Știri
Știri din categoria Externe
Sondajele indică o schimbare abruptă de putere în Ungaria, cu Partidul Tisza creditat la 61% și Fidesz coborât la 21%, într-un context în care o majoritate a populației ar susține tragerea la răspundere în instanță a lui Viktor Orbán, potrivit Mediafax. Datele provin dintr-un sondaj Median realizat între 27 aprilie și 2 mai 2026, comandat de compania de sondare a opiniei publice HVG.
În același sondaj, 65% dintre respondenți consideră că Orbán ar trebui tras la răspundere pentru acțiunile sale în instanță, în timp ce 28% spun că nu ar fi corect să se inițieze proceduri legale. Mediafax notează că inclusiv „o optime” dintre alegătorii Fidesz ar împărtăși această poziție.
Dacă ar avea loc alegeri „duminica aceasta”, 61% dintre alegătorii cu drept de vot ar vota Partidul Tisza, iar Fidesz ar fi la 21%, conform cercetării citate. În plus, percepția asupra potrivirii pentru funcția de prim-ministru s-a schimbat semnificativ:
Pe segmentarea politică, alegătorii Partidului Tisza sunt cei mai duri: 88% ar susține tragerea la răspundere a premierului demisionar în fața Justiției, conform aceluiași studiu.
În paralel, sondajul indică o schimbare de dispoziție în societate după alegeri: 63% spun că lucrurile merg, în general, în direcția bună în țară, iar 23% că se îndreaptă în direcția greșită. Mediafax consemnează că numărul optimiștilor „aproape s-a dublat”, iar al pesimiștilor a scăzut.
Publicația mai relatează, citând presa maghiară, că Orbán ar fi vorbit într-un cerc restrâns despre uzura Fidesz ca „brand politic” și despre lipsa șanselor unei candidaturi de succes sub acest nume, luând în calcul inclusiv retragerea din politică. Ca model, ar fi invocat cazul lui Jarosław Kaczyński, fost lider al PiS din Polonia, descris ca având o prezență „extrem de reținută” în politica internă.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la distanță pentru a crește costul războiului pentru Rusia , iar Volodimir Zelenski susține că această campanie urmărește să lovească „preventiv” infrastructura care alimentează efortul militar al Moscovei și să forțeze Kremlinul spre negocieri, potrivit Kyiv Post . În mesajul său de seară, președintele ucrainean a spus că a cerut serviciilor de informații și armatei să acționeze împotriva facilităților folosite de Rusia pentru a-și extinde războiul, prezentând loviturile ca răspuns direct la atacurile rusești asupra orașelor și satelor ucrainene. Zelenski a invocat atacuri recente în regiunile Sumî, Harkiv, Poltava, Herson, Zaporojie și Donețk. Ținte: energie, logistică, producție militară Zelenski afirmă că Ucraina intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice, rețelelor logistice și obiectivelor de producție militară, inclusiv pe teritoriul Rusiei și în zonele ucrainene ocupate temporar. Scopul declarat: să fie afectate capacitățile care fac posibilă agresiunea și să fie transmis semnalul că ocuparea teritoriilor „nu va fi ușoară și nepedepsită”. Președintele a susținut că logistica militară rusă în teritoriile ocupate a devenit „din ce în ce mai dificilă”, iar operațiunile Ucrainei – inclusiv cele care vizează Crimeea – sunt „calculate”, pe fondul utilizării tehnologiilor moderne. Efecte invocate în Rusia: presiune pe apărare antiaeriană și pe piața carburanților Potrivit lui Zelenski, Rusia ar fi fost nevoită să își redistribuie sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja zone sensibile politic, precum Moscova, Valdai și Podul Kerci , în detrimentul altor regiuni. El a afirmat că au fost mutate „sute” de lansatoare S-400, S-500 și Pantsir către regiunea Moscovei și „aproape 90” de lansatoare către Valdai. În plan economic, Zelenski a susținut că peste 60 de regiuni rusești se confruntă deja cu penurii de combustibil, iar prețurile la benzină și motorină cresc puternic acolo unde carburantul mai este disponibil. Lovituri la peste 1.200 km și ținte industriale Zelenski a declarat că Ucraina a lovit arsenale din apropierea Sankt Petersburgului, distrugând o cantitate semnificativă de muniție aparținând Flotei Baltice. De asemenea, a menționat lovituri confirmate asupra unor facilități de gaze din regiunea Orenburg, la peste 1.200 km de linia frontului, precum și asupra unor obiective petroliere „în întreaga Rusie”. El a indicat și o uzină din Ceboksarî ca țintă, susținând că a fost lovită cu o rachetă ucraineană „Flamingo”, și a adăugat că sunt vizate inclusiv fabrici care produc componente critice pentru rachetele folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Miza politică: sprijinul partenerilor și accelerarea producției de drone Zelenski a legat campania de discuțiile cu partenerii la summitul G7, afirmând că, dacă Ucraina primește ceea ce s-a discutat acolo, „poate crea rapid condiții” care să oblige Rusia să aleagă pacea. Totodată, a spus că Ucraina pregătește noi acorduri pentru drone și implementează înțelegeri deja convenite, insistând că „volumul producției de drone trebuie să crească”. În paralel, Zelenski a susținut că serviciile ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind evaluarea impactului loviturilor ucrainene cu rază medie și lungă și că presiunea este „resimțită dureros” de conducerea de la Moscova. Ca efect politic intern în Rusia, el a afirmat că serviciile de securitate ar propune amânarea sau anularea alegerilor pentru Duma de Stat planificate pentru septembrie, pe fondul „complicațiilor” generate de continuarea războiului. Zelenski a reiterat că Ucraina urmărește o pace „demnă” și garanții de securitate, susținând că Rusia trebuie împinsă către negocieri și că „instrumentele” pentru acest lucru există. [...]
Rusia încearcă să gestioneze o deficit de carburanți care se adâncește, inclusiv în Moscova , în timp ce războiul și loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice continuă să pună presiune pe lanțurile de aprovizionare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Măsurile anunțate de autoritățile ruse vizează „combaterea” penuriei de benzină în orașul Moscova, pe fondul unor lipsuri tot mai mari atât la benzină, cât și la combustibil de aviație la nivelul Rusiei. Materialul nu detaliază ce instrumente sunt folosite (de exemplu, restricții, realocări de stocuri sau intervenții pe piață), dar semnalul este că problema a ajuns suficient de vizibilă încât să necesite intervenție administrativă. În același timp, evaluarea notează că forțele ucrainene au lovit peste noapte, între 23 și 24 iunie, infrastructură de procesare a gazelor din regiunea Orenburg, un element care poate amplifica riscurile operaționale pentru sectorul energetic rus, chiar dacă impactul exact asupra producției sau livrărilor nu este cuantificat în textul citat. Pe partea militară, ISW consemnează și că forțele ruse au avansat „marginal” în direcția Oleksandrivka, iar Rusia a lansat 101 drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 iunie. În paralel, oficiali de rang înalt de la Kremlin își mențin poziția de a nu negocia direct cu Ucraina și reafirmă obiectivele maximale inițiale ale războiului, potrivit aceleiași evaluări. Separat, materialul menționează o evoluție cu potențial de impact regional: repetitoarele de semnal belaruse de la granița Belarus–Ucraina ar fi încetat să funcționeze din 22 iunie, după avertismentul președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că Belarus trebuie să le dezactiveze cel târziu până la 26 iunie. În același timp, Kremlinul ar intensifica presiunile asupra lui Aleksandr Lukașenko pentru a extinde implicarea Belarusului în război, în timp ce liderul de la Minsk ar încerca să reziste cererilor Moscovei fără să piardă sprijinul acesteia. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul . Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz , după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace. Presiune economică mai mare asupra Rusiei, pe agenda liderilor europeni Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale. Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor: „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.” Ce urmează: Ankara și reuniunea „Coaliției Voluntarilor” Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei . [...]
Iranul ridică miza diplomatică și pune România în ecuația unui conflict care poate genera presiune politică și de securitate în regiune , după ce Teheranul a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” dus împotriva sa de SUA și Israel, potrivit Agerpres . Acuzațiile au fost formulate de purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , ca reacție la declarațiile făcute pentru Fox News de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia” pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană „Epic Fury” („Furie Epică”), lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul operațiunii și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului. România și Italia, nominalizate în mesajul Teheranului Într-o postare pe X, Baghaei a susținut că declarațiile lui Rutte ar reprezenta o dovadă a implicării Alianței. „Aceasta este o mărturie clară și copleșitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU” Oficialul iranian a afirmat, de asemenea, că secretarul general al NATO ar fi „desemnat în mod explicit Italia și România drept participante la agresiunea împotriva Iranului” și a cerut ca statele europene care ar fi sprijinit acțiunea americano-israeliană să explice public de ce au făcut acest lucru. Reacția Italiei: „mesaj complet înșelător” În Italia, Ministerul Apărării a condamnat declarațiile lui Rutte, apreciind că au transmis „un mesaj complet înșelător”. Potrivit poziției citate de Agerpres, Roma ar permite SUA să folosească baze doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. În materialul citat nu este menționată o reacție oficială a autorităților române la afirmațiile invocate de partea iraniană. [...]
Iranul pune România pe lista statelor NATO acuzate de implicare într-un conflict, ceea ce poate complica relațiile diplomatice și riscă să alimenteze tensiuni în plan extern , potrivit Mediafax . Mesajul a fost publicat pe platforma X de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei . În postarea citată, oficialul iranian susține că declarațiile recente ale secretarului general al NATO ar reprezenta, în interpretarea Teheranului, o recunoaștere a implicării Alianței într-un război pe care Iranul îl consideră ilegal. „Italia și România sunt menționate în mod explicit de secretarul general al NATO ca participante la agresiunea împotriva Iranului”, a susținut Baghaei în mesajul publicat pe rețeaua de socializare X. Ce reproșează Teheranul și cui se adresează mesajul Baghaei afirmă că statele implicate „trebuie să răspundă pentru toate consecințele” și să explice propriilor cetățeni și comunității internaționale de ce ar fi ales, în opinia sa, să sprijine atacurile împotriva Iranului. În același mesaj, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene susține că o implicare a NATO ar încălca dreptul internațional și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și afirmă că statele europene care ar fi sprijinit acțiunile militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului „ar trebui să fie trase la răspundere”. Contextul invocat: orașe iraniene despre care Teheranul spune că au fost afectate Oficialul iranian face referire la mai multe orașe din Iran despre care susține că au fost afectate de atacuri pe teritoriul țării, între care Teheran, Isfahan, Tabriz, Shiraz și Bandar Abbas. Materialul citat nu include o reacție a autorităților române la acuzațiile formulate de Teheran. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume la summitul din iulie un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , într-o mișcare care ar consolida predictibilitatea sprijinului occidental și ar crește presiunea politică pentru menținerea fluxurilor de bani către Kiev, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat inițiativa miercuri, la Berlin, înaintea summitului NATO programat în iulie la Ankara, argumentând că un astfel de angajament ar transmite atât Ucrainei, cât și Rusiei un semnal că sprijinul european „nu scade” și că „Ucraina rămâne puternică”. La întâlnirea de la Berlin au participat liderii din Italia, Polonia și Regatul Unit, precum și președintele Franței, Emmanuel Macron. Merz a legat propunerea și de concluziile summitului G7 de la Evian, susținând că, la nivel transatlantic, există o unitate „așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și că „a venit momentul să începem negocierile de pace”. Mesajul politic: unitate transatlantică și disponibilitate pentru sancțiuni Emmanuel Macron a spus că europenii și americanii „se apropie din nou”, inclusiv în privința disponibilității SUA de a crește presiunea asupra Rusiei. Președintele francez a invocat faptul că, „pentru prima dată în 18 luni”, toți membrii G7 au semnat un text comun, iar Statele Unite susțin „integritatea teritorială a Ucrainei”, protecția infrastructurilor sale și sunt dispuse să impună sancțiuni împotriva Rusiei. Macron a indicat că aceste elemente ar trebui consolidate atât la summitul NATO din iulie, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Presiune economică pe Rusia, pe agenda aliaților Premierul britanic în exercițiu, Keir Starmer, a susținut că Rusia dă semne de slăbiciune și că ar trebui intensificată presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni, afirmând că economia rusă „slăbește și se prăbușește”. El a adăugat că sprijinul pentru Ucraina va rămâne o temă principală pe agenda NATO „peste două săptămâni”, menționând totodată că și-a prezentat demisia luni, după aproape doi ani în funcție. De partea sa, premierul italian Giorgia Meloni a reiterat sprijinul pentru „o pace justă și durabilă”, subliniind că sunt necesare garanții de securitate eficiente pentru Ucraina și că acest lucru nu este posibil fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Polonia găzduiește joi și vineri, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei și a insistat asupra nevoii de „unitate” în comunitatea transatlantică înaintea summitului NATO de la Ankara. [...]
