Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Italia pregătește investiții de 9 miliarde euro în programul Global Combat Air - decizie parlamentară crucială pentru tehnologia de apărare până în 2035
Italia intenționează să investească 9 miliarde de euro în programul Global Combat Air (Gcap) până în 2035 , conform Euronews . Parlamentul italian urmează să decidă în săptămânile viitoare asupra alocării acestor resurse semnificative. Italia colaborează cu Regatul Unit și Japonia pentru a dezvolta un sistem de avioane de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască treptat platforme precum Eurofighter Typhoon și Mitsubishi F-2. Programul Gcap este rezultatul unificării proiectelor britanic Tempest și japonez FX, având ca scop crearea unui sistem de luptă aeriană integrat, capabil să opereze în contexte de război complexe. Documentul de Planificare Multianuală a Apărării estimează contribuția Italiei la aproximativ 9 miliarde de euro până în 2035, fără a include costurile viitoare legate de producția de serie sau ciclul de viață operațional al sistemelor. În 2025, alocarea pentru Gcap depășește 600 de milioane de euro, ceea ce face ca acest program să fie unul dintre cele mai costisitoare din sectorul aviației militare, alături de F-35 și modernizarea Eurofighter. Programul va coexista cu Eurofighter și F-35 pentru o perioadă, înainte de a le înlocui treptat. Italia deține în prezent 118 Eurofighter și planifică să aibă 115 F-35 până în 2040. Un aspect distinctiv al Gcap este angajamentul față de accesul egal la tehnologie, oferind Italiei o autonomie operațională și tehnologică mai mare comparativ cu programul F-35, care a fost dominat de Statele Unite. În cadrul Gcap, Italia va avea o participare egală cu Regatul Unit și Japonia, fiecare având o cotă de 33,3%, asigurându-se astfel beneficii industriale semnificativ mai mari. Programul Gcap reprezintă o investiție fără precedent pentru Italia , dar și un test de risc ridicat. Complexitatea programului necesită coordonare constantă între industrie și instituții, iar interoperabilitatea cu Eurofighter și F-35 și actualizările continue sunt puncte critice. Gestionarea informațiilor clasificate și integrarea lanțului de aprovizionare sunt provocări majore, în timp ce capitalul uman, în special inginerii și tehnicienii STEM, este esențial pentru succesul tehnologic al Italiei. În final, resursele rămân o necunoscută. Programul necesită investiții regulate și consistente, iar întârzierile sau incertitudinile financiare pot afecta rentabilitatea industrială și maturizarea tehnologiilor cheie. Lipsa unui cadru clar pentru schimbul de componente și exporturi poate încetini cooperarea internațională, slăbind unul dintre cele mai ambițioase proiecte întreprinse vreodată de apărarea italiană. [...]
Nicușor Dan, huiduit la Focșani – apel la reflecție: „Dreptul de a huidui vine cu o responsabilitate”
Aflat sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la Focșani, la ceremoniile dedicate Zilei Unirii Principatelor Române , președintele Nicușor Dan a fost huiduit de o parte a participanților, cărora le-a răspuns direct de la microfon, afirmând că dreptul la huiduieli implică și responsabilitate – informează TVR Info . Într-un discurs susținut în fața autorităților și a localnicilor prezenți la manifestări, Nicușor Dan a transmis un mesaj simbolic, îmbinând apelul la reflecție istorică cu avertismente civice: „Este un drept pe care l-ați câștigat, pentru care niște oameni au murit, ca orice cetățean din țara asta să poată huidui o autoritate publică. Însă acest drept vine și cu o responsabilitate: uitați-vă la cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele! Nu gândiți numai pasul unu, gândiți și pasul doi!” Președintele a reiterat ideea de „asumare” ca esență a patriotismului, subliniind că spiritul Unirii de la 1859 ar trebui să inspire actuala societate să construiască, nu să caute permanent vinovați. De asemenea, a îndemnat la reflecție asupra idealurilor lăsate de generațiile anterioare și a subliniat că sărbătoarea națională este și un moment de introspecție, nu doar de festivism. Momentul tensionat de la Focșani vine într-un context politic fragil, în care președintele – ales în funcție cu un mesaj de reformă și integritate – se confruntă cu nemulțumiri crescânde în anumite regiuni. Focșaniul, cu o istorie marcată de proteste și un electorat tradițional critic, a fost scena acestui episod care a devenit viral în mediul online, mesajul său fiind postat ulterior și pe platforma X . Printre ideile principale transmise de șeful statului s-au numărat: Drepturile cetățenilor trebuie respectate, dar asumate cu responsabilitate. Patriotismul nu înseamnă festivism gol, ci implicare activă în dezvoltarea comunității. Liderii politici trebuie aleși și evaluați cu gândul la consecințele pe termen lung, nu doar imediate. Discursul lui Nicușor Dan a fost unul dintre cele mai comentate momente ale zilei, într-o atmosferă în care comemorarea istorică s-a intersectat cu tensiunile sociale actuale. [...]
Teheranul renunță temporar la blocarea internetului – costurile economice au devenit prea mari
Regimul iranian a anunțat că va restabili accesul la internet internațional în următoarele 24 de ore , potrivit presei afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), informează Institute for the Study of War . Decizia, anunțată pe 23 ianuarie 2026, survine după mai multe zile de întrerupere a conexiunii, în contextul protestelor recente și al tensiunilor sociale majore. Autoritățile par să fi ajuns la concluzia că efectele economice negative ale întreruperii internetului ar putea alimenta și mai mult nemulțumirile populației, fiind mai riscante decât accesul cetățenilor la informație. Blocarea internetului a fost una dintre metodele folosite de regim pentru a limita organizarea protestelor și diseminarea informațiilor. Cu toate acestea, regimul se confruntă cu o presiune tot mai mare, nu doar din cauza dificultăților economice, ci și a problemelor structurale precum lipsa serviciilor de bază – apă și energie – care continuă să afecteze grav populația. Din 19 ianuarie nu s-au mai înregistrat proteste la nivel național , potrivit monitorizărilor realizate de CTP-ISW. Însă climatul rămâne tensionat, în special după declarațiile publice făcute de clericul sunnit Abdol Hamid. În timpul predicii sale de vineri, pe 23 ianuarie, acesta a contrazis direct narațiunea oficială, afirmând că regimul a ucis mii de civili în timpul protestelor. Discursul său a avut loc la moscheea Makki din Zahedan, unde a fost observată o prezență masivă a forțelor de securitate. Situația actuală în Iran – principalele puncte: Restabilirea parțială sau totală a internetului internațional este în curs, dar nu este clar dacă va acoperi întreaga populație. Problemele de bază persistă , iar regimul eșuează în furnizarea constantă de apă și energie. Lideri religioși importanți contestă regimul , crescând potențialul de disidență în rândul populației. Absența protestelor în ultimele zile nu înseamnă o detensionare definitivă, ci poate indica o acalmie temporară cauzată de măsurile de represiune. Restabilirea conexiunii la internet este privită de mulți analiști ca o concesie de moment, făcută mai degrabă din considerente economice decât din dorința de deschidere. În acest context, capacitatea regimului de a gestiona nemulțumirile sociale rămâne limitată, iar riscul unor noi proteste, în special în zonele cu lideri religioși activi, rămâne ridicat. [...]
Negocieri trilaterale Ucraina-Rusia-SUA la Abu Dhabi - primul pas diplomatic formal în conflictul din estul Europei
Prima zi a negocierilor Rusia–Ucraina–SUA la Abu Dhabi s-a încheiat , iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care nu participă direct la întâlnire, spune că este prea devreme pentru concluzii, deși rămâne în contact cu delegația ucraineană. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că pentru încetarea războiului este necesar ca și Rusia să își dorească acest lucru, nu doar Ucraina. Mesajul vine după consultări cu echipa sa de negociere, în condițiile în care formatul discuțiilor și rezultatele concrete rămân, deocamdată, neclare. „Vom vedea cum decurg discuțiile mâine și care vor fi rezultatele. Poziția noastră este clară. Am definit cadrul de dialog al delegației noastre”. Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru NBC News că reuniunea de vineri „a fost productivă”, fără a oferi detalii despre eventuale progrese sau puncte de convergență. În paralel, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a spus că discuțiile s-au concentrat pe atingerea unei păci „demne și durabile” și că partea ucraineană apreciază medierea Statelor Unite. Cum a fost organizată reuniunea și cine participă Negocierile formale au început la Abu Dhabi, după ce Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat debutul discuțiilor trilaterale și faptul că acestea vor continua inclusiv sâmbătă. Oficialii din EAU și-au exprimat speranța că formatul va contribui la încetarea războiului. Reiese din Biziday că reuniunea a fost pregătită în urma unei întâlniri de patru ore la Kremlin între Vladimir Putin și o delegație americană condusă de emisarul special Steve Witkoff, la care a participat și Jared Kushner. Kremlinul a descris discuția de la Moscova drept „utilă din toate punctele de vedere”, dar a insistat că nu va renunța la pretențiile teritoriale. Mizele: teritorii, NATO și garanții de securitate Kremlinul a transmis că nu poate exista o pace durabilă fără un acord privind teritoriile și a reiterat cererea ca Ucraina să cedeze zone din est, inclusiv aproximativ 20% din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO și respinge orice prezență militară a Alianței pe teritoriul ucrainean după un eventual acord. De cealaltă parte, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, dar numai în cadrul unor garanții solide de securitate, care ar urma să fie oferite de SUA și aliați occidentali și ratificate ulterior de parlamentele naționale. În acest context, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni vor avea întâlniri directe, față în față, în cadrul rundelor de la Abu Dhabi. Presiunea Washingtonului și componenta economică Negocierile au loc pe fondul unei presiuni crescute din partea Administrației Trump pentru încheierea unui acord, președintele american afirmând recent că atât Putin, cât și Zelenski „ar fi stupizi” dacă ar rata șansa unei înțelegeri. Trump a recunoscut însă că principalele blocaje au rămas aceleași în ultimele luni, „în special cele legate de granițe”. Separat de discuțiile de securitate, Rusia și SUA ar urma să poarte și negocieri economice, conduse de emisarul rus pentru investiții, Kirill Dmitriev, notează Biziday . Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare GRU, iar partea americană este reprezentată de Witkoff și alți consilieri ai administrației. Contextul de pe teren și ce urmează Întâlnirea are loc în timp ce Ucraina traversează una dintre cele mai dificile ierni ale războiului, cu atacuri rusești intense asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și încălzire, inclusiv la Kiev. În acest cadru, discuțiile sunt văzute mai degrabă ca un test al disponibilității reale a părților de a face concesii majore decât ca un moment al unui acord iminent. Sursele citate de Biziday includ The Guardian și Reuters , iar următoarea rundă de negocieri este programată pentru sâmbătă, când ar putea deveni mai clar dacă există spațiu pentru un compromis pe dosarele-cheie: teritoriile ocupate și arhitectura de securitate a Ucrainei după război. [...]
Anunțul premierului privind pachetele economice vine în contextul încheierii măsurilor de corectare a deficitului - fără creșteri de taxe în 2024
Guvernul pregătește un pachet de relansare economică care ar urma să includă deduceri din impozitul pe profit pentru investiții, ajutoare de stat și măsuri de simplificare administrativă, potrivit Profit.ro . Premierul Ilie Bolojan a spus că detaliile sunt în curs de finalizare și că „până săptămâna viitoare” două pachete ar trebui încheiate integral, urmând să fie adoptate împreună. În declarațiile sale, premierul a indicat că măsurile vizează stimularea unor domenii considerate relevante, prin deduceri pentru investițiile realizate din impozitele pe profit, acordarea de ajutoare de stat și reducerea birocrației, inclusiv scurtarea termenelor de avizare. Obiectivul declarat este ca economia să fie „pusă pe baze sănătoase”, astfel încât România să se dezvolte în următorii ani. „Pachete care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, în așa fel încât prin măsuri suplimentare de simplificare, debirocratizare, de scurtarea termenului de avizare, plus schemele de sprijin, plus rezolvarea problemelor de bază, să ne punem economia într-adevăr pe baze sănătoase, în așa fel încât România să se dezvolte în următori ani.” Bolojan a mai arătat că legislația ar urma să definească pachete de sprijin pentru cercetare-dezvoltare, pentru atragerea investițiilor străine și pentru sectoare cu potențial pe termen lung, menționând explicit „componenta de metale rare” ca domeniu vizat. În paralel, premierul a dat asigurări că în 2026 măsurile de corectare a deficitului se vor încheia și că Guvernul nu va mai crește taxe și impozite, afirmând că „greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat”. El a legat, totodată, încrederea socială de rezolvarea unor „nedreptăți” și a spus că în a doua jumătate a anului ar urma să se vadă treptat efectele măsurilor. Pe fond politic, Profit.ro notează că PSD amenință că nu va susține nicio reformă dacă nu este adoptat programul social-democrat de stimulare economică, al cărui mecanism principal este creditul fiscal. Publicația amintește că PSD ar fi pregătit un proiect de lege pentru un „Program național pentru investiții, locuri de muncă și dezvoltare”, iar purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat recent că propunerile de relansare economică discutate în coaliție „nu sunt materializate încă într-un proiect care să fi ajuns la nivelul Guvernului”. [...]
Tensiuni la Davos între Kiev și Bruxelles: Zelenski cere acțiuni, UE pune accent pe rezultate
Uniunea Europeană a reacționat la criticile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind sprijinul substanțial acordat Ucrainei. Potrivit Mediafax , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins acuzațiile liderului ucrainean și a evidențiat contribuțiile semnificative ale Uniunii Europene în sprijinirea Kievului. Von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a fost un susținător major al Ucrainei în ultimii patru ani, oferind un ajutor financiar de peste 193 de miliarde de euro. Recent, Consiliul European a decis să aloce încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani . Ea a subliniat că, deși nu pot egala sacrificiul poporului ucrainean, Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina, iar cifrele vorbesc de la sine. Criticile lui Zelenski au vizat lipsa de acțiune a Europei în privința urmăririlor penale împotriva Rusiei, menționând că Europa preferă să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri concrete în prezent. În acest context, răspunsul Uniunii Europene a fost de a reafirma angajamentul și sprijinul său continuu pentru Ucraina. [...]
Trump vorbește despre „forțarea” aliaților prin Articolul 5 - semnal de presiune asupra angajamentelor NATO
Donald Trump a sugerat invocarea Articolului 5 al NATO pentru a „testa” aliații , potrivit Digi24 , care citează CNN, via News.ro. Ideea ar fi vizat folosirea mecanismului de apărare colectivă al Alianței pentru a sprijini controlul frontierei sudice a SUA, într-un context în care Trump își reafirmă criticile privind împărțirea poverii în NATO. „Poate că ar fi trebuit să testăm NATO: să invocăm Articolul 5 şi să forţăm NATO să vină aici şi să ne protejeze frontiera sudică de noi invazii ale imigranţilor ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenţi ai Poliţiei de Frontieră, pentru alte sarcini”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Postarea vine după revenirea lui Trump din Elveția, unde a participat la Forumul Economic Mondial și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Din relatare reiese că mesajul se înscrie în linia mai veche a lui Trump, potrivit căreia SUA ar contribui mai mult la NATO decât ar primi în schimb. Trump a reluat și ideea îndoielii privind reciprocitatea angajamentelor, afirmând că SUA ar fi „sută la sută” alături de aliați, dar că nu este sigur că aceștia ar proceda la fel dacă ar fi chemați. În termeni practici, Articolul 5 stabilește că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor; a fost invocat oficial o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001. În paralel, relațiile dintre NATO și SUA s-au complicat în ultimele zile pe fondul declarațiilor lui Trump despre dorința de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Totuși, potrivit Digi24, Trump ar fi ajuns la un acord de principiu cu Mark Rutte pentru a garanta securitatea în zonă și a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra insulei, fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză. Pe plan intern, Trump își dezvoltă o politică de imigrație dură, în cadrul căreia au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), menționează Digi24, subliniind că măsurile sunt controversate din cauza modului în care acționează agenții. În acest context, referirea la Articolul 5 funcționează și ca semnal politic de presiune asupra angajamentelor din NATO, cu potențiale implicații pentru coeziunea alianței și pentru percepția de risc în regiuni sensibile. [...]
Inițiativa referendumului pentru Unire promovată de susținătorii lui George Simion - Reacția dură a liderului Parlamentului de la Chișinău în context electoral
Majoritatea PAS nu va susține un referendum pentru Unire , iar inițiativa va fi tratată „ca pe o acțiune populistă”, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost transmis de Igor Grosu , liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, după ce Vasile Costiuc (partidul „Democrația Acasă”) a anunțat că vrea să propună un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Invitat la o emisiune TV joi, 22 ianuarie 2026, Grosu a spus că, personal, ar vota pentru Unire, dar a subliniat că majoritatea parlamentară nu va sprijini demersul. El a argumentat că, în acest moment, un astfel de referendum nu ar avea șanse să treacă și ar putea afecta credibilitatea curentului unionist. „Noi o să o tratăm ca pe o acțiune populistă, pentru că la moment, în opinia noastră, orice referendum la acest subiect nu are șansă să treacă.” La începutul lunii ianuarie, Vasile Costiuc a declarat că va propune referendumul la prima ședință a Parlamentului din 2026, programată în februarie, după vacanța deputaților. Costiuc este prezentat drept un aliat important al liderului AUR, George Simion , care i-a susținut campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. Întrebat despre Costiuc, Grosu a afirmat că au existat „personaje” care „au făcut afaceri din Idealul Unirii”. Contextul a fost amplificat de declarațiile președintei Maia Sandu din 12 ianuarie 2026, când a spus că ar vota pentru unirea cu România într-un eventual scrutin, dar a indicat drept prioritate integrarea în Uniunea Europeană. Sandu a motivat poziția prin presiunile exercitate de Rusia și a menționat că există o majoritate care sprijină parcursul european; articolul notează și că de la Moscova a venit o reacție la declarațiile sale. Din punct de vedere procedural, PAS deține 53 din cele 101 mandate, suficient pentru guvernare, însă un referendum de revizuire a Constituției presupune praguri suplimentare: inițierea necesită semnătura a cel puțin 34 de deputați și consultări largi în societate, condiții greu de atins fără consens politic. HotNews.ro mai arată că, potrivit ultimelor sondaje citate, susținerea pentru Unire „oscilează în jurul pragului de 40%”. [...]
SUA vizează schimbarea regimului în Cuba până la sfârșitul anului - decizie anunțată în contextul tensiunilor diplomatice prelungite
Administrația Trump ar urmări o schimbare de regim în Cuba până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal și preluate de The Times. Oficiali americani au descris guvernul cubanez drept „fragil”, iar economia, „în pragul colapsului”, pe fondul schimbărilor recente din Venezuela. Ce spune WSJ despre planul SUA și instrumentele de presiune Oficiali americani au declarat pentru The Wall Street Journal că administrația Trump nu ar avea, în acest moment, un plan concret pentru Cuba. În schimb, „atacul chirurgical” din ianuarie asupra Caracasului ar putea funcționa ca model și avertisment pentru Havana, potrivit relatării preluate de Digi24. În paralel, Washingtonul s-ar concentra pe identificarea unor membri ai regimului cubanez care ar simpatiza cu interesele americane, inclusiv prin întâlniri cu exilați cubanezi și grupuri civice din Miami și Washington, a relatat WSJ. În plan economic, SUA ar intenționa să crească presiunea asupra guvernului comunist cubanez prin oprirea aprovizionării cu petrol de care depinde populația, au spus oficiali americani de rang înalt pentru WSJ. Miza economică: dependența de petrolul venezuelean și criza din Cuba Schimbarea de regim din Venezuela este prezentată ca având efecte directe asupra Cubei, inclusiv prin diminuarea sprijinului pe care Caracasul l-a oferit istoric. Insula s-a bazat mult timp pe importuri subvenționate de petrol din Venezuela, un aranjament care a susținut economia cubaneză încă din perioada în care Hugo Chavez a ajuns la putere, în 1999. Pe acest fond, Cuba se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimul deceniu”, iar sancțiunile americane menținute de-a lungul deceniilor au contribuit la stagnarea economiei, la accentuarea dificultăților și la un exod masiv, potrivit articolului citat. În această logică, o eventuală limitare a fluxurilor de petrol ar amplifica presiunea economică internă, cu potențiale efecte asupra stabilității politice. Reacții publice și semnale diplomatice în regiune Donald Trump a transmis anterior, potrivit sursei, că regimul comunist din Cuba „pare că este gata să se prăbușească”. Într-o postare din 11 ianuarie, el a îndemnat autoritățile cubaneze să ajungă la o înțelegere, avertizând asupra întreruperii sprijinului economic. „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere. ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a scris el, înainte de a adăuga că „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI” spre Cuba. Secretarul de stat Marco Rubio, de origine cubaneză-americană, a sugerat la rândul său o abordare mai dură, afirmând: „Nu suntem mari fani ai regimului cubanez” și adăugând că, dacă ar fi în guvern la Havana, „ar fi îngrijorat”, conform textului citat. În același timp, articolul notează semnale de solidaritate din partea Rusiei: ministrul rus de interne s-a întâlnit marți la Havana cu președintele Miguel Diaz-Canel, iar vizita a fost descrisă de Vladimir Kolokolțev drept având o „semnificație enormă”, potrivit unui comunicat al guvernului cubanez. Ce urmează: presiune sporită și rolul Comandamentului Sudic În plan operațional, șeful misiunii americane în Cuba, Mike Hammer, s-a întâlnit marți la Miami cu șeful Comandamentului Sudic al SUA pentru a discuta „situația din Cuba și Caraibe”, a anunțat ambasada pe platforma X, potrivit Digi24. Comandamentul Sudic este responsabil pentru forțele americane care operează în America Centrală și de Sud. În contextul descris de sursă, această structură a fost implicată în confiscări de petroliere care transportau petrol venezuelean și în atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri. Dacă Washingtonul va urmări efectiv o strategie de „strângere a șurubului” pe linia energiei, consecințele economice pentru Cuba ar putea deveni rapide, însă oficialii citați de WSJ subliniază că nu există, deocamdată, un plan concret anunțat public. [...]
Întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi - primele discuții directe în războiul din Ucraina după aproape 4 ani
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război , potrivit HotNews.ro , după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos. Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul. Ce spune Zelenski: Donbasul, în centrul discuțiilor Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert. „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro. Cine participă și cum a fost pregătită reuniunea Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov , descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea. În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate. Linia roșie a Moscovei și punctele de blocaj Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova. În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace. Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe. Dimensiunea politică: presiune americană și tensiuni cu Europa HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile. În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro. În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente. [...]
Taiwan alocă 1,25 trilioane TWD (~39,6 miliarde USD) pentru achiziția de drone militare - oportunități pentru producătorii locali în contextul modernizării apărării
Taiwan ia în calcul achiziția a peste 200.000 de drone de la producători locali , în cadrul unui buget special de 1,25 trilioane dolari taiwanezi (TWD), relatează TechNews.tw . Potrivit publicației, dronele (vehicule fără pilot) sunt unul dintre cele șapte capitole ale „planului de întărire a rezilienței defensive și a capabilităților asimetrice”, iar pe lângă modele cumpărate de la furnizori americani precum Anduril , o parte semnificativă ar urma să fie contractată din Taiwan. Contextul este accelerarea modernizării apărării după izbucnirea războiului Rusia–Ucraina, conflict care a evidențiat rolul dronelor în operațiuni de recunoaștere și lovire. Taiwan a creat în august 2022 o „echipă națională” pentru drone și un centru de cercetare-dezvoltare la Chiayi, cu obiectivul de a integra lanțul industrial local și de a folosi comenzi militare pentru a ajuta companiile să atingă volum (economii de scară) și să maturizeze producția. În prima rundă de licitații pentru „drone militare pe standard comercial” (platforme comerciale adaptate cerințelor militare), Ministerul Apărării a avut 13 ofertanți, iar în august 2024 au fost anunțați patru câștigători, cu contracte totale de circa 6,887 miliarde TWD. Companiile menționate ca adjudecatare au fost: Evergreen Aviation Technologies (tip „naval” pentru supraveghere/recunoaștere) Chih Fei Technology (tip „terestru” pentru supraveghere/recunoaștere) Coretronic Intelligent Robotics (tip „micro” și tip pentru supraveghere/recunoaștere) MiTAC Information Technology (tip „micro” pentru achiziția țintei și tip „micro tactic”) În august 2025, aceleași patru companii au primit un al doilea contract, iar în noiembrie a fost lansată o nouă cerere publică pentru achiziția a 48.750 de drone în 2026–2027, împărțite în cinci tipuri (A–E) definite prin distanță de control și performanțe (de exemplu, multirotor cu peste 6 km sau peste 25 km, aripă fixă cu autonomie și timp de zbor minim, respectiv aripă fixă cu decolare/aterizare verticală). TechNews.tw notează că livrările pentru loturile anterioare (3.000 de unități și cele 48.750 planificate) sunt programate până la finalul lui 2027, ceea ce pune presiune pe capacitatea de producție; dacă bugetul special va fi aprobat, cererea de „peste 200.000” de drone ar putea depăși posibilitățile celor patru câștigători inițiali, deschizând competiția și pentru ceilalți nouă ofertanți din prima rundă. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]