Știri
Știri din categoria Externe
Beijingul cere repatrierea a doi chinezi capturați în Ucraina, un demers care complică poziția oficială de „neutralitate” a Chinei în războiul declanșat de Rusia, potrivit Adevărul. Solicitarea vine după ce cei doi au fost prezentați public de autoritățile ucrainene ca prizonieri de război luați în timp ce luptau de partea Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat pentru Ukrinform că Beijingul a făcut apel la „partea ucraineană” pentru repatrierea celor doi și a cerut respectarea normelor internaționale privind tratamentul cetățenilor chinezi capturați. Oficialul a spus că sunt luate „toate măsurile legale” pentru aducerea lor acasă „cât mai curând”.
În același timp, Lin Jian a transmis că autoritățile chineze le recomandă cetățenilor să evite zonele de conflict și să nu participe la operațiuni militare „în beneficiul niciunei părți beligerante”.
Cei doi prizonieri, Wang Guangjun și Zhang Renbo, au fost capturați de forțele ucrainene în aprilie 2025, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a publicat imagini cu ei la scurt timp după capturare. În înregistrări, unul dintre ei descrie momentul în care a fost prins, după ce o dronă a lovit unitatea din care făcea parte, și face referire la comandantul său.
Ulterior, cei doi au apărut la o conferință de presă organizată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, unde au relatat cum au ajuns în armata rusă:
Amândoi au susținut că regretă decizia și că au fost înșelați de propaganda rusă. Declarația lui Zhang a fost:
„Se spune la nivel internațional că China și Rusia sunt prietene, așa că noi, chinezii, avem încredere în Rusia. Din cauza acestei încrederi, am fost exploatați.”
Deși Beijingul nu a susținut oficial războiul Rusiei în Ucraina, articolul notează că China rămâne un sprijin material important pentru Moscova. Sunt menționate declarații ale unor oficiali ruși, într-o convorbire scursă în presă, potrivit cărora aproximativ 90% din componentele electronice pentru drone ar proveni din China.
În plus, în iulie 2025, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, ar fi sugerat într-o întâlnire cu ușile închise cu oficiali europeni că o înfrângere a Rusiei în Ucraina nu ar fi benefică strategic pentru Beijing.
În acest context, cererea de repatriere a celor doi prizonieri riscă să amplifice tensiunile diplomatice: Ucraina îi tratează ca prizonieri de război capturați în luptă, în timp ce China încearcă să gestioneze cazul ca pe o problemă consulară și de drept internațional, fără a-și asuma o implicare directă în conflict.
Recomandate
Acuzațiile Ucrainei privind încălcarea armistițiului ridică riscul unei escaladări chiar în zilele de 8–9 mai , când Rusia a anunțat propriul armistițiu și organizează parada de Ziua Victoriei , potrivit Biziday . Kievul susține că Moscova a continuat atacurile după intrarea în vigoare, la miezul nopții, a armistițiului unilateral propus de Ucraina. Ucraina afirmă că au avut loc zeci de atacuri pe front și lovituri aeriene asupra teritoriului ucrainean. În regiunea Sumî, două persoane au murit în urma unor atacuri cu drone: una se afla într-o mașină, iar cealaltă într-o grădiniță în care nu erau prezenți copii. Au fost lovite și imobile, elemente de infrastructură și puncte industriale în Harkov, Krivoi Rog și Zaporijie. Semnalul politic: „răspuns în oglindă” și decizii „suplimentare” Ministrul ucrainean de Externe a declarat că atacurile „demonstrează că apelul Rusiei pentru un armistițiu este fals și nu are nicio legătură cu diplomația”, acuzându-l pe Vladimir Putin că urmărește în primul rând desfășurarea paradei militare, nu protejarea vieților omenești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că va decide împreună cu liderii ucraineni „acțiuni suplimentare” ca răspuns la atacurile înregistrate. Anterior, el afirmase că Ucraina va răspunde „în oglindă” dacă armistițiul său va fi încălcat, iar acum a sugerat că Ucraina ar putea acționa „la fel ca ei” pe 8 și 9 mai, în perioada armistițiului unilateral anunțat de Kremlin. 9 mai la Moscova: securitate sporită și avertismentul Rusiei Pe 9 mai, Rusia organizează în Piața Roșie parada de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, însă, potrivit informațiilor din material, amploarea ar urma să fie mai redusă decât în anii trecuți, în lipsa vehiculelor blindate și a sistemelor de rachete. Autoritățile ruse au întrerupt internetul mobil în Moscova și Sankt Petersburg, invocând motive de securitate. În plus, Ministerul Apărării din Rusia a avertizat luni că va răspunde oricărui atac ucrainean în timpul paradei cu un atac masiv cu rachete asupra Kievului și a transmis un mesaj către civili și personalul misiunilor diplomatice străine privind „necesitatea de a părăsi orașul în timp util”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și Reuters și BBC . [...]
China ar putea deveni actorul-cheie pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și limitarea șocului economic global , pe fondul intensificării eforturilor de armistițiu între SUA și Iran, potrivit Al Jazeera . În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit miercuri la Beijing cu omologul său chinez Wang Yi, într-un moment în care Washingtonul a anunțat o pauză a încercărilor de a forța deschiderea Strâmtorii Hormuz. Miza imediată este traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz , rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar perturbarea transporturilor a produs deja unde de șoc în economia globală. Iranul a restricționat transportul prin strâmtoare după izbucnirea războiului, iar SUA au impus, după armistițiul din aprilie, o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a forța Teheranul să accepte condițiile Washingtonului în negocieri. Wang Yi a transmis, la începutul întâlnirii, că un armistițiu cuprinzător „nu suportă amânare” și că reluarea ostilităților este „neprudentă”, potrivit imaginilor difuzate de Phoenix TV (Hong Kong). De ce contează Beijingul: energie, comerț și presiune politică Vizita are loc cu o săptămână înainte ca președintele american Donald Trump să se întâlnească la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, pe 14-15 mai. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Chinei să preseze Iranul să reducă blocada asupra Strâmtorii Hormuz. Analiza indică un interes comun SUA–China pentru redeschiderea rutei și securizarea unui armistițiu, pe fondul costurilor economice: China este „deosebit de afectată” de întreruperea fluxurilor de energie din Golf către Asia de Est, iar SUA se confruntă cu un declin economic și cu creșterea prețurilor interne la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit sursei. „Echilibrul” Chinei între sprijin politic și stabilitate regională Pe parcursul conflictului, Beijingul a încercat să combine criticile la adresa SUA cu apeluri la stabilitate regională. Potrivit agenției iraniene semioficiale Tasnim, Wang a condamnat acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului ca fiind „ilegale”. În același timp, China a respins presiunile americane privind legăturile economice cu Teheranul, după ce Washingtonul a sancționat firme chineze acuzate că au cumpărat petrol iranian. Beijingul a răspuns instruind companiile chineze să nu respecte sancțiunile, în timp ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut public Chinei să-și folosească influența pentru detensionare, semn al unei încălziri recente a relațiilor SUA–China după un acord comercial preliminar de anul trecut. Jodie Wen, cercetător la Center for International Security and Strategy (CISS) din cadrul Universității Tsinghua, a spus că mesajele Chinei se concentrează pe prevenirea instabilității în jurul strâmtorii, vitală pentru importurile energetice și comerțul Chinei. Ce caută Iranul: garanții diplomatice și protecție la ONU China este prezentată drept „cea mai importantă linie de salvare economică” a Iranului după ani de sancțiuni americane. Publicația notează că Beijingul cumpără cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului, adesea la prețuri reduse, iar veniturile iraniene sunt direcționate în mare măsură către achiziția de bunuri și servicii chineze. Dependența s-a adâncit după parteneriatul strategic pe 25 de ani semnat în 2021, care acoperă infrastructura, comerțul și cooperarea în domeniul securității. Chris Doyle, director al Council for Arab-British Understanding, a declarat că Teheranul ar urmări să afle cât de departe este dispus Beijingul să meargă în sprijinul Iranului dacă acesta acceptă să reducă tensiunile în Strâmtoarea Hormuz, inclusiv prin susținere la ONU pentru blocarea unor eventuale sancțiuni suplimentare legate de strâmtoare. Ce vrea China: rute deschise, influență regională și rol de mediator Pentru Beijing, stabilitatea și libera circulație a mărfurilor prin Strâmtoarea Hormuz sunt esențiale, deoarece o perturbare prelungită amenință economia Chinei, piețele globale și securitatea energetică. În același timp, China vede Iranul ca pe un contrabalans regional la influența SUA și nu ar dori slăbirea semnificativă a guvernului iranian. Al Jazeera mai notează că Iranul a promovat tot mai mult utilizarea yuanului în tranzacțiile petroliere, sprijinind eforturile Chinei de a crește rolul internațional al monedei, în contextul dominației dolarului. Ce urmează: o posibilă rezoluție ONU și o fereastră îngustă pentru diplomație În zilele următoare, evoluțiile pot deveni decisive. SUA și state aliate din Golf au redactat un proiect de rezoluție ONU pentru garantarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției germane DPA. Draftul ar cere Iranului, între altele: să oprească atacurile asupra transportului maritim; să îndepărteze minele marine; să înceteze perceperea taxelor de tranzit. Textul ar fi fost revizuit pentru a obține sprijinul Rusiei și Chinei. Doyle apreciază că situația oferă Beijingului o oportunitate rară de a se poziționa ca mediator major, dar avertizează că rămâne un context volatil, cu „multă tehnică militară” și „foarte puțină încredere” între părți. Totuși, apropiata vizită a lui Trump la Beijing și interesul ambelor puteri de a evita un șoc economic mai profund ar putea crea, potrivit analiștilor citați, o deschidere limitată pentru un acord de pace pe termen mai lung. [...]
China alimentează lanțul de aprovizionare pentru dronele „Shahed”, iar sancțiunile SUA par să nu oprească fluxul de motoare, microcipuri și alte componente către Iran și Rusia, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: menținerea producției și utilizării dronelor kamikaze folosite inclusiv în atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene, în pofida regimurilor de sancțiuni occidentale. Datele vamale chineze indică expedierea a „sute de containere” cu astfel de componente către fabrici din Iran și Rusia. În material este menționată compania Xiamen Victory Technology , care comercializează motoare Limbach L550, descrise ca element-cheie în construcția dronelor Shahed-136. Cum sunt ocolite sancțiunile Potrivit oficialilor americani din Departamentul Trezoreriei și experților în armament citați, o parte dintre exportatori au folosit, o perioadă, declarații vamale cu date false pentru a eluda sancțiunile SUA și UE. Totuși, aceeași sursă arată că, în multe cazuri, practicile au devenit „mai puțin sofisticate”, uneori fără măsuri de acoperire. Foști oficiali americani susțin că China a funcționat de mult timp ca punct de tranzit pentru componente fabricate în SUA și Europa, redirecționate ulterior către Iran și Rusia. În prezent, tot mai multe piese ar fi produse direct în China, inclusiv în unități mici care nu se tem de sancțiuni. Rolul Hong Kong și al companiilor-paravan O investigație a Departamentului Trezoreriei SUA indică faptul că aproape toate componentele de origine americană și europeană erau redirecționate prin distribuitori autorizați către comercianți din China continentală sau Hong Kong, care ulterior le trimiteau către Iran și Rusia. În același timp, plățile ar fi fost făcute frecvent prin companii-paravan înregistrate în Hong Kong, folosite pentru a ascunde destinația finală a transporturilor. Ce arată sancțiunile și de ce contează În 2024, Trezoreria SUA a sancționat o rețea de companii-fantomă din Hong Kong legată de Hamed Dehghan, descris ca furnizor-cheie pentru programele iraniene de drone și rachete. La un an distanță, o nouă rețea de firme din Hong Kong „ar fi preluat” rolul de intermediar, potrivit materialului. „Autoritățile chineze au închis ochii la acest flux, chiar și atunci când rolul lor a fost documentat în repetate rânduri în rapoarte publice și în cadrul regimurilor de sancțiuni”, a declarat Miad Maleki, fost oficial al Trezoreriei SUA, care a condus programele de sancțiuni din cadrul OFAC. Organizația britanică Conflict Armament Research a raportat o creștere semnificativă a utilizării componentelor fabricate în China în dronele de tip Shahed, iar datele vamale chineze sugerează o disponibilitate tot mai mare a firmelor locale de a comercializa deschis astfel de componente, în pofida sancțiunilor. Concluzia operațională, potrivit oficialilor americani actuali și foști citați, este că Washingtonul nu poate opri complet fluxul comercial; obiectivul ar fi, mai degrabă, să crească costurile și dificultățile logistice pentru Iran și Rusia. [...]
Vizita ministrului de Externe al Iranului la Beijing vine pe fondul tensiunilor care amenință transportul de energie prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care piețele urmăresc riscul unor noi perturbări ale aprovizionării cu petrol. Potrivit Global Times , Seyyed Abbas Araghchi va merge în China miercuri, la invitația Beijingului, iar ministrul chinez de Externe Wang Yi urmează să aibă discuții cu el. Întâlnirea este prezentată ca parte a unei „ofensive diplomatice” mai largi a Teheranului către parteneri-cheie. Conform unei declarații scurte a Ministerului iranian de Externe, citată de Press TV, agenda include cooperarea bilaterală, dar și subiecte regionale și internaționale. De ce contează: riscul pentru rutele de transport și piața petrolului Al Arabiya a relatat că deplasarea la Beijing ar fi prima vizită a lui Araghchi în China de când loviturile SUA și Israel au declanșat „cel mai sever șoc global al aprovizionării cu petrol din istorie”, potrivit aceleiași surse. În acest context, unele publicații internaționale, inclusiv Anadolu Ajansi și The National, au legat vizita de situația din Strâmtoarea Hormuz. Separat, Araghchi a scris pe contul său de pe X că evenimentele din Hormuz arată că „nu există o soluție militară la o criză politică”. Tot pe X, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că „noua ecuație” a Strâmtorii Hormuz este în curs de consolidare și că securitatea transportului maritim și a tranzitului de energie a fost pusă în pericol de SUA și aliații săi prin încălcarea încetării focului și impunerea unei blocade. Ce urmărește China și ce ar putea intra pe agendă Un expert chinez citat de publicație, Liu Zhongmin (Institutul de Studii pentru Orientul Mijlociu, Universitatea de Studii Internaționale din Shanghai), susține că Beijingul a jucat „un rol constructiv” în detensionarea situației după loviturile asupra Iranului și că vizita se înscrie în aceste eforturi. Acesta afirmă că China s-a concentrat pe reducerea tensiunilor dintre Iran și statele din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), pentru a preveni extinderea și escaladarea conflictelor regionale. Liu mai spune că, pe lângă dosarele regionale, cele două părți ar putea explora și cooperarea în energie și alte domenii, fără a oferi detalii. Context diplomatic și mesaje publice Publicația amintește că, într-o convorbire telefonică din 15 aprilie cu omologul iranian, Wang Yi a declarat că China susține menținerea „impulsului” pentru încetarea focului și negocieri, potrivit unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. În același schimb, Araghchi ar fi apreciat eforturile Chinei de detensionare și ar fi cerut un rol activ în promovarea păcii și încheierea conflictului. Pe linie americană, armata SUA a susținut că două nave comerciale au tranzitat în siguranță Strâmtoarea Hormuz luni, în cadrul inițiativei „Project Freedom” anunțate de președintele Donald Trump, potrivit CBS News. Tot CBS News a relatat că Trump a descris situația drept un „mini-război” cu Iranul. Într-o declarație din 22 aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că prioritatea este prevenirea reluării luptelor și că Beijingul sprijină continuarea efortului politic și diplomatic pentru „o încetare a focului completă și durabilă” și pentru menținerea stabilității în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]
Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]
