curtea magazinului Dedeman din Blejoi, lângă Ploiești; suprafață de 1.700 mp; 40 de angajați; circa 10.000 de articole la raft; teren închiriat de la Dedeman; al doilea parteneriat de acest tip, după Turda. [...]
Lidl accelerează extinderea în România, ajungând la aproape 400 de magazine și noi investiții , potrivit Termene.ro , într-o evoluție constantă începută după intrarea pe piață și consolidată în ultimii ani printr-un ritm susținut de dezvoltare. Retailerul german a devenit unul dintre cei mai importanți jucători din comerțul local, extinzându-și rețeaua la nivel național și investind atât în magazine, cât și în infrastructură logistică, ceea ce i-a permis să câștige cotă de piață într-un sector extrem de competitiv. De la intrarea pe piața din România, Lidl a trecut prin mai multe etape de creștere, marcate de extindere rapidă și optimizare operațională. După preluarea rețelei Plus în 2010, compania a accelerat deschiderea de magazine și modernizarea acestora, adaptându-și modelul de business la cerințele consumatorilor locali. În prezent, rețeaua se apropie de pragul de 400 de unități, acoperind atât marile orașe, cât și zonele mai puțin dezvoltate. Evoluția Lidl în România poate fi sintetizată astfel: 2010: relansarea sub brandul Lidl după preluarea Plus 2010–2020: extindere accelerată și consolidare națională 2020–2026: investiții în logistică și eficiență operațională 2026: apropierea de pragul de 400 de magazine Pe lângă extinderea rețelei comerciale, compania a investit în centre logistice moderne, menite să susțină distribuția eficientă și să reducă costurile operaționale. Această strategie a contribuit la menținerea prețurilor competitive, unul dintre principalele avantaje ale retailerului în raport cu concurența. Un alt element esențial îl reprezintă planurile de viitor, care vizează continuarea expansiunii în România. Lidl urmărește deschiderea de noi magazine, dar și modernizarea celor existente, într-un context în care consumul rămâne un motor important al economiei. Totodată, investițiile reflectă încrederea companiei în piața locală și în potențialul de creștere pe termen mediu. În ansamblu, evoluția Lidl în România ilustrează transformarea unui jucător intrat relativ târziu pe piață într-un lider de retail, printr-o strategie bazată pe expansiune constantă, eficiență și adaptare la cererea consumatorilor. Ritmul actual de dezvoltare indică faptul că retailerul își propune să își consolideze poziția și în anii următori. [...]
JD.com intră pe piața europeană cu platforma Joybuy , potrivit Reuters , lansând un nou marketplace online în mai multe țări și vizând direct liderul regional Amazon, într-o mișcare amplă de extindere în afara Chinei. Gigantul chinez de comerț electronic a lansat Joybuy în Marea Britanie, Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, într-un moment în care companiile asiatice caută noi piețe din cauza competiției intense și a cererii mai slabe de pe piața internă. Platforma oferă peste 100.000 de produse, de la tehnologie și electrocasnice până la cosmetice și alimente, incluzând branduri cunoscute precum Apple, Samsung, Sony sau Philips. Un element central al strategiei este livrarea rapidă, considerată avantaj competitiv major în fața rivalilor: livrare în aceeași zi pentru comenzile plasate până la ora 11:00 livrare a doua zi pentru comenzile până la ora 23:00 acoperire inițială de peste 15 milioane de gospodării din Europa De asemenea, JD.com introduce abonamentul „JoyPlus”, similar cu Amazon Prime, la un preț promoțional de 3,99 euro sau lire pe lună, oferind livrare gratuită nelimitată. Livrarea standard este gratuită pentru comenzile de peste 29 euro sau lire. Expansiunea vine după investiții importante în Europa, inclusiv achiziția retailerului german Ceconomy pentru 2,2 miliarde de euro, proprietarul lanțurilor MediaMarkt și Saturn. Compania mizează astfel pe infrastructură existentă și pe o rețea proprie de logistică, care include circa 60 de depozite și servicii de livrare „last-mile”. Totuși, intrarea pe piață nu este lipsită de riscuri. Analiștii atrag atenția că succesul Joybuy va depinde de capacitatea de a oferi produse diferite la prețuri atractive și servicii de livrare eficiente. În același timp, Amazon rămâne un competitor puternic, deja pus sub presiune și de alte platforme precum Temu și Shein . JD.com încearcă astfel să evite eșecurile anterioare din Europa, precum proiectul Ochama din 2022, și să își construiască o poziție solidă într-o piață matură, dar extrem de competitivă. [...]
Retailerul românesc de mobilier Kalenda se extinde în Moldova prin deschiderea unui showroom la Iași. Potrivit Retail.ro , compania a închiriat un spațiu de aproximativ 2.500 de metri pătrați în cadrul Industra Park Iași, unde va amenaja atât un showroom, cât și facilități logistice și de depozitare. Noua unitate marchează intrarea Kalenda pe piața din nord-estul României , compania dorind să își consolideze prezența națională și să răspundă cererii tot mai mari pentru mobilier și decorațiuni în regiunea Moldovei. Showroomul este programat să fie inaugurat în luna aprilie 2026. Spațiul închiriat se află în Industra Park Iași , cel mai mare parc industrial și logistic din regiune, proiect dezvoltat de Oresa Industra, divizia imobiliară a grupului de investiții Oresa. Parcul beneficiază de conexiuni logistice importante, inclusiv acces direct la viitoarea autostradă A8 și la drumul european E58, elemente care au influențat decizia companiei de a investi în această locație. Potrivit directorului general al Kalenda, Bogdan Besenyei , alegerea Iașiului are legătură și cu dezvoltarea accelerată a pieței imobiliare din zonă. Orașul s-a consolidat în ultimii ani ca hub regional cu un număr tot mai mare de locuințe noi , ceea ce generează o cerere constantă pentru mobilier și produse de amenajare interioară. Industra Park Iași are în prezent peste 36.000 de metri pătrați de spații logistice închiriabile , iar proiectul urmează să fie extins cu încă 15.000 de metri pătrați în cursul anului 2026. În parc operează deja mai multe companii importante, printre care Mobexpert, LEAR Corporation, Tester, Ropharma, Antalis și Side Grup. Kalenda este un retailer românesc de mobilier și decorațiuni pentru casă care operează atât online, cât și prin showroomuri fizice în mai multe orașe din țară. Compania a raportat o cifră de afaceri de peste 60 de milioane de lei în 2025 , iar extinderea din Iași face parte din strategia de dezvoltare logistică și comercială la nivel național. [...]
Ministrul Agriculturii propune interzicerea unor practici din retail considerate dezavantajoase pentru producătorii români , inclusiv diferențele mari de adaos comercial între produsele locale și cele importate, refacturarea către furnizori și discounturile impuse sub costul de producție. Potrivit Profit.ro , ministrul Florin Barbu spune că aceste măsuri ar urma să completeze legislația privind practicile comerciale neloiale și să corecteze relația dintre producători și marile lanțuri de retail. Potrivit oficialului, în prezent există situații în care adaosul comercial aplicat produselor românești ajunge la aproximativ 80% , în timp ce pentru produse similare din import acesta este de aproximativ 20% , ceea ce ar dezavantaja producătorii locali și ar face ca alimentele românești să ajungă mai scumpe pe raft. Măsurile propuse de Ministerul Agriculturii Florin Barbu a anunțat trei direcții principale de modificare a legislației: aplicarea unui adaos comercial similar pentru produse din aceeași categorie, indiferent de proveniență; interzicerea refacturării costurilor către procesatori după vânzarea produselor; eliminarea discounturilor impuse sub prețul de producție , care pot obliga furnizorii să vândă în pierdere. Ministrul susține că refacturarea reprezintă una dintre principalele probleme pentru procesatorii români. În acest mecanism, după ce produsul este vândut în magazin, retailerul solicită furnizorului să plătească până la 25% din valoarea produsului , invocând costuri precum expunerea la raft sau promovarea în magazin. Investigație cerută Consiliului Concurenței Florin Barbu a solicitat Consiliului Concurenței să analizeze modul în care se formează prețurile pe lanțul dintre fermier și consumator. El a dat ca exemplu piața cărnii de porc, unde, potrivit afirmațiilor sale, porcul se vinde la poarta fermei cu aproximativ 4,3 lei pe kilogram , iar carnea ajunge în supermarketuri la 20–28 de lei pe kilogram . Ministrul a susținut că aceste diferențe ridică semne de întrebare privind distribuția profitului în lanțul comercial. Critici privind accesul produselor românești la raft Oficialul a mai afirmat că unele produse românești ajung pe rafturile supermarketurilor prin intermediul unor companii intermediare înregistrate în afara țării. El a menționat cazul unui brand de carne de pasăre comercializat pe scară largă, controlat de o firmă cu sediul într-un offshore din Cipru, care ar distribui produse provenite de la producători români. Potrivit ministrului, astfel de mecanisme pot limita accesul direct al producătorilor autohtoni la raft, în timp ce fermele locale riscă să fie obligate să vândă sub costul de producție sau să își închidă activitatea. [...]
