Știri
Știri din categoria Politică
Separarea PNL de PSD ar putea redesena rapid negocierile pentru noul guvern, în condițiile în care liberalii își asumă trecerea în opoziție și împing responsabilitatea formării majorității către PSD, potrivit Digi24. Emil Boc a susținut că „e sănătos să se separe apele” între cele două partide și că ambele „au pierdut enorm” din cauza guvernării comune prelungite.
Miza imediată este una de funcționare a puterii executive: după căderea Guvernului Bolojan, poziționarea PNL în opoziție reduce opțiunile de coaliție și schimbă raportul de forțe în discuțiile de la Cotroceni privind desemnarea unui premier și construirea unei majorități parlamentare.
Boc a argumentat că delimitarea dintre PNL și PSD este necesară inclusiv pentru identitatea politică a celor două formațiuni, sugerând că asocierea la guvernare a împins o parte din electorat să caute „alternative” în afara celor două partide mari.
În același timp, el a indicat că PNL își menține linia de opoziție, dar cu sprijin pe dosarele considerate strategice, în special cele legate de finanțările și angajamentele europene.
Potrivit informațiilor relatate de HotNews, Boc a spus că PNL, din opoziție, ar urma să susțină proiectele care țin de:
Pe partea de arhitectură politică, Boc a respins ideea ca PNL să dea premier cât timp se declară în opoziție și a exclus participarea la un guvern de „uniune națională” promovat de AUR, arătând că responsabilitatea formulei guvernamentale revine celor care au demis guvernul, în cadrul consultărilor coordonate de președintele României.
Conform HotNews, Emil Boc a mai afirmat că nu vede justificată convocarea unui congres extraordinar în PNL și că următorul congres ar urma să aibă loc în 2027. În același context, el a spus că îl susține în continuare pe Ilie Bolojan, iar viitorul acestuia „va fi decis de el însuși”.
În plan politic imediat, separarea explicită PNL–PSD mută centrul de greutate al negocierilor către PSD și către capacitatea acestuia de a construi o majoritate, în timp ce PNL încearcă să-și conserve influența prin sprijin punctual pe teme europene și bugetare, fără a reintra la guvernare.
Recomandate
Kelemen Hunor avertizează că instabilitatea politică scumpește finanțarea deficitului și cere refacerea rapidă a unei majorități parlamentare, în jurul unui premier „care să nu fie un rival” pentru liderii partidelor mari, potrivit Antena 3 . Liderul UDMR spune că „în maxim trei săptămâni” ar trebui învestit un nou guvern, după ce moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut. În Parlament, Kelemen Hunor a susținut că singura ieșire din criză este refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR (plus grupul minorităților naționale), cu un premier acceptabil pentru toate părțile și capabil să coaguleze o majoritate stabilă. El afirmă că nu are un nume de propus, dar cere ca partidele să se așeze la masa negocierilor „și să nu se ridice până nu ajung la un consens”. Miza economică: costul finanțării deficitului Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice, invocând percepția externă și costurile de finanțare ale statului: „Și așa deja sunt probleme legate de percepția noastră în străinătate. Finanțarea deficitului costă, trebuie să recunoaștem, și va costa din ce în ce mai mult dacă nu găsim o soluție.” În acest context, liderul UDMR a insistat că fereastra de timp pentru o soluție politică este scurtă, indicând un orizont de „două-trei săptămâni” pentru învestirea unui nou executiv. Ce formulă de guvernare propune UDMR UDMR spune că preferă o formulă cu majoritate „foarte clară” în Parlament și respinge, cel puțin la acest moment, varianta unui guvern minoritar, pe motiv că și o coaliție majoritară „funcționează greu”. În declarațiile citate de Antena 3, Kelemen Hunor a enumerat opțiunile astfel: refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR și a sprijinului grupului minorităților naționale; un premier „responsabil”, acceptat de toate partidele, care „să nu fie un rival” pentru liderii partidelor mari; menținerea pe masă a „altor formule majoritare”, fără a detalia. Poziționări față de Ilie Bolojan și discuțiile cu președintele Întrebat dacă PNL ar putea renunța la Ilie Bolojan și să propună un alt premier, Kelemen Hunor a spus că Bolojan „nu va ceda”: „Dumneavoastră nu îl cunoașteți pe Ilie Bolojan încă. Am impresia că încă nu îl cunoașteți. Nu va ceda. Credeți-mă. Eu îl știu pe Ilie Bolojan.” Liderul UDMR a mai afirmat că, până la momentul declarațiilor, nu discutase cu liderii celorlalte partide după votul moțiunii și că așteaptă să fie contactat de președintele Nicușor Dan pentru consultări. „Nu e vorba de premier de balet”: criteriul de selecție Kelemen Hunor a respins ideea unei căutări de profil simbolic și a spus că România are nevoie de un premier care își asumă decizia și poate gestiona simultan crizele politică, guvernamentală și bugetară: „Nu e vorba de premier de balet. (...) trebuie un om responsabil, care poate coagula o coaliție din aceste formațiuni politice.” Întrebat despre un posibil premier tehnocrat, el a indicat că „nu calitatea de membru de partid e problema, calitatea omului e importantă”, fără să avanseze un nume. Ce urmează Din declarațiile liderului UDMR reiese un calendar-țintă de până la trei săptămâni pentru formarea și învestirea unui nou guvern, cu negocieri care ar trebui să înceapă odată cu consultările la Cotroceni. Antena 3 notează că acestea sunt primele declarații ale lui Kelemen Hunor după trecerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. [...]
Decizia PNL de a intra în opoziție a scos la suprafață o ruptură internă pe tema guvernării cu PSD , după ce prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu i-a contestat direct pe Cătălin Predoiu și Hubert Thuma în ședința conducerii de marți seară, potrivit HotNews . Miza, dincolo de schimbul de replici, este linia politică a partidului după moțiunea de cenzură care a demis Guvernul Bolojan: opoziție fermă sau menținerea unei uși deschise către o nouă formulă cu PSD. În intervenția din ședință, Ciucu a spus că ar susține un premier liberal într-un guvern cu PSD doar dacă acesta are o cotă de încredere de 25%, punându-i pe Predoiu și Thuma să răspundă dacă îndeplinesc pragul. El a invocat și riscul unei reacții publice dacă funcția ar reveni unui lider cu susținere redusă. „Nu vrea Grindeanu să fie premier pentru că are 10%. Asta înseamnă rețetă sigură pentru oameni în stradă. Poți să fii premier dacă ai măcar 25%. Cei care aveți 25-30%, ridicați-vă, vă votăm să fiți premier. Cătălin, ai mai mult? Hubert?” Ciucu a precizat că nu urmărește el funcția de prim-ministru și că își dorește să rămână primarul Capitalei „pentru mai mulți ani”. Linia de conflict: guvernare cu PSD sau opoziție Prim-vicepreședintele PNL s-a poziționat împotriva continuării guvernării alături de PSD, pe care l-a acuzat de „trădare” în înțelegerile anterioare cu liberalii. În același timp, l-a criticat pe Cătălin Predoiu pentru poziția exprimată imediat după moțiune, când acesta s-a pronunțat pentru continuarea guvernării cu PSD, invocând „relevanța strategică” a PNL. Ciucu a susținut, în replică, că un PNL „cu adevărat puternic peste doi ani” ar însemna menținerea rolului strategic, și a afirmat că partidul ar avea o tendință de creștere în opțiunile electoratului, inclusiv prin reacțiile din mediul online. Ce a decis conducerea și cine s-a delimitat La finalul ședinței, conducerea PNL a decis ca partidul să treacă în opoziție și a adoptat o rezoluție prin care PSD este chemat să-și asume guvernarea. Ședința a început la ora 17.00, la scurt timp după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR care a demis Guvernul Bolojan, și a durat peste cinci ore. Potrivit surselor HotNews, votul pentru intrarea în opoziție a fost unanim, cu 50 de voturi, însă patru liberali nu au votat. După ședință, Ilie Bolojan și alți lideri au anunțat public decizia, iar în spatele lui Bolojan au lipsit de la declarații Cătălin Predoiu (care a plecat mai devreme), Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu, descriși ca opunându-se intrării în opoziție și ca neexcluzând reluarea negocierilor cu PSD. În acest context, disputa din ședință indică faptul că, deși PNL a votat formal opoziția, o parte a conducerii rămâne deschisă unei reveniri la masa negocierilor, ceea ce poate complica poziționarea partidului în perioada imediat următoare. [...]
Ludovic Orban acuză o înțelegere PSD–PNL–Nicușor Dan pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan , cu Cătălin Predoiu ca variantă „agreată” de PSD , potrivit unui interviu acordat Adevărul . Miza politică, în lectura liderului Forța Dreptei, este reconfigurarea majorității și a conducerii Guvernului, nu o dispută punctuală în interiorul coaliției. Orban susține că „planul” ar fi implicat PSD, „o grupare din PNL” și pe președintele Nicușor Dan, care „au complotat împreună” pentru a „demola” Guvernul condus de Ilie Bolojan. În scenariul descris, după îndepărtarea lui Bolojan, PNL ar urma să revină la guvernare „cuminte”, cu sprijinul președintelui, și cu un premier „sugerat”. În același context, Orban afirmă că numele lui Cătălin Predoiu ar fi „vehiculat de luni de zile” ca propunere de premier din partea PNL care să fie „agreată de PSD”, pe care îl caracterizează drept „mai mult pesedist” și „un fel de Ciucă 2”. „Planul lor a fost acesta: îl dăm pe Bolojan, după care PNL, cu fracțiunea Thuma-Gorghiu, cu sprijinul lui Nicușor, să revină cuminte PNL la guvernare, cu premier sugerat. Cătălin Predoiu este vehiculat de luni de zile, nu e o noutate de premier propus de PNL care să fie agreat de PSD. Predoiu e mai mult pesedist, un fel de Ciucă 2” [...]
PSD cere o ieșire rapidă din criza politică, dar evită să spună ce formulă de guvernare susține , iar disputa cu PNL se mută pe tema „blocajelor” din negocieri, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat în emisiunea „Ai aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, că social-democrații susțin o soluție rapidă pentru depășirea impasului, „indiferent de formula” care va rezulta din consultările dintre partide. În același timp, liderul PSD a susținut că PSD „nu a impus condiții” în negocieri și a indicat alte formațiuni drept responsabile pentru blocaj. „PSD-ul este susținătorul unei rezolvări rapide. Alții au impus, noi n-am impus.” Întrebat ce înseamnă concret „soluția rapidă”, Grindeanu nu a indicat explicit o variantă de guvernare, dar a spus că impasul ar fi fost generat de „îngrădiri” stabilite de ceilalți actori politici. „Unii au impus și au făcut anumite îngrădiri care duc la blocaj. Ei ar trebui să fie cei care răspund cum văd acest viitor.” Miza: cine își asumă deblocarea negocierilor În contextul reacțiilor din PNL după votul moțiunii, Grindeanu a afirmat că deciziile luate imediat după rezultat au fost „la emoție”, sub presiunea scorului din Parlament. El a menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, despre care a spus că ar reprezenta cel mai mare număr de voturi care a dus la aprobarea unei moțiuni. „Lucrurile ieri au fost și decizii luate la emoție, sub presiune, sub acel scor copleșitor de la moțiune.” Atac direct la Ilie Bolojan În același dialog, liderul PSD l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi principalul obstacol în formarea unei soluții politice. „Din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot. Ceea ce nu e normal.” Grindeanu a mai spus că tentative similare de concentrare a influenței politice „nu au avut o finalitate bună pentru România și pentru români”, fără a detalia la ce episoade se referă. Ce urmează Din declarațiile citate de Mediafax nu rezultă ce formulă de guvernare ar susține PSD sau ce condiții ar accepta în mod concret. Mesajul central rămâne presiunea publică pentru o închidere rapidă a negocierilor, concomitent cu transferul responsabilității pentru blocaj către ceilalți actori politici, în special către liderul PNL Ilie Bolojan. [...]
Emil Boc spune că PNL nu revine la guvernare, iar majoritatea care a demis Executivul trebuie să vină cu o alternativă , într-un mesaj care ridică miza blocajului politic asupra formării rapide a unui nou guvern, potrivit News . Primarul Clujului a declarat la Digi24 că „cei care au dat jos guvernul” prin moțiune de cenzură au și obligația „politică și morală” – inclusiv „din punct de vedere constituțional” – să construiască majoritatea care să susțină un nou Executiv. În logica sa, votul de demitere ar fi trebuit să includă și asumarea unei soluții de guvernare, nu doar retragerea sprijinului pentru cabinetul în funcție. Blocajul de guvernare: presiune pe cei care au format majoritatea de demitere Boc a insistat că responsabilitatea pentru continuarea guvernării revine celor care au ales să răstoarne guvernul, afirmând că PNL „și-a asumat responsabilitatea atâta vreme cât a putut”, iar „alții nu au dorit”. În acest context, el a reluat ideea că aceeași majoritate care a votat moțiunea trebuie să se regăsească într-o nouă formulă de guvernare. „Cei care au introdus bilele în urnă atunci când au demis guvernul prin moţiunea de cenzură au introdus bilele şi pentru o nouă majoritate şi pentru un nou guvern.” PNL își închide opțiunea de revenire: „nu există perspectivă” de întoarcere a votului Pe tema unei eventuale reveniri a PNL într-o formulă de guvernare, Boc a spus că nu vede nicio posibilitate de schimbare a deciziei interne a partidului „nici în acest moment și nici în viitorul apropiat”. El a argumentat că decizia a fost luată „aproape în unanimitate”, cu „doar 4 voturi în afara direcției” stabilite. În interpretarea lui Boc, votul din conducerea PNL nu a fost unul „pentru președintele partidului”, ci „pentru demnitatea” formațiunii, ceea ce ar face dificilă orice revenire asupra poziției. Mesaj intern: libertate de exprimare, dar disciplină după decizie Întrebat despre prim-vicepreședinții PNL care au susținut rămânerea la guvernare, Boc a spus că partidul nu este „un partid stat” și că libertatea de exprimare este încurajată, însă după dezbatere și vot urmează „disciplina în implementarea” deciziei. În ansamblu, poziția exprimată de Boc fixează o linie politică: PNL nu își asumă reintrarea la guvernare pe termen scurt, iar presiunea pentru formarea unui nou cabinet este transferată explicit către cei care au construit majoritatea de demitere. [...]
PSD își fixează condițiile pentru o nouă majoritate pro-europeană, iar numele avansat pentru premier este Sorin Grindeanu , dacă partidul va fi invitat să preia șefia Guvernului, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că social-democrații ar prefera ca viitorul premier să fie propus de PNL „pe restul de un an de zile”, în scenariul refacerii unei „construcții pro-europene”. În același timp, el nu a exclus varianta în care PSD ar da prim-ministrul. În acest caz, Manda a indicat explicit numele pe care PSD l-ar propune: Sorin Grindeanu. Ce transmite PSD în negocierile pentru Guvern Din declarațiile lui Manda rezultă două mesaje-cheie pentru discuțiile privind formarea unei noi majorități: prima opțiune a PSD este ca PNL să propună premierul pentru încă un an ; dacă PSD va fi invitat să dea premierul , partidul „nu fuge de responsabilitate”, iar propunerea ar fi Sorin Grindeanu . Poziția față de un posibil premier Cătălin Predoiu Întrebat dacă o opțiune de premier pentru PSD ar fi și Cătălin Predoiu, Manda a evitat să se pronunțe pe nume înainte ca PNL să ia o decizie. El a conturat însă profilul de premier pe care PSD l-ar accepta într-o formulă pro-europeană: un „prim-ministru de dialog”, care să înțeleagă „nevoile românilor” și faptul că, într-un guvern susținut în proporție importantă de un partid de stânga, ar trebui să existe și „măsuri de stânga”. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre refacerea coaliției de guvernare și despre arhitectura unei majorități pro-europene, cu miza imediată a stabilirii numelui de premier și a echilibrului politic din viitorul Executiv. [...]
