Știri
Știri din categoria Retail
Apple pune în vânzare o nouă brățară Pride pentru Apple Watch, la 59 dolari canadieni (aprox. 200 lei), cu disponibilitate imediată online și extindere în magazine „mai târziu în această săptămână”, potrivit Apple. Dincolo de componenta de imagine, noutatea are un impact direct de retail: produsul intră simultan pe mai multe canale (site, aplicație, magazine fizice și revânzători autorizați), ceea ce indică o distribuție largă încă din prima săptămână.
Brățara se numește Pride Edition Sport Loop și poate fi comandată „astăzi” pe apple.com și în aplicația Apple Store, urmând să ajungă în locațiile Apple Store în cursul acestei săptămâni. Apple precizează că produsul va fi disponibil și la revânzători autorizați Apple.
Pride Edition Sport Loop vine în trei dimensiuni:
Prețul anunțat este de 59 dolari canadieni (aprox. 200 lei).
Pe lângă accesoriul fizic, Apple anunță și elemente digitale tematice: un cadran de ceas „Pride Luminance” și imagini de fundal pentru iPhone și iPad. Acestea vor putea fi adăugate în galeriile dedicate după ce devin disponibile actualizările watchOS 26.5, iOS 26.5 și iPadOS 26.5.
Apple nu oferă în material o dată exactă pentru lansarea actualizărilor, ci le leagă de momentul în care versiunile respective vor fi disponibile public.
Recomandate
Tot mai multe ateliere românești de genți încearcă să iasă din lohn și să vândă sub brand propriu pe piețe mature , mizând pe faptul că produsele locale sunt tot mai des cumpărate și promovate în România, tendință care le alimentează planurile de export, potrivit Ziarul Financiar . În ultimii ani, pe piața locală au apărut mai multe branduri de genți, iar consumatorii români le aleg tot mai des „în detrimentul celor consacrate”, ceea ce le dă încredere artizanilor că pot depăși granițele țării. În această logică, o parte dintre producători vor ca „ made in Romania ” să devină un „brand colectiv” și să ducă produsele autohtone în țări cu tradiție în marochinărie (industrie a articolelor din piele), precum Italia, Franța și Spania, dar și în SUA. Printre numele menționate se află Bocane, Carestà, Brush by MG, Yves Anais și Vamonos, despre care publicația scrie că au capacitatea să devină globale. Contextul invocat este schimbarea de model: România are tradiție în manufactură, iar producătorii „nu mai lucrează doar pentru nume mari, în sistem lohn” (producție la comandă pentru alte branduri), iar trecerea către producția proprie este văzută acum ca realizabilă, deși „acum zece ani părea aproape imposibilă”. Exportul, testat prin târguri și comenzi punctuale Un exemplu este atelierul Bocane, fondat de Andreea și Marius Bocan, care spune că participarea repetată la expoziții din Milano le-a confirmat că produsele pot concura internațional și că deja trimit genți în țări cu tradiție în domeniu. „Ne gândim mereu la următorii pași. Am expus de mai multe ori la Milano (...), iar acest lucru ne-a confirmat că piesele noastre pot concura oriunde. Deja trimitem genți în locuri cu tradiție în marochinărie, precum Italia, Franța sau Spania.” De ce contează pentru retail Miza economică este trecerea de la rolul de furnizor „din umbră” (lohn) la construirea de branduri care pot vinde direct, cu marje mai mari și cu control asupra distribuției. În același timp, ambiția de a transforma „made in Romania” într-un reper colectiv sugerează o încercare de poziționare de țară pe o nișă dominată tradițional de jucători din Europa de Vest. Materialul nu oferă date financiare sau ținte de vânzări, astfel că amploarea exporturilor rămâne neclară; informațiile disponibile indică mai degrabă o etapă de validare prin expunere la târguri și livrări către clienți din piețe externe. [...]
IKEA își monetizează spațiile mari printr-un model „magazin în magazin” , după ce a deschis în unitatea sa din Croydon (sudul Londrei) un magazin Decathlon cu intrare proprie, într-un proiect pilot menit să crească traficul și să folosească mai eficient suprafețele existente, potrivit Wall-Street . Decathlon a deschis spațiul în interiorul IKEA Croydon, un magazin IKEA de 25.000 de metri pătrați, iar zona dedicată retailerului de articole sportive are 1.188 metri pătrați și funcționează ca unitate independentă, cu acces separat. Parteneriatul a fost anunțat de IKEA și confirmat de Ingka Group , principalul francizat IKEA la nivel global. Ce urmărește IKEA: trafic mai mare și utilizare mai bună a „blue box”-urilor Potrivit Ingka Group, este prima dată când IKEA găzduiește un alt brand global într-un magazin de tip „blue box” – formatul clasic, de mari dimensiuni, amplasat de regulă în afara zonelor centrale. Testul vine în contextul în care IKEA își ajustează modelul de retail: în ultimul deceniu a dezvoltat formate mai mici în orașe, a investit în servicii digitale și a redus prețurile pentru o parte din produse, încercând să atragă consumatori mai atenți la costuri. Ingka Group operează magazine în 32 de țări și a raportat anul trecut cele mai reduse vânzări anuale din 2021, în timp ce traficul în magazine a crescut cu 1,3% la nivel global, potrivit Reuters. În acest context, IKEA testează dacă prezența unui retailer cu ofertă complementară poate crește frecvența vizitelor și poate apropia magazinele mari de logica unui centru comercial. Ce aduce Decathlon în magazinul IKEA În noul spațiu din Croydon, Decathlon pune la vânzare peste 5.000 de produse pentru aproximativ 70 de sporturi. Printre categoriile menționate se numără ciclism, fitness, alergare, drumeții, camping, înot și activități în aer liber. Componenta de „economie circulară” și ce ar putea urma Parteneriatul include și servicii asociate economiei circulare: Decathlon operează inițiativa Buy Back (predarea echipamentelor folosite în schimbul unui credit în magazin), iar IKEA are propriile programe de revânzare și reutilizare. Green Retail World notează că deschiderea ar putea fi urmată de o colaborare mai amplă între cele două companii pe zona de circularitate, inclusiv prin promovarea vânzării de produse folosite, scheme de returnare și servicii de reparații. IKEA testează proiecte similare și în alte piețe: în Austria, compania reamenajează magazinul din Klagenfurt, unde retailerul Thomas Philipps ar urma să deschidă un spațiu dedicat, iar în Suedia a derulat un test la scară mai mică alături de retailerul de electronice Kjell & Company. Separat, Ingka Group investește peste 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) în perioada 2024–2026 pentru deschiderea de noi magazine și modernizarea celor existente, potrivit Reuters. [...]
BIPA vizează o extindere accelerată în România, de 20–25 de magazine pe an , mizând pe un model de drogherie deja testat în piețe mature și pe o intrare rapidă în orașe și centre comerciale, potrivit Wall-Street . Brandul austriac, parte din grupul REWE, își consolidează astfel prezența locală după debutul din București. După primul magazin deschis în Capitală, compania continuă expansiunea cu o nouă locație în Chiajna Shopping Center, mișcare prezentată ca începutul unui plan „mult mai amplu” de dezvoltare. Ce înseamnă ritmul de 20–25 de magazine pe an În material este indicat un ritm țintit de 20–25 de magazine anual , România fiind descrisă drept a treia țară din strategia de extindere internațională a BIPA, după Austria și Croația. În termeni operaționali, o astfel de cadență implică o nevoie constantă de spații, logistică și recrutare, într-un segment în care competiția pe locații bune este ridicată. Context: modelul BIPA și poziționarea pe segmentul de drogherii BIPA are „rădăcini în Austria” și o experiență de „peste patru decenii”, iar în Croația și-a extins operațiunile, construind „o bază solidă de milioane de clienți”, conform aceleiași surse. Portofoliul combină branduri consacrate cu o gamă extinsă de produse proprii, ceea ce compania folosește ca diferențiator într-un segment competitiv. Unde își prezintă compania strategia locală Strategia din spatele expansiunii urmează să fie detaliată de Martin Gaber, CEO BIPA România , în cadrul retailArena 2026 , eveniment programat pe 13 și 14 mai . Publicația notează că retailArena aduce la aceeași masă decidenți, antreprenori și lideri din retail, cu discuții despre tehnologie, comportament de consum, expansiune, logistică și inovație. În articol este prezentat și parcursul profesional al lui Martin Gaber, cu experiență în cadrul REWE International AG și roluri de management în companii precum Marionnaud Austria (AS Watson Group), JosdeVries (München) și Thomas Philipps Handels GmbH. [...]
Auchan România își consolidează modelul multiformat, cu peste 500 de magazine și planuri de extindere în București , într-o strategie care combină hipermarketuri, proximitate, franciză și discount, pe fondul unei cifre de afaceri cu taxe de peste 1,7 miliarde de euro în 2024 (aprox. 8,5 miliarde lei), potrivit Profit . Rețeaua a ajuns la această dimensiune după două decenii în care investițiile au mers în extindere și modernizare, diversificarea formatelor (de la hipermarketuri la magazine de ultra-proximitate și online), dar și în logistică, automatizare și soluții digitale în magazin (precum Scan & Go, case self-checkout sau Click & Collect). În paralel, compania a dezvoltat și o linie de business în energie, prin Auchan Renewable Energy. Ce urmează: noi deschideri și accent pe discount și franciză În perioada următoare, Auchan anunță continuarea expansiunii cu: un nou supermarket în One Gallery Floreasca; un hipermarket în centrul comercial Sun Plaza, ambele în București. Pe termen mai lung, compania indică drept direcții de creștere dezvoltarea rețelei ATAC (concept de discount construit în România și „exportat deja la nivel internațional”, conform sursei), extinderea formatului de supermarket de mari dimensiuni și continuarea francizei Simply by Auchan, prezentată ca soluție „la cheie” pentru antreprenori locali. Amprenta operațională: de la hipermarket la proximitate La 20 de ani de la intrarea pe piața locală (primul magazin a fost deschis pe 7 noiembrie 2006), Auchan operează o rețea care include, între altele: 26 de hipermarketuri clasice; 9 hipermarketuri ATAC Hiper Discount și un ATAC Super Discount; 9 supermarketuri clasice; magazinul inteligent Auchan Go; aproape 400 de magazine MyAuchan (majoritatea în stațiile Petrom, în baza parteneriatului cu OMV Petrom ); peste 70 de magazine în franciză Simply by Auchan; magazinul online auchan.ro. Un reper al rețelei rămâne Auchan Titan, descris ca cel mai mare hipermarket din România, cu o suprafață de 16.000 mp. Producători locali și sustenabilitate, ca elemente de diferențiere În aprovizionare, compania indică o pondere ridicată a produselor locale: peste 90% din produsele alimentare ar proveni de la companii din România. Totodată, 1.400 de articole alimentare marcă proprie sunt realizate în țară, în colaborare cu 140 de producători locali, iar gama „La Masă în România” include 100 de produse inspirate din rețete tradiționale. Pe zona de sustenabilitate și energie, Auchan menționează, între altele, colectarea a peste 1,8 milioane de litri de ulei alimentar uzat, salvarea de la risipă a circa 29 milioane de produse și tranziția către energie din surse regenerabile: 40 de locații ar fi alimentate „în proporție de până la 60%” cu energie regenerabilă, iar în 2024 compania afirmă că a redus cu peste 50% emisiile generate de consumul de energie, inclusiv prin instalarea a 18.000 de panouri fotovoltaice. Forța de muncă: creștere de la 808 la 7.000 de angajați Auchan România a ajuns la 7.000 de angajați, de la 808 la finalul lui 2006. Potrivit datelor din material, peste 320 de persoane sunt în companie încă de la deschiderea primului magazin, aproape 50% au vechime de peste 10 ani, iar 46% dintre manageri provin din promovări interne. [...]
Primele cireșe de import au urcat la 180 lei/kg , un nivel care testează limitele de preț din retailul alimentar, dar care, potrivit comercianților, nu a tăiat încă din cerere, arată Adevărul . Fructele au apărut în Piața Cibin din Sibiu, sunt aduse din Spania, iar vânzătorii spun că stocurile se epuizează rapid. Preț record de început de sezon, susținut de ofertă limitată În piață, comercianții descriu situația ca pe una în care „marfa se dă ca pâinea caldă”, în ciuda prețului considerat de mulți cumpărători drept foarte ridicat. Vânzătorii afirmă că aduc marfă în cantități mici și o completează frecvent, pe măsură ce se vinde. Potrivit oradesibiu, o vânzătoare a declarat că mai aduce cireșe „joi după-amiază” și că fructele sunt „de calitate superioară”, comparabile cu cele românești de început de sezon. De ce cererea rezistă: sezonul local întârzie Un factor important pentru menținerea prețului este lipsa alternativelor locale pe termen scurt. Producția românească ar urma să ajungă în piețe abia peste aproximativ o lună și jumătate, ceea ce lasă importurile să domine începutul de sezon. Comparativ cu 2025: scumpire față de aceeași perioadă Față de anul trecut, nivelul este mai ridicat: în aceeași perioadă din 2025, cireșele de import se vindeau cu aproximativ 150 lei/kg. Ulterior, prețurile au scăzut pe măsură ce oferta din piață a crescut, un scenariu posibil și în acest sezon odată cu apariția unor volume mai mari și, ulterior, a producției locale. [...]
Lidl își rearanjează în magazine oferta non-food pe 6 „zone” de brand , o schimbare operațională menită să facă produsele nealimentare mai ușor de găsit și de comparat la raft, potrivit Profit . Retailerul spune că urmărește o structurare mai „clară” a acestor articole, astfel încât clienții să poată identifica rapid soluțiile potrivite „într-un singur loc”. Reorganizarea vizează produsele marcă proprie Lidl din categoria non-food, care vor fi reunite în șase zone, fiecare reprezentată de un „brand ancoră” (brand principal care ghidează zona de raft). Cum va fi împărțită oferta non-food Conform informațiilor publicate, cele șase zone vor fi asociate cu următoarele branduri: SILVERCREST – bucătărie și gospodărie CRIVIT – sport și timp liber ESMARA – fashion și lifestyle LUPILU – bebeluși, copii și jucării PARKSIDE LIVARNO În materialul citat sunt detaliate explicit primele două zone (SILVERCREST și CRIVIT) și poziționarea lor pe categorii; pentru celelalte, publicația indică brandurile-ancoră și, unde este cazul, direcția generală (de exemplu, ESMARA și LUPILU). De ce contează pentru operațiunile din retail Mutarea semnalează o standardizare mai strictă a modului în care Lidl își expune non-food-ul în România, cu potențial de impact direct asupra experienței la cumpărare: navigare mai rapidă în magazin și o delimitare mai clară între subcategorii. Pentru retailer, o astfel de organizare poate susține vânzarea produselor marcă proprie prin vizibilitate mai bună și o asociere mai simplă între nevoie și „zona” de raft. Profit nu precizează în ce ritm va fi implementată reorganizarea sau dacă schimbarea se aplică simultan în toate magazinele. [...]
