Știri
Știri din categoria Retail
Comisia Europeană a amendat Temu cu 200 milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) pentru vânzarea de produse ilegale în UE, o decizie care ridică miza de conformare pentru marile platforme de comerț electronic în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Agerpres.
Sancțiunea vizează faptul că Temu „nu a reușit să identifice, să analizeze și să evalueze cu promptitudine riscurile sistemice” legate de produsele ilegale listate pe platformă și prejudiciile pentru consumatorii din Uniunea Europeană, concluzie formulată la finalul unei anchete începute în octombrie 2024.
Pentru a demonstra încălcarea, Bruxelles-ul s-a bazat inclusiv pe achiziții făcute de propriile echipe, care au comandat produse ca „simpli clienți”. În urma testelor, Comisia indică probleme majore în special la:
Constatările au fost coroborate, potrivit Comisiei, de investigații ale autorităților naționale și ale unor asociații de consumatori.
Comisia subliniază dimensiunea platformei: Temu este „un jucător foarte important” în Europa, cu 130 de milioane de utilizatori, ceea ce amplifică efectul atunci când produse interzise ajung pe piață.
Deși amenda este semnificativă, ea rămâne sub plafonul maxim prevăzut de DSA, de 6% din cifra de afaceri anuală totală a companiei-mamă, PDD Holdings. Agerpres notează că PDD Holdings a avut anul trecut venituri de 53 de miliarde de euro.
Aceasta este a doua amendă aplicată de Bruxelles în baza DSA de la adoptarea legii în 2022, după sancțiunea de 120 de milioane de euro impusă platformei X la finalul lui 2025.
Temu trebuie să prezinte Comisiei Europene, până la 28 august 2026, un plan de acțiune pentru alinierea la DSA. În lipsa acestuia, compania riscă amenzi periodice, conform aceleiași surse.
Decizia vine înaintea unei dezbateri în cadrul Comisiei privind relațiile UE–China, pe fondul intensificării măsurilor europene de protejare a pieței în fața concurenței chineze, considerată adesea neloială.
Recomandate
Suprataxa UE de 3 euro pe coletele ieftine din afara Uniunii a început să taie din volumele de livrări din China , iar primele semnale din Polonia indică scăderi de „două cifre” ale expedierilor, cu efect direct asupra curierilor și operatorilor logistici, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează în special fluxurile generate de platforme precum Temu, Shein și AliExpress și schimbă ecuația costului total pentru cumpărătorul final. Taxa se aplică de la 1 iulie pentru colete cu valoare sub 150 de euro (aprox. 785 lei) și este descrisă în material ca o „suprataxă de 3 euro pe articol sau, după caz, pe categorie de articol”. În Polonia, companiile de logistică vorbesc despre scăderi la două cifre, fără a publica date exacte, intervalul posibil fiind foarte larg (între 10% și 99%), tocmai din cauza lipsei de raportări detaliate. Ce se vede în piața de curierat din Polonia InPost, unul dintre jucătorii mari din curierat, a refuzat să indice cât i-a scăzut activitatea pe segmentul livrărilor din China, invocând statutul de companie listată. În schimb, Poczta Polska confirmă că a trebuit să-și adapteze procesele și sistemele informatice pentru noile reguli de import pentru bunuri de până la 150 de euro, dar spune că este prea devreme pentru a evalua schimbările în comportamentul clienților sau impactul asupra volumelor. Un reprezentant al unei companii de curierat citat în articol vorbește despre o încetinire „temporară” a fluxului de expedieri din China către Polonia și despre o scădere a numărului de expedieri și retururi procesate în prima jumătate a lunii iulie față de aceeași perioadă a anului trecut, însă admite că este dificil de separat efectul taxelor de sezonalitatea specifică perioadei de vacanțe. De ce contează: costuri mai mari, volume mai mici, reconfigurări logistice Contextul de piață este unul de volum foarte mare: Comisia Europeană estimează că în 2024 au ajuns zilnic în Europa aproximativ 12 milioane de colete cu valoare sub 150 de euro, scutite atunci de taxe vamale, dublu față de 2023. Bruxelles-ul susține că aproximativ 65% dintre aceste colete erau subevaluate deliberat pentru a evita taxele vamale. Pe termen scurt, efectul descris de experți este unul tipic de „șoc” după schimbarea regulilor: consumatorii își recalculează costul total, o parte abandonează coșurile de cumpărături și caută alternative locale, iar operatorii raportează scăderi de două cifre la expedierile mici din China. Pe termen mediu, analiștii polonezi citați în material se așteaptă la o reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și a operațiunilor, inclusiv prin: mai multe depozite în UE; rute diferite de transport; gruparea expedierilor pentru a reduce impactul costurilor. România, „mai drastică” decât suprataxa UE Materialul notează că, în timp ce în Polonia este în vigoare „doar suprataxa UE”, România ar fi „mult mai drastică” în „amendarea” coletelor din China, fără a detalia mecanismele sau nivelurile de taxare. În lipsa acestor date în sursă, comparația rămâne la nivel de observație generală, nu de cuantificare. Concluzia de etapă din piață este că scăderea volumelor nu este tratată ca un fenomen definitiv, dar cumpărăturile online din China „nu vor mai fi la fel”: costurile suplimentare și noile formalități împing platformele și operatorii logistici să-și refacă modelele de livrare, iar consumatorii să-și ajusteze comportamentul de achiziție. [...]
AliExpress a primit o amendă record de peste 625 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) în UE, după ce Comisia Europeană a concluzionat că platforma nu a implementat corect măsurile cerute de Digital Services Act (DSA) pentru a limita vânzarea de produse ilegale și periculoase, potrivit Ars Technica . Comisia Europeană spune, într-un comunicat , că AliExpress nu a „evaluat și redus cu diligență riscurile” legate de comercializarea de produse ilegale, nesigure sau contrafăcute. În testele autorităților, „un volum mare de produse ilegale” ar fi continuat să circule pe platformă, inclusiv jucării nesigure și cosmetice periculoase. Ce a constatat Comisia: moderare subdimensionată și ocolirea ușoară a controalelor Constatările vizează în principal modul de operare al platformei: echipe insuficiente dedicate eliminării produselor contrafăcute și periculoase; posibilitatea ca vânzătorii să evite detectarea prin „încadrarea greșită” a produselor în categorii cu verificări mai puține; un sistem de autorizare a brandurilor descris ca ineficient și subdimensionat; lipsa sancțiunilor efective pentru comercianții care vând produse ilegale, deși politica platformei ar indica contrariul. Potrivit The Guardian , unii moderatori ar fi avut uneori doar „zeci de secunde” pentru a decide dacă un produs semnalat respectă standardele UE. În acest context, Comisia afirmă că a găsit „milioane de produse” care au reapărut online după ce fuseseră semnalate pentru eliminare și care, în unele cazuri, au rămas disponibile mai mult de o lună. De ce contează pentru retail: DSA mută costul conformării în platformă Decizia semnalează o înăsprire a aplicării DSA pentru marile platforme de comerț electronic: nu este suficientă existența unor proceduri pe hârtie, ci sunt evaluate resursele alocate, eficiența reală a moderării și felul în care sistemele interne pot amplifica riscurile. Comisia mai susține că AliExpress a evaluat insuficient modul în care sistemele de recomandare și publicitate pot crește distribuția produselor ilegale. Concret, în loc să reducă expunerea, platforma ar fi ajuns să recomande astfel de produse consumatorilor, maximizând vizibilitatea lor. Într-o declarație pentru presă, șefa UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen , a indicat amploarea fenomenului: unul din cinci europeni ar cumpăra lunar de pe site-uri precum AliExpress, Temu și Shein. Pentru retail, asta înseamnă că presiunea de conformare se va concentra pe capacitatea platformelor de a opri rapid recurența listărilor ilegale și de a preveni „ocolirea” automată a controalelor. [...]
Lidl adaugă 69 de locuri de muncă odată cu două noi magazine deschise joi, 27 august, la Buzău și Craiova, într-o extindere care duce mai departe rețeaua retailerului german în România, potrivit HotNews . Magazinul din Craiova este situat pe Strada Bariera Vâlcii, nr. 164, are o suprafață de vânzare de peste 1.400 mp și 129 de locuri de parcare. Unitatea din Buzău, amplasată pe Strada Transilvaniei, nr. 174–176, are o suprafață de vânzare de peste 1.300 mp și 112 locuri de parcare. Ambele magazine vor funcționa de luni până sâmbătă între 07:00 și 22:00, iar duminica între 08:00 și 20:00. Impact operațional: angajări și extinderea rețelei Cele două deschideri vin cu 69 de noi locuri de muncă, dintre care 45 în Craiova și 24 în Buzău, conform comunicatului companiei. La nivel de grup, Lidl are peste 395.000 de angajați, iar în România depășește 14.000 de salariați. Retailerul operează local peste 400 de magazine și 6 centre logistice. Lidl face parte din grupul german Schwarz , care deține și Kaufland. [...]
KFC testează un format pop-up cu vin, mizând pe creșterea valorii bonului și pe repoziționare de brand : lanțul deschide un bar temporar în Shoreditch , Londra, unde înlocuiește băuturile răcoritoare cu vin, potrivit HotNews . Inițiativa are loc în perioada 28–31 august, într-una dintre cele mai frecventate zone „trendy” ale capitalei britanice, și este realizată în parteneriat cu marca franceză de vinuri La Vieille Ferme . Conceptul urmărește asocierea produselor KFC cu trei tipuri de vin: rosé, roșu și spumant. Ce include conceptul „Coq au Vin” Evenimentul pop-up, intitulat „Coq au Vin”, propune combinații prestabilite între puiul prăjit KFC și vinurile partenerului, între care: bucățele de pui KFC cu vin rosé La Vieille Ferme; aripioare picante cu vin roșu; popcorn de pui cu vin spumant. De ce contează pentru retail Mutarea indică o încercare de a extinde ocaziile de consum și de a testa o experiență mai apropiată de zona de bar decât de fast-food clasic, într-un interval scurt și cu risc operațional limitat (format pop-up). HotNews notează că informația este relatată de publicația The Standard, fără a oferi detalii despre prețuri, vânzări estimate sau posibilitatea extinderii conceptului după cele patru zile. [...]
Grupul german Globus tatonează intrarea în România , într-o mișcare care ar putea adăuga un nou jucător de talie mare pe piața locală de retail, dominată de lanțuri internaționale, potrivit HotNews . Informația provine dintr-un material al Profit.ro , care citează „surse oficiale” și susține că Globus Holding ar fi început să evalueze piața românească. Grupul operează rețeaua de hipermarketuri Globus Markthallen și magazinele de bricolaj Globus Baumarkt. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar, investiții sau locații vizate, astfel că intenția rămâne la nivel de explorare a pieței. [...]
Cheltuielile de peste 42 mld. euro din retailul modern în 2025 arată o piață care crește mai repede decât inflația , dar care intră în 2026 cu semne de frânare pe fondul scăderii puterii de cumpărare, potrivit Economedia , care citează studiul „ Romania Retail Snapshot 2026 ” realizat de Cushman & Wakefield Echinox . În 2025, românii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro (aprox. 210 miliarde lei) în marile lanțuri de retail, cu 5,6% mai mult decât în 2024 și cu 77% peste nivelul din 2019. Analiza se bazează pe rezultatele financiare ale 125 de companii din 13 categorii de retail, care operează împreună peste 8.000 de magazine. Cine a tras creșterea și unde s-au văzut cele mai mari avansuri Supermarketurile și hipermarketurile au rămas principalul motor al pieței, cu vânzări de 25,7 miliarde de euro (aprox. 128,5 miliarde lei) în 2025, în creștere cu 6,9% față de anul anterior, ceea ce înseamnă peste 60% din cifra de afaceri totală analizată. Alte segmente, conform studiului: DIY : 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei), +4,8%; Electro-IT : 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei), nivel similar cu 2024; Fashion : 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei), +3,3%. Cele mai mari creșteri procentuale au fost în Cosmetice (+12,8%) și Food & Beverage (+11,2%). Consultanții leagă această evoluție de o orientare mai puternică spre produse de îngrijire personală, experiențe și socializare. „Rezultatele din 2025 confirmă capacitatea pieței de retail de a genera creștere chiar și într-un context economic complex. Dincolo de performanța segmentului alimentar, observăm o accelerare puternică în categorii precum Cosmetice și Food & Beverage”, a declarat Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency la Cushman & Wakefield Echinox. Extinderea rețelelor și investițiile în spații comerciale 11 dintre cele 13 categorii analizate au raportat creșteri ale cifrei de afaceri în 2025, pe fondul deschiderii de noi magazine, al creșterii vânzărilor în unitățile fizice și al extinderii activității online, potrivit consultanților. În paralel, dezvoltatorii imobiliari au continuat investițiile în centre comerciale și parcuri de retail. În perioada 2025 – primul semestru din 2026 au fost finalizate proiecte care au adăugat aproximativ 266.000 mp de spații comerciale (proiecte noi și extinderi). Doar în prima jumătate a lui 2026 au fost livrați circa 60.000 mp , prin extinderea unui centru comercial și inaugurarea a patru parcuri de retail în București, Bacău, Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin. Stocul de retail modern din România a ajuns la aproximativ 4,92 milioane mp , din care circa 1,34 milioane mp în București. De ce contează: 2026 aduce presiune pe consum, deși chiriile „prime” rămân stabile Studiul plasează expansiunea din retail într-un context economic mai dificil în 2026: în primul semestru, PIB-ul României s-a contractat cu 0,8%, inflația anuală a ajuns la 10,4%, iar vânzările din retail au scăzut cu 5,6% în perioada analizată, pe fondul reducerii puterii de cumpărare. Pe piața chiriilor, valorile „prime” (cele mai ridicate, pentru spații considerate de top) au rămas stabile: în București, chiriile pentru spațiile comerciale de pe Calea Victoriei și din centrele comerciale dominante ajung la aproximativ 90 euro/mp/lună (aprox. 450 lei/mp/lună), iar în marile orașe regionale maximul este între 50 și 65 euro/mp/lună (aprox. 250–325 lei/mp/lună) pentru spații de 100–200 mp la parter. [...]
