Știri
Știri din categoria Retail

Amazon încearcă să reducă costurile și timpii de livrare pentru comercianții chinezi, deschizând un „Smart Warehouse” în Shenzhen, într-o mișcare menită să facă vânzarea prin propria rețea logistică mai atractivă în fața presiunii venite de la Temu și Shein, potrivit Notebookcheck.
Miza este una operațională: Amazon vrea să atragă mai strâns retailerii chinezi în infrastructura sa, oferindu-le un model integrat care simplifică depozitarea, formalitățile vamale și expedierea către SUA, cu promisiunea unor costuri mai mici și a unor lanțuri de aprovizionare mai rapide.
Poziția Amazon în comerțul online este pusă sub presiune de platforme chineze precum Shein și Temu, care pot vinde adesea mai ieftin, inclusiv prin livrări directe din China. Notebookcheck notează că înăsprirea regulilor vamale din SUA i-a oferit temporar Amazon un respiro, însă Temu și Shein au răspuns prin extinderea infrastructurii de depozite în Statele Unite, ceea ce le ajută atât la ocolirea unor obstacole legate de vamă, cât și la scurtarea termenelor de livrare.
În acest context, publicația arată că Amazon împinge un nou model logistic, menit să facă „mult mai atractivă” vânzarea și livrarea prin Amazon pentru companiile din China.
Amazon a deschis primul său Smart Warehouse în Shenzhen, o facilitate gândită să conecteze comercianții chinezi la un lanț de aprovizionare integrat care ajunge până la rețeaua de depozite Amazon din SUA. Centrul (denumit Global Warehousing & Distribution Centre) preia etape pe care vânzătorii le gestionau anterior pe cont propriu, inclusiv:
Potrivit companiei, modelul poate reduce costurile de depozitare cu până la 45% față de varianta bazată integral pe depozitare în SUA. În plus, în combinație cu Amazon Global Logistics, livrările de reaprovizionare către piața americană ar urma să ajungă cu până la șapte zile mai repede.
Notebookcheck menționează că rămâne de văzut cât de repede se vor confirma aceste promisiuni în practică.
Conform South China Morning Post, citat de Notebookcheck, unitatea din Shenzhen nu ar urma să rămână singurul Smart Warehouse al companiei: Amazon ar planifica extinderea în Delta Fluviului Yangtze și ar lua în calcul, pe termen mai lung, Europa și Japonia.
Dacă modelul funcționează, Notebookcheck sugerează că competiția în retailul online s-ar putea muta mai mult de la preț către controlul lanțului de aprovizionare, iar Temu și Shein ar putea accelera, la rândul lor, investițiile în depozite și rețele de livrare pentru a-și proteja avantajul de cost și viteză.
Recomandate

Comisia Europeană a amendat Temu cu 200 milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) pentru vânzarea de produse ilegale în UE , o decizie care ridică miza de conformare pentru marile platforme de comerț electronic în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Agerpres . Sancțiunea vizează faptul că Temu „nu a reușit să identifice, să analizeze și să evalueze cu promptitudine riscurile sistemice” legate de produsele ilegale listate pe platformă și prejudiciile pentru consumatorii din Uniunea Europeană, concluzie formulată la finalul unei anchete începute în octombrie 2024. Ce a constatat Comisia: produse cu risc pentru consumatori Pentru a demonstra încălcarea, Bruxelles-ul s-a bazat inclusiv pe achiziții făcute de propriile echipe, care au comandat produse ca „simpli clienți”. În urma testelor, Comisia indică probleme majore în special la: încărcătoare , unde „un procent foarte mare” dintre cele comandate nu au trecut testele de siguranță de bază; jucării pentru bebeluși , pentru care o proporție mare a prezentat „riscuri de siguranță medii spre ridicate”, inclusiv risc de sufocare sau niveluri de substanțe chimice nocive peste limitele permise. Constatările au fost coroborate, potrivit Comisiei, de investigații ale autorităților naționale și ale unor asociații de consumatori. De ce contează: DSA începe să producă sancțiuni mari Comisia subliniază dimensiunea platformei: Temu este „un jucător foarte important” în Europa, cu 130 de milioane de utilizatori , ceea ce amplifică efectul atunci când produse interzise ajung pe piață. Deși amenda este semnificativă, ea rămâne sub plafonul maxim prevăzut de DSA, de 6% din cifra de afaceri anuală totală a companiei-mamă, PDD Holdings . Agerpres notează că PDD Holdings a avut anul trecut venituri de 53 de miliarde de euro . Aceasta este a doua amendă aplicată de Bruxelles în baza DSA de la adoptarea legii în 2022, după sancțiunea de 120 de milioane de euro impusă platformei X la finalul lui 2025. Ce urmează pentru Temu: plan de conformare până la 28 august Temu trebuie să prezinte Comisiei Europene, până la 28 august 2026 , un plan de acțiune pentru alinierea la DSA. În lipsa acestuia, compania riscă amenzi periodice , conform aceleiași surse. Decizia vine înaintea unei dezbateri în cadrul Comisiei privind relațiile UE–China, pe fondul intensificării măsurilor europene de protejare a pieței în fața concurenței chineze, considerată adesea neloială. [...]

eMAG își extinde pachetul Genius cu o reducere de 50% la Voyo , o mișcare care împinge abonamentul din zona de livrări rapide spre un „bundle” (pachet) de beneficii digitale, cu impact direct în costul anual pentru clienți. Retailerul a introdus recent „Beneficii noi mai cu moț în Genius”, adică reduceri acordate împreună cu parteneri, iar una dintre oferte vizează platforma de streaming video Voyo. Practic, utilizatorii cu eMAG Genius pot accesa un preț redus printr-un mecanism „plătești X luni, primești dublu”. Cum arată oferta pentru Voyo, conform informațiilor din articol Abonament pe 6 luni: plătești 3 luni Costul indicat: 17,97 euro (aprox. 90 lei) , față de 35,94 euro, echivalent cu aprox. 2,99 euro/lună (aprox. 15 lei/lună) . Abonament pe 12 luni: plătești 6 luni Costul indicat: 35,94 euro (aprox. 180 lei) , față de 71,88 euro, echivalent cu aprox. 2,99 euro/lună (aprox. 15 lei/lună) . De ce contează: Genius devine un abonament „cu conținut”, nu doar cu livrare Din perspectivă de retail, oferta arată o direcție tot mai vizibilă: programele de loialitate sunt folosite ca platforme de distribuție pentru servicii digitale (streaming), nu doar ca instrumente de reducere a costurilor logistice. Pentru client, diferența se vede imediat în prețul lunar, iar pentru eMAG miza este creșterea atractivității Genius prin beneficii care pot reduce renunțarea la abonament. În articol este menționat și argumentul de conținut: pentru pasionații de sport, Voyo include competiții precum Premier League, FA Cup, Cupa Italiei, Ligue 1, NFL, UFC și campionate de handbal, iar din sezonul 2027–2028 ar urma să includă și Europa League și Europa Conference League . [...]
Bonusurile mari din industria semiconductorilor au început să se vadă direct în retailul de lux , cu vânzări care au urcat abrupt în sudul provinciei Gyeonggi, zona numită „Semiconductor Belt”, potrivit Tom's Hardware . Datele citate indică un efect de propagare al boomului din cipuri către consumul „vizibil” (lux) și către produse scumpe pentru casă, într-o regiune în care lucrează mulți angajați ai marilor producători. Informațiile provin din presa sud-coreeană, în special din Chosun Daily , care descrie o accelerare a cheltuielilor după plăți consistente de bonusuri către angajați din sectorul semiconductorilor, inclusiv de la Samsung și SK hynix . Ce arată cifrele din magazine: creșteri puternice pe bijuterii, ceasuri și modă Într-un centru comercial/department store din Yongin (Shinsegae South City), vânzările pe segmente de lux au crescut semnificativ în luna mai, conform datelor citate: bijuterii de lux: +146,3% în mai; ceasuri de lux: +85,3% în mai. La Lotte Department Store Dongtan Branch (tot în Gyeonggi), vânzările de lux au fost raportate în creștere cu 40% în intervalul 1 ianuarie – 27 mai 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceeași perioadă, categoria de electrocasnice scumpe a urcat cu 30%, semn că o parte din bani se duc și către achiziții mari pentru locuință, nu doar către branduri de modă. De ce contează pentru retail: boom industrial care se transferă în consum local Un reprezentant al magazinului a legat explicit creșterea de dinamica economică din jurul semiconductorilor și de dezvoltarea imobiliară din zonă: „Vânzările de bunuri high-end, precum luxul și electrocasnicele, au crescut datorită boomului companiilor de semiconductori, creării de clustere industriale avansate și mutării în noi complexe mari de apartamente”, se arată într-o declarație a magazinului. Și la The Hyundai Department Store, Pangyo Branch (Gyeonggi), vânzările de produse de lux au crescut cu 46,1% în mai. Prin comparație, creșterea medie raportată la nivel național pentru toate magazinele Hyundai Department Store a fost de circa 32%, ceea ce sugerează că zona „Semiconductor Belt” depășește ritmul general al pieței. Contribuțiile principale la avansul din Pangyo au venit din: ceasuri și bijuterii high-end: +66%; branduri de îmbrăcăminte high-end: +36,9%. Cine câștigă indirect: brandurile europene de lux Materialul notează că această creștere a consumului ar urma să fie „foarte benefică” mai ales pentru branduri europene precum Chanel, Hermès, Prada, Gucci, Rolex sau Cartier, pe fondul apetitului ridicat pentru produse premium în regiune. În context, sunt menționate și estimări recente privind bonusurile la SK hynix: angajații ar putea primi „până la 900.000 de dolari” (aprox. 4,1 milioane lei) anul viitor, peste „447.000 de dolari” (aprox. 2,0 milioane lei) în acest an. Aceste sume sunt prezentate ca indicator al amplitudinii fluxului de bani care poate alimenta consumul local, însă articolul nu oferă detalii despre distribuția exactă sau despre câți angajați ar încasa astfel de niveluri. [...]

Carrefour România SA a intrat pentru prima dată pe pierdere , deși grupul Carrefour a trecut de 15 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025, ceea ce complică tabloul financiar al operațiunilor care urmează să intre, după acordul Consiliului Concurenței , în portofoliul familiei Pavăl (Dedeman), potrivit unei analize Economica . Grupul, care operează în România prin trei entități juridice (Carrefour România SA, Supeco Investment și Romania Hypermarche S.A.), a raportat afaceri consolidate de 15,6 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 6,8% față de anul anterior. Ritmul a fost mai lent decât în 2024, când compania a raportat un plus al vânzărilor de 7,8%. În clasamentul retailerilor alimentari, Carrefour a ajuns al patrulea jucător din România, după Ahold-Delhaize , Lidl și Kaufland. Pierdere la compania principală, pe fondul creșterii vânzărilor Carrefour România SA, cea mai mare firmă a grupului francez, a avut în 2025 afaceri nete de 14,1 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de anul anterior, dar a încheiat anul cu o pierdere netă de 64,3 milioane de lei. Este prima dată în istoria companiei când rezultatul net este negativ. În 2024, compania raportase un profit net de 52,4 milioane de lei, cu 78,9% mai mic decât în 2023. Totodată, numărul mediu de angajați a urcat la 12.673 în 2025, de la 10.141 în anul precedent. Supeco: creștere marginală, profit în scădere Supeco Investment SRL, care operează lanțul Supeco, a raportat pentru 2025 afaceri de 810,5 milioane de lei, cu 1% peste nivelul anului anterior. Compania a rămas pe profit, însă profitul net a scăzut cu 30,5%, la 30,2 milioane de lei. Supeco intrase pe profit pentru prima dată în 2024, când raportase un rezultat net de 43,4 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 678 în 2025, față de 689 în 2024. Fostele Cora: vânzări la minimul ultimelor două decenii, dar revenire pe profit Romania Hypermarche S.A., entitatea intrată în grup în noiembrie 2023 după preluarea magazinelor Cora, a înregistrat în 2025 afaceri de 605,8 milioane de lei, cu 52% mai mici față de anul anterior. Sunt cele mai slabe rezultate pentru companie din 2005 încoace; în afara anului 2005, compania nu mai coborâse sub pragul de 1 miliard de lei. În același timp, Romania Hypermarche a revenit pe profit, cu un rezultat net de 213,3 milioane de lei, după o pierdere de 123,3 milioane de lei în anul anterior. Efectivele au scăzut puternic: compania a avut, în medie, 804 angajați, cu 967 mai puțini decât cu un an în urmă. [...]

Un produs fast-food cu raport cantitate-preț agresiv împinge concurența pe segmentul „pui + porție mare” și accelerează expansiunea lanțurilor specializate în Europa , pe fondul presiunii pe puterea de cumpărare și al unei cereri tot mai mari pentru mese „sățioase” la prețuri accesibile, potrivit Mediafax . „Crousty” este descris ca o barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor. În Franța, produsul ar costa în jur de 9 euro (aprox. 45 lei) și ar oferi aproape 800 de grame de mâncare, combinație care explică popularitatea în rândul tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici, pe fondul formării de cozi la punctele de vânzare. Cum se traduce trendul în retail: replicare rapidă și „luptă” pe meniu Fenomenul este asociat în special cu lanțul Tasty Crousty , care își promovează agresiv oferta pe rețelele sociale și își construiește identitatea în jurul unor referințe vizuale pop-culture. În mai puțin de doi ani, compania afirmă că a ajuns la 60 de restaurante și la peste un milion de barchete vândute lunar. În același timp, „crousty” nu este revendicat ca invenție a unui singur brand: Krousty Sabaïdi , o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid imitații și adaptări. Mediafax notează că Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă (pui crocant, sosuri bogate, porții mari), ușor de promovat pe TikTok și Instagram. De ce contează: puiul câștigă teren în fast-food-ul european Popularitatea crousty-ului este pusă în contextul unei schimbări mai ample: puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc, fiind mai ieftin, perceput adesea ca o opțiune mai „ușoară” și având mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui ar fi crescut puternic, iar Parisul este prezentat ca unul dintre centrele acestei transformări. Pentru retailul de alimentație publică, miza devine tot mai mult „matematica” porției: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă, în detrimentul diferențierii prin gastronomie, în condițiile în care criticii văd crousty drept un simbol al extinderii „junk food”-ului în cartierele populare. Extinderea: din Franța spre alte piețe După Franța, tendința este descrisă ca extinzându-se spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie. În lectura Mediafax, direcția sugerează că „noua rețetă” a fast-food-ului european ar putea însemna mai puțin burger și mai mult pui crocant, orez și sos, cu presiune suplimentară pe jucătorii care concurează pe preț și volum. [...]

Mega Image a crescut cu circa 16% fără să se extindă semnificativ , un semnal că avansul a venit mai ales din vânzări mai mari în rețeaua existentă, nu din deschideri de magazine, potrivit Ziarul Financiar . Retailerul, activ pe segmentul supermarketurilor și al magazinelor de proximitate, a închis anul trecut cu afaceri de aproximativ 12,3 mld. lei, cu circa 16% peste nivelul din 2024. Publicația notează că ritmul este dublu față de cel din anul anterior și „printre cele mai bune din ultimul deceniu”. În același timp, creșterea a venit într-un an „fără prea mare expansiune”: Mega Image a încheiat anul cu 993 de supermarketuri și magazine de proximitate, cu doar opt unități mai multe decât în 2024. În termeni operaționali, asta indică o creștere a productivității pe magazin (vânzări mai mari în locațiile existente), nu o creștere „cumpărată” prin extinderea rețelei. Peste inflație, deci și cu volum Ziarul Financiar mai arată că avansul este peste rata inflației, ceea ce sugerează că retailerul a avut creșteri și în volume, nu doar în prețuri. Modelul de business rămâne centrat pe unități mici, „aproape de locul de consum – casă/loc de muncă”, categorie despre care publicația amintește că, de regulă, practică prețuri mai mari decât hipermarketurile sau discounterii, pentru că „proximitatea/conveniența se plătește”. Cum arată comparația cu alți mari jucători Dintre companiile din comerțul modern alimentar care și-au publicat rezultatele, Mega Image are „cel mai alert ritm de creștere”, în contextul în care: Profi (aflat în portofoliul aceluiași grup, Ahold Delhaize ) a raportat un avans de „nici 3%” al cifrei de afaceri; Kaufland a avut un plus de 7%; Lidl, liderul comerțului local, a crescut cu 11%. Pentru piață, diferența de ritm contează deoarece sugerează o presiune competitivă mai mare în zona de proximitate și supermarket, unde creșterea poate veni din trafic, coș mediu și mix de produse, nu doar din deschideri de unități. [...]