Știri
Știri din categoria Retail
Un produs fast-food cu raport cantitate-preț agresiv împinge concurența pe segmentul „pui + porție mare” și accelerează expansiunea lanțurilor specializate în Europa, pe fondul presiunii pe puterea de cumpărare și al unei cereri tot mai mari pentru mese „sățioase” la prețuri accesibile, potrivit Mediafax.
„Crousty” este descris ca o barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor. În Franța, produsul ar costa în jur de 9 euro (aprox. 45 lei) și ar oferi aproape 800 de grame de mâncare, combinație care explică popularitatea în rândul tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici, pe fondul formării de cozi la punctele de vânzare.
Fenomenul este asociat în special cu lanțul Tasty Crousty, care își promovează agresiv oferta pe rețelele sociale și își construiește identitatea în jurul unor referințe vizuale pop-culture. În mai puțin de doi ani, compania afirmă că a ajuns la 60 de restaurante și la peste un milion de barchete vândute lunar.
În același timp, „crousty” nu este revendicat ca invenție a unui singur brand: Krousty Sabaïdi, o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid imitații și adaptări. Mediafax notează că Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă (pui crocant, sosuri bogate, porții mari), ușor de promovat pe TikTok și Instagram.
Popularitatea crousty-ului este pusă în contextul unei schimbări mai ample: puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc, fiind mai ieftin, perceput adesea ca o opțiune mai „ușoară” și având mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui ar fi crescut puternic, iar Parisul este prezentat ca unul dintre centrele acestei transformări.
Pentru retailul de alimentație publică, miza devine tot mai mult „matematica” porției: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă, în detrimentul diferențierii prin gastronomie, în condițiile în care criticii văd crousty drept un simbol al extinderii „junk food”-ului în cartierele populare.
După Franța, tendința este descrisă ca extinzându-se spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie. În lectura Mediafax, direcția sugerează că „noua rețetă” a fast-food-ului european ar putea însemna mai puțin burger și mai mult pui crocant, orez și sos, cu presiune suplimentară pe jucătorii care concurează pe preț și volum.
Recomandate
Mega Image a crescut cu circa 16% fără să se extindă semnificativ , un semnal că avansul a venit mai ales din vânzări mai mari în rețeaua existentă, nu din deschideri de magazine, potrivit Ziarul Financiar . Retailerul, activ pe segmentul supermarketurilor și al magazinelor de proximitate, a închis anul trecut cu afaceri de aproximativ 12,3 mld. lei, cu circa 16% peste nivelul din 2024. Publicația notează că ritmul este dublu față de cel din anul anterior și „printre cele mai bune din ultimul deceniu”. În același timp, creșterea a venit într-un an „fără prea mare expansiune”: Mega Image a încheiat anul cu 993 de supermarketuri și magazine de proximitate, cu doar opt unități mai multe decât în 2024. În termeni operaționali, asta indică o creștere a productivității pe magazin (vânzări mai mari în locațiile existente), nu o creștere „cumpărată” prin extinderea rețelei. Peste inflație, deci și cu volum Ziarul Financiar mai arată că avansul este peste rata inflației, ceea ce sugerează că retailerul a avut creșteri și în volume, nu doar în prețuri. Modelul de business rămâne centrat pe unități mici, „aproape de locul de consum – casă/loc de muncă”, categorie despre care publicația amintește că, de regulă, practică prețuri mai mari decât hipermarketurile sau discounterii, pentru că „proximitatea/conveniența se plătește”. Cum arată comparația cu alți mari jucători Dintre companiile din comerțul modern alimentar care și-au publicat rezultatele, Mega Image are „cel mai alert ritm de creștere”, în contextul în care: Profi (aflat în portofoliul aceluiași grup, Ahold Delhaize ) a raportat un avans de „nici 3%” al cifrei de afaceri; Kaufland a avut un plus de 7%; Lidl, liderul comerțului local, a crescut cu 11%. Pentru piață, diferența de ritm contează deoarece sugerează o presiune competitivă mai mare în zona de proximitate și supermarket, unde creșterea poate veni din trafic, coș mediu și mix de produse, nu doar din deschideri de unități. [...]
Dante International , compania care cumulează businessul eMAG , a intrat pe scădere de venituri și pe pierderi mai mari în 2025 , un semnal de presiune pe profitabilitatea celui mai mare jucător din comerțul online local, potrivit unei analize Economica pe baza datelor companiei. În 2025, Dante International (care include eMAG România, Bulgaria, o parte din vânzările din Ungaria și Fashion Days România) a raportat afaceri nete de 8,7 miliarde de lei, în scădere cu 3,1% față de 2024, când businessul urcase la 8,9 miliarde de lei după un avans de 16,5%. Declinul este notabil și prin prisma istoricului recent: este prima dată în perioada post-pandemică când retailerul raportează o scădere a cifrei de afaceri, după ani în care creșterile au fost în principal de două cifre (cu excepția anului 2022, când cifra de afaceri a scăzut cu 2,7% față de 2021). Pierderi aproape duble și marjă negativă Pe lângă reculul veniturilor, compania aproape că și-a dublat pierderile nete: Dante a ajuns la un minus de 370,6 milioane de lei în 2025, față de 191,4 milioane de lei în 2024. Conform datelor citate, asta echivalează cu o marjă negativă de 4,2% din cifra de afaceri. Reduceri de personal pentru al patrulea an la rând Și pe partea de forță de muncă, compania a continuat ajustările: numărul mediu de angajați a scăzut cu 9,4%, de la 3.191 persoane la 2.889 persoane, adică minus 302 persoane. Potrivit datelor, este al patrulea an consecutiv în care retailerul reduce din personal. eMAG a fost înființată în 2001 și operează în România, Ungaria și Bulgaria. [...]
Mega Image a încheiat 2025 cu profi t în creștere, dar și cu datorii mult mai mari , într-un an în care grupul a preluat rețeaua Profi, potrivit Profit . Datele indică o consolidare a businessului, însă și o presiune mai mare pe bilanț, prin avansul puternic al datoriilor și al sumelor de recuperat. Profitul net al retailerului a urcat cu 6,7% față de 2024, de la 116,98 milioane lei la 124,84 milioane lei. În același timp, datoriile au ajuns la 1,98 miliarde lei la finalul anului, cu 47,2% peste nivelul din 2024. Ce se vede în bilanț: datorii mai mari, dar și lichidități în creștere Pe lângă creșterea datoriilor, compania a raportat și o majorare semnificativă a sumelor de recuperat, care au sporit de 3,3 ori, de la 149,28 milioane lei la 502,66 milioane lei. La capitolul lichidități, retailerul avea în casierie și bănci 639,88 milioane lei, față de 376,04 milioane lei în 2024, ceea ce înseamnă un avans de 70,2%. Integrarea Profi: dimensiune mai mare, dar pierderi istorice la rețeaua preluată Grupul Ahold Delhaize operează în România peste 2.700 de unități, dintre care aproximativ 1.700 sunt magazine Profi și circa 1.000 sunt magazine Mega Image. Profi a raportat pierderi istorice de 537,2 milioane lei în 2025, anul în care a fost preluată de Mega Image, pierderea fiind cu peste 150% mai mare decât cea din 2024, conform aceleiași surse. În paralel, Profi Rom Food a înregistrat afaceri de 14,4 miliarde lei, în creștere cu 2,5% față de anul anterior. Compania susține că fuziunea Mega Image și Profi într-o singură entitate juridică nu va schimba identitatea magazinelor, care își vor păstra formatul și oferta. Pentru detalii despre pierderea raportată de Profi, Profit trimite la materialul dedicat: Profit . [...]
IKEA testează un format de retail „ușor” în București, printr-un pop-up creativ găzduit de cafeneaua Beans & Dots Cișmigiu din Palatul Universul, potrivit Wall-Street . Miza operațională este extinderea contactului cu publicul în afara magazinelor clasice, printr-un spațiu temporar care pune accent pe interacțiune directă cu produsele. Pop-up-ul aduce în prim-plan piese din noua colecție IKEA PS 2026 , descrisă ca o gamă construită în jurul ideii de funcționalitate reinterpretată, cu elemente ludice și forme neconvenționale. Vizitatorii pot testa obiecte și piese de mobilier gândite să facă utilizarea de zi cu zi mai flexibilă. Ce produse sunt prezentate și ce urmărește formatul În selecția menționată apar exemple precum o lampă de podea rotativă și un fotoliu gonflabil, alături de piese care „se balansează”, se pliază sau „se cațără”, ca soluții de design adaptate locuințelor contemporane. Prin acest pop-up, IKEA își propune să expună o zonă de design experimental, în care obiectele familiare capătă funcții noi, iar locuința este privită ca un spațiu al jocului, mobilității și creativității. Publicația nu precizează durata pop-up-ului sau eventuale planuri de extindere a acestui format în alte locații. [...]
Normal începe recrutările în România, semnal că intrarea pe piață trece în faza operațională , cu primele posturi și grile salariale publicate înaintea deschiderii primului magazin din Europa Centrală și de Est, potrivit Profit . Retailerul danez caută Store Manager și Asistent Store Manager, cu salarii nete lunare de la 5.000 lei în Timișoara și 5.500 lei în București pentru Store Manager (plus tichete de masă și bonusuri), respectiv de la 3.500 lei în Timișoara și 4.000 lei în București pentru Asistent Store Manager. Primul magazin Normal din România urmează să fie deschis în Mega Mall din București, iar planul include extinderea cu încă două locații, conform declarației lui Marius Barbu, COO al NEPI Rockcastle , proprietarul centrului comercial. Ce aduce Normal și cu cine va concura Normal este un discounter axat pe prețuri mici la produse de îngrijire personală, cosmetice, produse de curățenie și gustări. Pe piața locală, competiția directă este atât în zona de drogherii, cât și în segmentul de discount, unde sunt deja activi jucători mari. În România, Normal va intra în competiție cu: DM (Drogerie Markt) și BIPA (intrare pe piață anunțată anterior de Profit, în acest material ); Action, discounter intrat recent în România (operațiune confirmată de Profit, în acest material ). Modelul de business: „importuri paralele” și sortiment schimbat des Normal funcționează pe un concept de „importuri paralele” – adică achiziționează produse din țări cu putere de cumpărare mai scăzută decât piața unde vinde și le comercializează la prețuri care pot fi semnificativ sub cele ale concurenței. Retailerul își schimbă frecvent sortimentul, introducând constant produse noi. Compania are înființată din octombrie 2025 o entitate legală pentru operațiunile din România, potrivit informațiilor publicate anterior de Profit, în acest material . Context: România, prima piață Normal din Europa Centrală și de Est Normal a început expansiunea internațională în 2016, după ce miliardarul Anders Holch Povlsen a preluat aproape 70% din companie. Primul magazin Normal a fost deschis în 2013, în Silkeborg (Danemarca), iar rețeaua a ajuns la 975 de magazine în Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Franța, Finlanda, Portugalia, Spania, Italia și Irlanda. Magazinul din România ar urma să fie primul din Europa Centrală și de Est. În paralel, datele CBRE citate de Profit arată că retailul din România a avut performanțe solide și în 2025, cu un stoc de spații comerciale moderne care se apropie de 4,77 milioane metri pătrați și cu chirii în mare parte stabile spre finalul anului, într-o piață în care disponibilitatea spațiilor de calitate rămâne limitată. [...]
Grupul Schwarz s-a apropiat de 10 mld. euro afaceri în România în 2025 și ar controla circa un sfert din comerțul alimentar local , pe fondul creșterilor raportate de Lidl și Kaufland și al preluării pachetului majoritar la La Cocoș , potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Nemții sunt, „de departe”, cel mai mare jucător din comerțul românesc, controlând în prezent trei afaceri diferite: Lidl, Kaufland și, din acest an, lanțul de hiperdiscount La Cocoș. Cele trei rețele sunt operate separat, prin una sau mai multe entități juridice distincte. Ce înseamnă această poziție pentru piața de retail alimentar Miza nu este doar dimensiunea grupului, ci concentrarea: dacă estimarea ZF privind „circa un sfert” din comerțul alimentar local se confirmă, Schwarz ajunge să aibă o influență majoră asupra dinamicii de preț, a negocierilor cu furnizorii și a ritmului de expansiune în retailul modern. În plus, portofoliul acoperă trei formate care atacă segmente apropiate, dar cu mecanici diferite de preț și volum, ceea ce poate crește presiunea concurențială în special în zona de „preț mic”. Creșteri diferite pe formate: discounter, hipermarket, hiperdiscount Într-un 2025 descris de ZF ca fiind marcat de majorări de taxe și impozite, alegeri prezidențiale în România și provocări geopolitice globale, evoluția celor trei rețele a fost inegală: Lidl (discounter) a avut o creștere a afacerilor de 10% pe plan local; Kaufland (hipermarket cu prețuri mici) a crescut cu 7% ; La Cocoș (hiperdiscount) a anunțat un plus de 28% . ZF notează că segmentul de hiperdiscount „s-a conturat mai puternic în ultimii ani”, iar ritmul La Cocoș sugerează că formatul câștigă tracțiune într-un context în care consumatorii rămân sensibili la preț. Context: preluarea La Cocoș și extinderea amprentei Schwarz Potrivit publicației, grupul german deține din acest an pachetul majoritar la La Cocoș, pe lângă controlul asupra Lidl și Kaufland, primii doi jucători ca afaceri pe piața locală. În termeni practici, această mișcare extinde amprenta Schwarz într-o zonă de retail orientată explicit către „discount” și volum. Articolul nu detaliază în fragmentul disponibil pașii următori (investiții, planuri de expansiune sau integrare), însă subliniază că fiecare rețea are propriul model de business și este operată separat. [...]
