Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană își mărește planul de împrumut pentru 2026, ridicând ținta de finanțare și volumul de obligațiuni UE, într-o mișcare care extinde capacitatea de a susține atât programele pentru statele membre, cât și sprijinul pentru Ucraina și cheltuielile legate de apărare, potrivit Mediafax.
Comisia Europeană a decis să majoreze obiectivul de finanțare pentru prima jumătate a anului 2026, crescând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 la 100 de miliarde de euro (aprox. 498 miliarde lei). În paralel, a urcat și volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni UE pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), până la un total de 180 de miliarde de euro (aprox. 896 miliarde lei).
Măsura vine după adoptarea procedurilor legislative relevante pentru un nou împrumut de sprijin pentru Ucraina pentru perioada 2026–2027, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat de Mediafax.
Fondurile atrase prin împrumuturi ar urma să fie folosite pentru mai multe direcții, inclusiv:
Decizia anuală privind împrumuturile stabilește valoarea maximă pe care Comisia o poate contracta într-un an, iar planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale preconizate pentru următoarele șase luni.
Recomandate
China ar putea deveni actorul-cheie pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și limitarea șocului economic global , pe fondul intensificării eforturilor de armistițiu între SUA și Iran, potrivit Al Jazeera . În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit miercuri la Beijing cu omologul său chinez Wang Yi, într-un moment în care Washingtonul a anunțat o pauză a încercărilor de a forța deschiderea Strâmtorii Hormuz. Miza imediată este traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz , rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar perturbarea transporturilor a produs deja unde de șoc în economia globală. Iranul a restricționat transportul prin strâmtoare după izbucnirea războiului, iar SUA au impus, după armistițiul din aprilie, o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a forța Teheranul să accepte condițiile Washingtonului în negocieri. Wang Yi a transmis, la începutul întâlnirii, că un armistițiu cuprinzător „nu suportă amânare” și că reluarea ostilităților este „neprudentă”, potrivit imaginilor difuzate de Phoenix TV (Hong Kong). De ce contează Beijingul: energie, comerț și presiune politică Vizita are loc cu o săptămână înainte ca președintele american Donald Trump să se întâlnească la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, pe 14-15 mai. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Chinei să preseze Iranul să reducă blocada asupra Strâmtorii Hormuz. Analiza indică un interes comun SUA–China pentru redeschiderea rutei și securizarea unui armistițiu, pe fondul costurilor economice: China este „deosebit de afectată” de întreruperea fluxurilor de energie din Golf către Asia de Est, iar SUA se confruntă cu un declin economic și cu creșterea prețurilor interne la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit sursei. „Echilibrul” Chinei între sprijin politic și stabilitate regională Pe parcursul conflictului, Beijingul a încercat să combine criticile la adresa SUA cu apeluri la stabilitate regională. Potrivit agenției iraniene semioficiale Tasnim, Wang a condamnat acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului ca fiind „ilegale”. În același timp, China a respins presiunile americane privind legăturile economice cu Teheranul, după ce Washingtonul a sancționat firme chineze acuzate că au cumpărat petrol iranian. Beijingul a răspuns instruind companiile chineze să nu respecte sancțiunile, în timp ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut public Chinei să-și folosească influența pentru detensionare, semn al unei încălziri recente a relațiilor SUA–China după un acord comercial preliminar de anul trecut. Jodie Wen, cercetător la Center for International Security and Strategy (CISS) din cadrul Universității Tsinghua, a spus că mesajele Chinei se concentrează pe prevenirea instabilității în jurul strâmtorii, vitală pentru importurile energetice și comerțul Chinei. Ce caută Iranul: garanții diplomatice și protecție la ONU China este prezentată drept „cea mai importantă linie de salvare economică” a Iranului după ani de sancțiuni americane. Publicația notează că Beijingul cumpără cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului, adesea la prețuri reduse, iar veniturile iraniene sunt direcționate în mare măsură către achiziția de bunuri și servicii chineze. Dependența s-a adâncit după parteneriatul strategic pe 25 de ani semnat în 2021, care acoperă infrastructura, comerțul și cooperarea în domeniul securității. Chris Doyle, director al Council for Arab-British Understanding, a declarat că Teheranul ar urmări să afle cât de departe este dispus Beijingul să meargă în sprijinul Iranului dacă acesta acceptă să reducă tensiunile în Strâmtoarea Hormuz, inclusiv prin susținere la ONU pentru blocarea unor eventuale sancțiuni suplimentare legate de strâmtoare. Ce vrea China: rute deschise, influență regională și rol de mediator Pentru Beijing, stabilitatea și libera circulație a mărfurilor prin Strâmtoarea Hormuz sunt esențiale, deoarece o perturbare prelungită amenință economia Chinei, piețele globale și securitatea energetică. În același timp, China vede Iranul ca pe un contrabalans regional la influența SUA și nu ar dori slăbirea semnificativă a guvernului iranian. Al Jazeera mai notează că Iranul a promovat tot mai mult utilizarea yuanului în tranzacțiile petroliere, sprijinind eforturile Chinei de a crește rolul internațional al monedei, în contextul dominației dolarului. Ce urmează: o posibilă rezoluție ONU și o fereastră îngustă pentru diplomație În zilele următoare, evoluțiile pot deveni decisive. SUA și state aliate din Golf au redactat un proiect de rezoluție ONU pentru garantarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției germane DPA. Draftul ar cere Iranului, între altele: să oprească atacurile asupra transportului maritim; să îndepărteze minele marine; să înceteze perceperea taxelor de tranzit. Textul ar fi fost revizuit pentru a obține sprijinul Rusiei și Chinei. Doyle apreciază că situația oferă Beijingului o oportunitate rară de a se poziționa ca mediator major, dar avertizează că rămâne un context volatil, cu „multă tehnică militară” și „foarte puțină încredere” între părți. Totuși, apropiata vizită a lui Trump la Beijing și interesul ambelor puteri de a evita un șoc economic mai profund ar putea crea, potrivit analiștilor citați, o deschidere limitată pentru un acord de pace pe termen mai lung. [...]
Președintele Germaniei avertizează că reducerea trupelor SUA obligă Europa să-și crească rapid efortul de apărare , pe fondul planurilor Washingtonului de a retrage mii de militari din Germania într-un interval de un an. Într-o declarație făcută la Stockholm, Frank-Walter Steinmeier a cerut Statelor Unite să rămână o forță pe care aliații europeni să se poată baza în cadrul NATO, potrivit TVR Info . Steinmeier a spus că aliații europeni sunt pregătiți să-și asume o responsabilitate mai mare în alianță, dar că, în continuare, au nevoie de protecția SUA și „trebuie să se poată baza pe asta”. În același timp, a transmis că Berlinul a înțeles mesajul venit de la Washington după anunțul de săptămâna trecută. „Cu cât sunt mai puține trupe americane în Europa, cu atât Europa trebuie să facă mai mult pentru ea însăși.” Ce schimbări sunt discutate la Washington Potrivit informațiilor prezentate, Pentagonul a anunțat că secretarul apărării, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani de la bazele din Germania. Președintele Donald Trump a declarat ulterior că numărul celor retrași va fi mai mare. În plus, Washingtonul ar intenționa să anuleze desfășurarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Germania, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru Europa: infrastructura militară din Germania Baze americane din Europa au o importanță majoră pentru operațiunile globale ale SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu. În Germania sunt menționate explicit: Comandamentul European al SUA din Stuttgart; Baza Aeriană Ramstein (Renania-Palatinat), descrisă ca un centru pentru Forțele Aeriene ale SUA. Conform datelor armatei americane din aprilie, aproximativ 86.000 de militari americani sunt staționați în Europa, dintre care circa 39.000 în Germania, cu variații periodice legate de rotații și exerciții. Contextul politic al tensiunilor Anunțul privind retragerile a venit pe fondul unei escaladări a tensiunilor transatlantice, după ce Trump s-a arătat indignat de comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a acuzat Washingtonul că nu are o strategie clară în Iran. [...]
Sondajele indică o schimbare abruptă de putere în Ungaria , cu Partidul Tisza creditat la 61% și Fidesz coborât la 21%, într-un context în care o majoritate a populației ar susține tragerea la răspundere în instanță a lui Viktor Orbán, potrivit Mediafax . Datele provin dintr-un sondaj Median realizat între 27 aprilie și 2 mai 2026, comandat de compania de sondare a opiniei publice HVG. În același sondaj, 65% dintre respondenți consideră că Orbán ar trebui tras la răspundere pentru acțiunile sale în instanță, în timp ce 28% spun că nu ar fi corect să se inițieze proceduri legale. Mediafax notează că inclusiv „o optime” dintre alegătorii Fidesz ar împărtăși această poziție. Ce arată cifrele despre raportul de forțe Dacă ar avea loc alegeri „duminica aceasta”, 61% dintre alegătorii cu drept de vot ar vota Partidul Tisza, iar Fidesz ar fi la 21%, conform cercetării citate. În plus, percepția asupra potrivirii pentru funcția de prim-ministru s-a schimbat semnificativ: 39% îl consideră pe Viktor Orbán „destul de potrivit” pentru funcția de premier, iar 59% nu sunt mulțumiți de el; 72% îl consideră pe Péter Magyar potrivit pentru funcția de premier, o creștere de 18 puncte procentuale față de perioada de dinaintea alegerilor, potrivit datelor prezentate. Presiune publică pentru răspundere juridică Pe segmentarea politică, alegătorii Partidului Tisza sunt cei mai duri: 88% ar susține tragerea la răspundere a premierului demisionar în fața Justiției, conform aceluiași studiu. În paralel, sondajul indică o schimbare de dispoziție în societate după alegeri: 63% spun că lucrurile merg, în general, în direcția bună în țară, iar 23% că se îndreaptă în direcția greșită. Mediafax consemnează că numărul optimiștilor „aproape s-a dublat”, iar al pesimiștilor a scăzut. Orbán ar fi discutat în privat despre „sfârșitul” Fidesz ca brand Publicația mai relatează, citând presa maghiară, că Orbán ar fi vorbit într-un cerc restrâns despre uzura Fidesz ca „brand politic” și despre lipsa șanselor unei candidaturi de succes sub acest nume, luând în calcul inclusiv retragerea din politică. Ca model, ar fi invocat cazul lui Jarosław Kaczyński, fost lider al PiS din Polonia, descris ca având o prezență „extrem de reținută” în politica internă. [...]
China alimentează lanțul de aprovizionare pentru dronele „Shahed”, iar sancțiunile SUA par să nu oprească fluxul de motoare, microcipuri și alte componente către Iran și Rusia, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: menținerea producției și utilizării dronelor kamikaze folosite inclusiv în atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene, în pofida regimurilor de sancțiuni occidentale. Datele vamale chineze indică expedierea a „sute de containere” cu astfel de componente către fabrici din Iran și Rusia. În material este menționată compania Xiamen Victory Technology , care comercializează motoare Limbach L550, descrise ca element-cheie în construcția dronelor Shahed-136. Cum sunt ocolite sancțiunile Potrivit oficialilor americani din Departamentul Trezoreriei și experților în armament citați, o parte dintre exportatori au folosit, o perioadă, declarații vamale cu date false pentru a eluda sancțiunile SUA și UE. Totuși, aceeași sursă arată că, în multe cazuri, practicile au devenit „mai puțin sofisticate”, uneori fără măsuri de acoperire. Foști oficiali americani susțin că China a funcționat de mult timp ca punct de tranzit pentru componente fabricate în SUA și Europa, redirecționate ulterior către Iran și Rusia. În prezent, tot mai multe piese ar fi produse direct în China, inclusiv în unități mici care nu se tem de sancțiuni. Rolul Hong Kong și al companiilor-paravan O investigație a Departamentului Trezoreriei SUA indică faptul că aproape toate componentele de origine americană și europeană erau redirecționate prin distribuitori autorizați către comercianți din China continentală sau Hong Kong, care ulterior le trimiteau către Iran și Rusia. În același timp, plățile ar fi fost făcute frecvent prin companii-paravan înregistrate în Hong Kong, folosite pentru a ascunde destinația finală a transporturilor. Ce arată sancțiunile și de ce contează În 2024, Trezoreria SUA a sancționat o rețea de companii-fantomă din Hong Kong legată de Hamed Dehghan, descris ca furnizor-cheie pentru programele iraniene de drone și rachete. La un an distanță, o nouă rețea de firme din Hong Kong „ar fi preluat” rolul de intermediar, potrivit materialului. „Autoritățile chineze au închis ochii la acest flux, chiar și atunci când rolul lor a fost documentat în repetate rânduri în rapoarte publice și în cadrul regimurilor de sancțiuni”, a declarat Miad Maleki, fost oficial al Trezoreriei SUA, care a condus programele de sancțiuni din cadrul OFAC. Organizația britanică Conflict Armament Research a raportat o creștere semnificativă a utilizării componentelor fabricate în China în dronele de tip Shahed, iar datele vamale chineze sugerează o disponibilitate tot mai mare a firmelor locale de a comercializa deschis astfel de componente, în pofida sancțiunilor. Concluzia operațională, potrivit oficialilor americani actuali și foști citați, este că Washingtonul nu poate opri complet fluxul comercial; obiectivul ar fi, mai degrabă, să crească costurile și dificultățile logistice pentru Iran și Rusia. [...]
SUA și Iranul sunt aproape de un memorandum de încetare a ostilităților care ar debloca Strâmtoarea Hormuz , iar Teheranul ar urma să transmită un răspuns în 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este reducerea riscului de perturbare a traficului maritim și a fluxurilor energetice printr-un punct-cheie pentru comerțul global. Informația este atribuită unei surse pakistaneze implicate în eforturile de pace, care a declarat pentru Reuters că cele două părți „se apropie” de un document scurt, pe o singură pagină, confirmând un material Axios bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Ministrul de Externe al Pakistanului a spus că Islamabadul lucrează pentru ca înțelegerea să ducă la un „sfârșit permanent” al conflictului. Ce ar conține documentul și de ce contează economic Potrivit Axios, SUA așteaptă în 48 de ore răspunsul Iranului la punctele-cheie ale unui memorandum de înțelegere cu 14 puncte. Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat ulterior pentru CNBC că propunerea este „evaluată”. Documentul ar prevedea: încetarea ostilităților și începerea unei perioade de negocieri de 30 de zile; ridicarea reciprocă a blocadelor asupra Strâmtorii Hormuz; eliminarea sancțiunilor de către SUA, în schimbul unui moratoriu de 15 ani al Iranului asupra îmbogățirii uraniului; transferul stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului în afara granițelor, „posibil către SUA”. Pentru piețe și companii, elementul central este Strâmtoarea Hormuz: orice relaxare a tensiunilor și a restricțiilor de navigație reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate pe lanțurile de aprovizionare dependente de transportul maritim. Negocierile rămân condiționate de un acord final Publicația notează că mai mulți termeni importanți ar rămâne condiționați de un viitor acord „cuprinzător” și că, deși documentul ar fi cel mai apropiat pas de o înțelegere de la începutul războiului (28 februarie), „nu a fost finalizat” niciun acord. Negocierile sunt purtate atât direct, cât și indirect, cu Steve Witkoff și Jared Kushner în echipa americană. Potrivit Axios, discuțiile ulterioare ar putea avea loc la Islamabad sau la Geneva. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris marți negocierile drept „foarte complexe și tehnice”, subliniind nevoia unei soluții diplomatice care să definească precis temele negociabile și nivelul concesiilor inițiale. [...]
Coreea de Nord își rescrie Constituția pentru a trata Coreea de Sud ca stat separat , o schimbare cu potențial de a întări linia de confruntare și de a reduce spațiul pentru inițiative de dialog pe peninsulă, potrivit Mediafax . În ultima versiune a Constituției nord-coreene nu mai apare clauza conform căreia Phenianul „luptă pentru realizarea unificării patriei-mamă”. Documentul a fost prezentat de Ministerul Unificării din Coreea de Sud, iar informația se bazează pe un text consultat de AFP. Ce s-a schimbat în textul constituțional Constituția revizuită, care indică faptul că a fost adoptată în martie, introduce și o formulare nouă privind delimitarea teritoriului Coreei de Nord. Textul menționează că acesta include zona de la nord, la granița cu China și Rusia, „precum și Republica Coreea în sud”, folosind denumirea oficială a Coreei de Sud. Tot în document este inclusă o formulare potrivit căreia Coreea de Nord „nu tolerează nicio încălcare a teritoriului său”. Contextul politic: deteriorarea relației cu Seul și apropierea de Moscova Schimbarea vine pe fondul unei poziționări mai dure față de Seul. Kim Jong-un a numit încă din martie Coreea de Sud „cel mai ostil stat inamic”. În paralel, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut, din 2025, reluarea dialogului și discuții cu Phenianul fără condiții prealabile, însă liderul nord-coreean a calificat inițiativele de conciliere drept „înșelătoare” și urmărește consolidarea arsenalului nuclear. În același timp, Phenianul își dezvoltă relațiile cu Rusia, pe care a sprijinit-o în conflictul din Ucraina prin trimiterea de trupe și echipamente, primind în schimb asistență economică și tehnică. De ce contează Eliminarea explicită a obiectivului reunificării din Constituție și definirea Coreei de Sud ca parte distinctă în delimitarea teritoriului indică o repoziționare de reglementare internă cu efecte externe: reduce baza politică pentru o eventuală apropiere și poate alimenta o logică de securitate mai rigidă între cele două state. Cele două Corei rămân, tehnic, în război: conflictul s-a încheiat în 1953 printr-un armistițiu , nu printr-un tratat de pace. [...]
