Știri
Tag: shenzhen

Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]

China împinge în jos costul apărării anti-dronă printr-o nouă generație de interceptoare mici, prezentate la un târg major din Shenzhen, care urmăresc și lovesc ținta direct în aer, potrivit Mediafax . Miza este una economică și operațională: să contracarezi drone ieftine fără să consumi rachete antiaeriene care pot costa de la sute de mii la milioane de dolari. La cel mai mare târg de drone din China, mai mulți producători au expus „rachete-interceptor” de dimensiuni reduse, unele dezvoltate în doar câteva luni, relatează Financial Times, citat de Mediafax. Spre deosebire de soluțiile de bruiaj (care încearcă să întrerupă legătura radio sau semnalul GPS), aceste aparate sunt concepute să urmărească ținta și să o lovească în aer. Producătorii susțin viteze de peste 300 km/h și indică progrese în precizie pe fondul evoluției inteligenței artificiale. Prețuri de ordinul miilor de dolari, nu al sutelor de mii Interceptoarele prezentate sunt, în general, aparate mici, cu piese realizate prin imprimare 3D, patru aripi, motoare electrice, camere video și module de ghidare în partea frontală. Prețurile anunțate variază între 10.000 și 20.000 de yuani, adică aproximativ 1.500–2.900 de dolari (aprox. 6.900–13.300 lei) per interceptor, iar versiunile fără ghidare automată ar fi și mai ieftine. Diferența față de muniția sistemelor clasice de apărare antiaeriană este esențială pentru calculul de cost: un atacator poate lansa simultan zeci sau sute de drone relativ ieftine, iar apărarea cu rachete convenționale poate deveni rapid disproporționat de scumpă și poate epuiza stocurile. Avantajul industrial al Chinei: componente comune cu dronele comerciale Intrarea Chinei pe această piață este facilitată de faptul că multe componente ale unui interceptor sunt similare celor folosite la drone comerciale. China domină de ani buni industria dronelor civile și comerciale, iar DJI (cu sediul în Shenzhen) controlează, potrivit estimărilor Drone Industry Insights citate de Financial Times, aproximativ 70–80% din piața mondială. Aceeași infrastructură industrială ar putea fi folosită pentru o nouă generație de arme defensive, produse în volume mari și cu timpi scurți de dezvoltare. Producție și export: „câteva mii” pe lună, inclusiv către Rusia și Orientul Mijlociu Un exemplu invocat este Shenzhen Weichuan Model Equipment . Fondatorul companiei, Wen Ting, a declarat pentru Financial Times că firma a început să dezvolte interceptoare în octombrie, dar a ajuns să poată comercializa „câteva mii” de unități în fiecare lună. Compania susține că vinde către Rusia și către state din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite, și că sistemul poate identifica și ataca autonom drone aflate în apropiere. Contextul care accelerează cererea: lecțiile din Ucraina și limitele tehnice Războiul din Ucraina a devenit un „laborator” pentru sisteme anti-dronă, pe fondul atacurilor cu drone kamikaze. În material se arată că dronele de tip Shahed și variantele ulterioare pot zbura pe distanțe mari și nu depind permanent de GPS, ceea ce reduce eficiența bruiajului. Ucraina a răspuns inclusiv prin interceptoare ieftine și a exportat know-how: în martie, a trimis 228 de specialiști în interceptarea dronelor în mai multe state din Golf și din regiune, iar Volodimir Zelenski a spus că interceptoare ucrainene au fost folosite împotriva dronelor iraniene. Totuși, aceste interceptoare ieftine vin cu limitări menționate în material: multe sunt de unică folosință; producătorii oferă estimări foarte diferite ale preciziei, de la circa 50% până aproape de 100%; integrarea cu radare și sisteme de detectare/urmărire este mai dificilă decât fabricarea interceptorului în sine; pot apărea dificultăți în fața roiurilor de drone lansate simultan. În paralel, China își consolidează poziția și în proprietatea intelectuală: un avocat specializat în brevete, Andrew White (Mathys & Squire), afirmă că instituțiile chineze au depus anul trecut cele mai multe cereri de brevet din lume în tehnologiile anti-dronă, de peste două ori mai multe decât Statele Unite, aflate pe locul al doilea. [...]