Sondajele indică o schimbare abruptă de putere în Ungaria, cu Partidul Tisza creditat la 61% și Fidesz coborât la 21%, într-un context în care o majoritate a populației ar susține tragerea la răspundere în instanță a lui Viktor Orbán, potrivit Mediafax. Datele provin dintr-un sondaj Median realizat între 27 aprilie și 2 mai 2026, comandat de compania de sondare a opiniei publice HVG.

În același sondaj, 65% dintre respondenți consideră că Orbán ar trebui tras la răspundere pentru acțiunile sale în instanță, în timp ce 28% spun că nu ar fi corect să se inițieze proceduri legale. Mediafax notează că inclusiv „o optime” dintre alegătorii Fidesz ar împărtăși această poziție.

Ce arată cifrele despre raportul de forțe

Dacă ar avea loc alegeri „duminica aceasta”, 61% dintre alegătorii cu drept de vot ar vota Partidul Tisza, iar Fidesz ar fi la 21%, conform cercetării citate. În plus, percepția asupra potrivirii pentru funcția de prim-ministru s-a schimbat semnificativ:

• 39% îl consideră pe Viktor Orbán „destul de potrivit” pentru funcția de premier, iar 59% nu sunt mulțumiți de el;
• 72% îl consideră pe Péter Magyar potrivit pentru funcția de premier, o creștere de 18 puncte procentuale față de perioada de dinaintea alegerilor, potrivit datelor prezentate.

Presiune publică pentru răspundere juridică

Pe segmentarea politică, alegătorii Partidului Tisza sunt cei mai duri: 88% ar susține tragerea la răspundere a premierului demisionar în fața Justiției, conform aceluiași studiu.

În paralel, sondajul indică o schimbare de dispoziție în societate după alegeri: 63% spun că lucrurile merg, în general, în direcția bună în țară, iar 23% că se îndreaptă în direcția greșită. Mediafax consemnează că numărul optimiștilor „aproape s-a dublat”, iar al pesimiștilor a scăzut.

Orbán ar fi discutat în privat despre „sfârșitul” Fidesz ca brand

Publicația mai relatează, citând presa maghiară, că Orbán ar fi vorbit într-un cerc restrâns despre uzura Fidesz ca „brand politic” și despre lipsa șanselor unei candidaturi de succes sub acest nume, luând în calcul inclusiv retragerea din politică. Ca model, ar fi invocat cazul lui Jarosław Kaczyński, fost lider al PiS din Polonia, descris ca având o prezență „extrem de reținută” în politica internă.