Știri
Cercetătorii suedezi vor să reducă dependența de China la magneți cu pământuri rare printr-o abordare care pornește de la resursele locale și urmărește o producție mai curată, potrivit Science Daily . Miza este dublă pentru tranziția energetică: securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii „verzi” și limitarea costurilor de mediu ale rafinării. În centrul proiectului se află Martin Sahlberg , profesor de chimia materialelor la Universitatea din Uppsala , care analizează dacă depozitele din Suedia pot deveni baza unei industrii mai sustenabile de magneți. În prezent, magneții pe bază de pământuri rare sunt fabricați în mare parte în China, unde regulile de mediu și standardele industriale diferă de cele suedeze, notează publicația. Riscul geopolitic din lanțul de aprovizionare Sahlberg descrie situația ca pe o problemă geopolitică, invocând episoade recente în care China a oprit exporturile de elemente din pământuri rare, pe fondul tensiunilor comerciale și al tarifelor americane. În același context, el menționează și alte fricțiuni geopolitice legate de resurse minerale, precum interesul SUA pentru Groenlanda și acordul privind resursele minerale dintre Ucraina și Statele Unite. „Este o problemă geopolitică.” De ce „pământurile rare” nu sunt neapărat rare, dar sunt greu de exploatat Deși sunt esențiale pentru ecrane, magneți și alte materiale funcționale folosite în tehnologii avansate și în tranziția către o economie mai sustenabilă, elementele din pământuri rare nu sunt, în sine, deosebit de rare. Problema practică este găsirea unor zăcăminte cu concentrații suficient de mari încât extracția să fie fezabilă economic. În Suedia, „posibilitățile” de extracție sunt „relativ bune” chiar și în comparație internațională, spune Sahlberg. Sunt menționate depozite cunoscute în Kiruna, Bergslagen și Norra Kärr (în afara localității Gränna). O schimbare de abordare: „rețete” de magneți adaptate la resursa locală O direcție-cheie a cercetării este să nu forțeze mineralele suedeze să se potrivească „rețetelor” industriale existente, ci să proiecteze magneți a căror compoziție chimică se apropie de materialele prezente natural în depozitele locale. Ideea este că astfel ar putea scădea nevoia de procesare, cu efecte potențiale asupra amprentei de mediu atât la purificare, cât și la fabricație. Sahlberg argumentează că Suedia are nu doar zăcăminte, ci și acces bun la apă și energie relativ ieftină, plus un interes de a conduce tranziția verde. Ce urmează: inventarierea detaliată a resurselor Efortul este interdisciplinar și este așteptat să continue mulți ani. Un prim pas este realizarea unei imagini detaliate a mineralelor cu pământuri rare disponibile în Suedia, printr-o inventariere mai largă decât practica istorică de a mina pentru un singur metal (fier, cupru sau aur). „Facem un inventar al «ce avem în frigider»… creăm noi «rețete de magneți» pe baza elementelor pe care le avem disponibile.” Echipe de fizicieni teoreticieni, geologi și ingineri de materiale lucrează împreună pentru a identifica „cea mai sustenabilă rută” de la rocă la produsul final, evaluând etapele de la geologie până la proiectare și fabricație. Sahlberg descrie demersul ca cercetare fundamentală inspirată de aplicații, într-o zonă „incredibil de importantă” tehnologic. [...]
