Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană își mărește planul de împrumut pentru 2026, ridicând ținta de finanțare și volumul de obligațiuni UE, într-o mișcare care extinde capacitatea de a susține atât programele pentru statele membre, cât și sprijinul pentru Ucraina și cheltuielile legate de apărare, potrivit Mediafax.
Comisia Europeană a decis să majoreze obiectivul de finanțare pentru prima jumătate a anului 2026, crescând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 la 100 de miliarde de euro (aprox. 498 miliarde lei). În paralel, a urcat și volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni UE pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), până la un total de 180 de miliarde de euro (aprox. 896 miliarde lei).
Măsura vine după adoptarea procedurilor legislative relevante pentru un nou împrumut de sprijin pentru Ucraina pentru perioada 2026–2027, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat de Mediafax.
Fondurile atrase prin împrumuturi ar urma să fie folosite pentru mai multe direcții, inclusiv:
Decizia anuală privind împrumuturile stabilește valoarea maximă pe care Comisia o poate contracta într-un an, iar planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale preconizate pentru următoarele șase luni.
Recomandate
Miniștrii UE discută la Nicosia bugetul 2028–2034, cu miza unui acord unanim până la finalul lui 2026 , într-o reuniune informală care pune presiune pe statele membre să își fixeze rapid prioritățile de finanțare și regulile de guvernanță ale viitoarelor fonduri, potrivit Agerpres . Întâlnirea Consiliului Afaceri Generale (CAG) , care îi reunește pe miniștrii afacerilor europene, are loc în zilele de 10–11 mai 2026, la Nicosia, sub egida președinției cipriote a Uniunii. Pe agendă sunt două teme: Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 și procesul de extindere al UE. CFM 2028–2034: negocieri accelerate pentru un acord până la sfârșitul lui 2026 CFM 2028–2034 a fost discutat și la reuniunea formală a CAG din 17 martie 2026. De la prezentarea propunerii de buget de către Comisia Europeană, în iulie 2025, discuțiile au continuat în Consiliu la nivel politic și tehnic, cu obiectivul obținerii unui acord unanim între statele membre până la sfârșitul anului 2026. În acest interval, Comisia a avansat „o serie de propuneri de flexibilizare și de posibilități de reprogramare” pentru diverse instrumente și programe, în încercarea de a facilita compromisul între capitale. La reuniunea din 17 martie, miniștrii au avut un schimb de opinii privind mecanismele de guvernanță pentru trei fonduri principale din următorul CFM: planurile de parteneriat național și regional; Fondul european pentru competitivitate; instrumentul „Europa globală”. Ce prevede propunerea Comisiei: 2.000 miliarde euro și fonduri noi Propunerea de CFM 2028–2034 prezentată de Comisie la 16 iulie 2025 prevede „cel mai mare buget din istoria Uniunii”, de 2.000 miliarde de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). În propunere sunt menționate, între altele: un nou Fond european pentru competitivitate, cu un buget de 409 miliarde de euro (aprox. 2.045 miliarde lei); Orizont Europa, cu un buget de 175 miliarde euro (aprox. 875 miliarde lei); 131 miliarde de euro (aprox. 655 miliarde lei) pentru sprijinirea investițiilor în apărare, securitate și spațiu; 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei) pentru instrumentul „Europa globală”; sprijin pentru Ucraina de circa 100 miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). Extinderea UE, în paralel cu bugetul A doua temă majoră este extinderea UE. Comisia Europeană arăta, într-o comunicare din noiembrie 2025, că procesul de extindere este „mai accelerat” decât în urmă cu 15 ani. La 9 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas , a cerut accelerarea ritmului de includere a noilor membri, menținând principiul meritului, dar adaptând viteza la contextul geopolitic. În prezent sunt 9 țări candidate: Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ultimul stat care a aderat la UE a fost Croația, în 2013. [...]
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Mărturia din procesul OpenAI readuce în prim-plan riscurile de guvernanță și conflict de interese într-un ecosistem în care liderii din tehnologie combină influența corporativă cu relații personale greu de separat, potrivit Antena 3 . Într-un tribunal federal din Oakland (California), Shivon Zilis , fostă membră a boardului OpenAI, a vorbit despre relația neobișnuită cu Elon Musk și despre contextul în care au ajuns să aibă patru copii, pe fondul procesului prin care Musk încearcă să blocheze transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ . Zilis și Musk au depus mărturie în dosarul care vizează schimbarea structurii OpenAI, iar declarațiile ei conturează o relație personală care s-a intersectat cu poziții de conducere în companii din același cerc: Zilis l-a cunoscut pe Musk după ce acesta a devenit consilier la OpenAI în 2016 și a ocupat ulterior funcții de conducere și la Tesla și Neuralink. Ce a spus Shivon Zilis în instanță Potrivit mărturiei, în 2020 Musk i-a propus să îi doneze spermă, după ce ea i-a spus că își dorește să devină mamă. „Îmi doream foarte mult să fiu mamă, iar Elon mi-a făcut această ofertă în acea perioadă și am acceptat” Zilis a mai declarat că Musk îi încuraja pe cei din jur să aibă copii și observase că ea nu avea încă o familie. Ea a spus și că avusese o relație scurtă cu Musk cu aproximativ un deceniu înainte, însă în 2020 nu mai existau legături romantice între ei. Totodată, a invocat probleme de sănătate care i-ar fi schimbat planurile și ar fi determinat-o să renunțe la ideea unei familii „tradiționale”. Confidențialitate și implicații pentru conducerea OpenAI Un element relevant pentru guvernanța organizației este faptul că, inițial, cei doi ar fi convenit ca paternitatea lui Musk pentru primii doi copii să rămână „strict confidențială”, iar rolul lui în viața copiilor „nu urma neapărat să fie unul activ”. Ulterior, Zilis a spus că Musk participă activ la viața celor patru copii, iar familia petrece împreună câteva ore în fiecare săptămână. Zilis a afirmat că acordul de confidențialitate ar fi fost și motivul pentru care nu i-a spus imediat lui Sam Altman că gemenii născuți în 2021 erau copiii lui Musk. După ce informația a devenit cunoscută, Altman și președintele OpenAI, Greg Brockman, ar fi dorit ca Zilis să rămână în board, iar relațiile ar fi rămas bune cel puțin până în 2023. Zilis a părăsit consiliul de administrație în martie 2023, în perioada în care Musk lansa xAI, companie de inteligență artificială care dezvoltă un chatbot concurent pentru ChatGPT. Miza economică: trecerea OpenAI la model cu scop lucrativ și controlul Procesul readuce în discuție vechi dezbateri despre transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ, pe care conducerea o considera necesară încă din 2017 pentru a putea atrage investiții de „miliarde de dolari”, potrivit documentelor prezentate în instanță. În același dosar, emailuri prezentate în tribunal ar indica faptul că Musk ar fi dorit mai mult control asupra OpenAI, inclusiv locuri suplimentare în board și chiar integrarea companiei în Tesla. Într-un schimb de mesaje citat în instanță, Zilis ar fi scris că o astfel de mutare „ar rezolva imediat problema finanțării”. În final, Musk și ceilalți cofondatori (Sam Altman, Greg Brockman și Ilya Sutskever) nu ar fi ajuns la un acord, iar un email prezentat în proces ar indica drept motiv principal faptul că ceilalți lideri nu voiau ca Musk „să aibă control” asupra activității companiei. [...]
Kremlinul condiționează orice progres diplomatic de retragerea totală a armatei ucrainene din Donbas , o cerință care riscă să blocheze negocierile și să prelungească incertitudinea de securitate în regiune, potrivit Kyiv Post . Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat pe 10 mai, pentru presa de stat rusă, că „o reglementare în Ucraina fără retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas va sta pe loc chiar și după 10 runde de negocieri”. El a adăugat că, în opinia sa, Kievul va fi în cele din urmă „forțat” să „realizeze” această necesitate. Canalul american rămâne deschis, în pofida ultimatumului În același timp, Ușakov a susținut că Moscova nu consideră că SUA au abandonat pista diplomatică, chiar dacă atenția Washingtonului s-a mutat în ultimele săptămâni spre tensiunile din Orientul Mijlociu. El i-a menționat explicit pe emisarul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, afirmând că este „convins” că vor reveni la Moscova pentru continuarea dialogului. Ce se discută acum și unde se împotmolesc negocierile În paralel, discuțiile dintre negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, și oficiali americani ar viza un cadru în 20 de puncte, însă două teme rămân obstacole majore, conform informațiilor publicate: suveranitatea teritorială (inclusiv cererea rusă legată de Donbas); statutul centralei nucleare de la Zaporojie. Fereastră îngustă: armistițiul de trei zile expiră pe 11 mai Declarațiile vin pe fondul unui armistițiu de trei zile, legat de un schimb de prizonieri de 2.000 de persoane, care urmează să expire pe 11 mai. Potrivit materialului, Kremlinul ar cere și un apel telefonic din partea președintelui Volodimir Zelenski pentru inițierea discuțiilor directe, iar premierul slovac Robert Fico este menționat ca intermediar regional. În acest context, condiționarea explicită a negocierilor de retragerea Ucrainei din Donbas indică faptul că, dincolo de „semnalele” diplomatice, diferențele de fond rămân suficient de mari încât să facă improbabil un acord rapid. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24 . Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară. Ce a declanșat reacția Moscovei Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai. În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. Mesajul Kremlinului: „nu o poziție antirusă” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului. „Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul” „Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească” Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) , urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Contextul care apasă relația Moscova–Erevan Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești. În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul. La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare. [...]
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
