Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile Ucrainei privind încălcarea armistițiului ridică riscul unei escaladări chiar în zilele de 8–9 mai, când Rusia a anunțat propriul armistițiu și organizează parada de Ziua Victoriei, potrivit Biziday. Kievul susține că Moscova a continuat atacurile după intrarea în vigoare, la miezul nopții, a armistițiului unilateral propus de Ucraina.
Ucraina afirmă că au avut loc zeci de atacuri pe front și lovituri aeriene asupra teritoriului ucrainean. În regiunea Sumî, două persoane au murit în urma unor atacuri cu drone: una se afla într-o mașină, iar cealaltă într-o grădiniță în care nu erau prezenți copii. Au fost lovite și imobile, elemente de infrastructură și puncte industriale în Harkov, Krivoi Rog și Zaporijie.
Ministrul ucrainean de Externe a declarat că atacurile „demonstrează că apelul Rusiei pentru un armistițiu este fals și nu are nicio legătură cu diplomația”, acuzându-l pe Vladimir Putin că urmărește în primul rând desfășurarea paradei militare, nu protejarea vieților omenești.
Președintele Volodimir Zelenski a spus că va decide împreună cu liderii ucraineni „acțiuni suplimentare” ca răspuns la atacurile înregistrate. Anterior, el afirmase că Ucraina va răspunde „în oglindă” dacă armistițiul său va fi încălcat, iar acum a sugerat că Ucraina ar putea acționa „la fel ca ei” pe 8 și 9 mai, în perioada armistițiului unilateral anunțat de Kremlin.
Pe 9 mai, Rusia organizează în Piața Roșie parada de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, însă, potrivit informațiilor din material, amploarea ar urma să fie mai redusă decât în anii trecuți, în lipsa vehiculelor blindate și a sistemelor de rachete.
Autoritățile ruse au întrerupt internetul mobil în Moscova și Sankt Petersburg, invocând motive de securitate. În plus, Ministerul Apărării din Rusia a avertizat luni că va răspunde oricărui atac ucrainean în timpul paradei cu un atac masiv cu rachete asupra Kievului și a transmis un mesaj către civili și personalul misiunilor diplomatice străine privind „necesitatea de a părăsi orașul în timp util”.
Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și Reuters și BBC.
Recomandate

Intensificarea atacurilor pune sub semnul întrebării armistițiul anunțat de Moscova pentru 8–9 mai. Potrivit Euronews , Rusia și Ucraina au continuat bombardamentele și atacurile cu drone în zilele premergătoare încetării focului propuse de Kremlin, în contextul marcării victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial. În Ucraina, atacurile rusești asupra Kievului și a marilor orașe au provocat cel puțin 20 de morți și mai mulți răniți. Dronele rusești au lovit inclusiv infrastructura energetică și cea feroviară, iar explozii puternice au fost raportate în mai multe regiuni. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu noi bombardamente și a criticat inițiativa Moscovei de a cere „liniște” în timp ce continuă atacurile înaintea datei anunțate pentru armistițiu. Atacuri și alerte și pe teritoriul Rusiei În același timp, armata ucraineană a lansat „sute de drone” spre Rusia, iar sirenele au răsunat în mai multe orașe. Pe timpul nopții, a fost bombardată o uzină militară din Ceboksarî , la peste o mie de kilometri de Ucraina, care produce sisteme de război electronic, inclusiv pentru drone și rachete. De asemenea, a fost lovită o rafinărie din apropierea orașului Sankt Petersburg. În total, au fost emise alerte de atac aerian pentru 18 regiuni rusești, iar 15 aeroporturi și-au suspendat activitatea, potrivit informațiilor citate. Ce prevede armistițiul propus de Kremlin Rusia a anunțat recent un armistițiu pe 8 și 9 mai 2026, legat de evenimentele comemorative din 9 mai, când este programată o paradă militară în Piața Roșie din Moscova. Ministerul rus a transmis, într-un mesaj publicat pe aplicația MAX, că decizia a fost luată „în conformitate cu o decizie” a președintelui Vladimir Putin. Moscova spune că se așteaptă ca Ucraina să urmeze exemplul și să înceteze ostilitățile în aceleași zile, cu accent pe 9 mai. În acest context, continuarea atacurilor de ambele părți ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unei pauze reale a luptelor în intervalul anunțat. [...]

Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]

Moscova a întrerupt internetul mobil și a oprit zborurile înaintea paradei de 9 mai , într-un set de măsuri care afectează direct funcționarea orașului și activitățile economice de zi cu zi, pe fondul temerilor privind atacuri cu drone, potrivit Antena 3 . Marți dimineață, locuitorii capitalei ruse s-au trezit fără semnal de telefonie mobilă „în tot orașul”, iar toate cele patru aeroporturi ale Moscovei și-au suspendat operațiunile, invocând „motive de securitate” nespecificate. În paralel, în oraș au fost instalate puncte de control, iar pe turnurile Kremlinului au fost desfășurați lunetiști și echipaje de mitraliere. Impact operațional: transport, livrări și servicii, blocate temporar Întreruperea a lovit în special activitățile care depind de conectivitate și platforme digitale. Antena 3 relatează că: șoferii de taxi au spus că nu au putut primi comenzi; curierii au fost nevoiți să ceară acces la rețele Wi‑Fi ale clienților pentru a putea marca livrările ca finalizate. Spre prânz, accesul părea să fi fost restabilit „în mare parte”, însă episodul arată cât de rapid pot fi perturbate serviciile urbane atunci când autoritățile recurg la restricții de comunicații în numele securității. Parada de 9 mai, redusă: fără tancuri și tehnică grea Parada de Ziua Victoriei, descrisă drept cea mai importantă sărbătoare națională a Rusiei, a fost deja redusă ca amploare și va avea loc fără tancuri și tehnică militară grea „pentru prima dată în aproape două decenii”, pe fondul riscului de atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. În context, Ucraina ar fi demonstrat recent capacitatea de a penetra apărarea antiaeriană a Moscovei: luni dimineață, o dronă a lovit un bloc de locuințe la câțiva kilometri de Kremlin, potrivit relatării. Miza de securitate și reacțiile politice Moscova a declarat la începutul lunii un armistițiu unilateral pentru 8–9 mai și a avertizat că va lansa un „atac masiv cu rachete” asupra centrului Kievului dacă armistițiul este încălcat. Ucraina a respins propunerea, iar Volodimir Zelenski a anunțat un armistițiu separat începând din 6 mai, afirmând că „nu e serios” să se aștepte respectarea unei încetări a focului legate de o sărbătoare militară rusă. Totodată, Antena 3 notează că măsurile de acest tip sunt prezentate de oficialii ruși ca necesare pentru protejarea capitalei de drone și sabotaj, dar sunt „profund nepopulare” și ar fi erodat în ultimele săptămâni ratingurile de aprobare ale lui Vladimir Putin. Separat, publicația menționează un raport al serviciilor europene de informații, citat de The Guardian, potrivit căruia Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane și ar fi tot mai izolat de viața civilă; un raport similar este atribuit și publicației iStories, în legătură cu întărirea protecției personale a președintelui de către Serviciul Federal de Protecție (FSO). [...]

Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]

Rusia a anulat evenimentele de Ziua Victoriei în Crimeea din motive de securitate , pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, potrivit Antena 3 . Decizia are un impact operațional direct: autoritățile de ocupație renunță la una dintre cele mai importante vitrine publice ale controlului și prezenței militare ruse în teritoriu. Șeful administrației instalate de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a spus că anul acesta nu va avea loc nicio paradă militară și nici alte evenimente majore, inclusiv marșul „Regimentului Nemuritor”, invocând „considerații de securitate”. În mesajul public, Aksionov nu a menționat explicit Ucraina sau dronele. „Această decizie a autorităților se bazează pe considerații de securitate.” Totuși, el a susținut că vor exista „evenimente festive în diverse formate” pentru a marca sărbătoarea și pentru a onora veteranii și memoria celor căzuți. Ce se schimbă concret în Crimeea Potrivit informațiilor prezentate, în Crimeea nu vor avea loc: parada militară de 9 mai; „alte evenimente majore” asociate Zilei Victoriei; marșul „Regimentului Nemuritor”, organizat de obicei cu participare publică. În paralel, Mihail Razvozhaev, șeful guvernului de ocupație din Sevastopol, a afirmat pe 6 mai că serviciile orașului curăță monumentele eroilor sovietici, îngrijesc spațiile verzi și decorează străzile pentru sărbătoare. Context: presiunea atacurilor și limitarea „proiecției de forță” Anularea vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra instalațiilor militare ruse și a infrastructurii care sprijină armata, atât în teritoriile ocupate, cât și pe teritoriul Rusiei, notează materialul, care citează The Kyiv Independent . În același registru, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat anterior, pe 28 aprilie, că la parada de la Moscova nu va fi prezentată coloana tradițională de vehicule militare, „din cauza situației operaționale actuale”. Razvozhaev a mai spus că în Crimeea au fost declanșate de mai multe ori alerte de raid aerian în această săptămână și în săptămânile anterioare, din cauza amenințării reprezentate de drone ucrainene. Ținte invocate de partea ucraineană și disputa privind armistițiul Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat pe 5 mai un videoclip cu ținte din Ucraina ocupată lovite de unitatea de operațiuni speciale „Fantome”, potrivit textului. Printre țintele menționate se numără un avion Be-12 Chaika, trei ambarcațiuni Proiect 05060, o navă de sprijin și un hangar pentru depozitarea ambarcațiunilor de asalt Proiect 05060. Separat, un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent, pe 6 mai, că Ucraina „nu vede niciun motiv” să respecte un armistițiu propus de Rusia pentru sărbătorile de Ziua Victoriei. În același context, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia ar fi încălcat armistițiul propus de Ucraina de 1.820 de ori până la ora 10:00 (ora locală), la câteva ore după intrarea acestuia în vigoare, conform materialului. [...]

Ungaria a returnat Ucrainei numerar și aur confiscate , un gest cu miză financiară și de reglementare care reduce riscul unor noi blocaje între cele două țări și poate stabiliza cooperarea pe dosare sensibile pentru UE, potrivit Politico . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Budapesta a restituit active „în valoare de milioane” aparținând băncii de stat Oschadbank : 35 milioane euro (aprox. 174 milioane lei), 40 milioane dolari (aprox. 184 milioane lei) și 9 kilograme de aur. Zelenski a descris returnarea drept un pas important în relația bilaterală. De ce contează: un conflict cu implicații asupra normelor și fluxurilor financiare Oschadbank a salutat „abordarea constructivă” a Ungariei, iar președintele băncii, Yuriy Katsion, a susținut că sechestrul inițial a încălcat „multe norme și reguli internaționale de cooperare interstatală”. Pentru Kiev, episodul a fost mai mult decât o dispută punctuală: ministrul de externe Andrii Sybiha a acuzat Budapesta că „ia ostatici și fură bani”, calificând acțiunea drept „terorism de stat și racket”. Disputa a izbucnit la începutul lui martie, când autoritățile ungare au oprit la Budapesta un convoi care transporta active între Austria și Ucraina în numele Oschadbank. În timpul intervenției au fost reținuți șapte ucraineni. Context politic: după schimbarea guvernului, Budapesta își recalibrează poziția Politico notează că restituirea vine pe fondul detensionării relațiilor după ce alegătorii ungari l-au înlăturat pe Viktor Orbán, iar succesorul său, Péter Magyar , încearcă să îmbunătățească relațiile cu Bruxelles-ul pentru a debloca fonduri europene. În perioada guvernării Orbán, partidul de guvernământ Fidesz a mers mai departe cu inițiative legislative menite să formalizeze confiscarea, în timp ce era derulată o anchetă de securitate națională. Semnale conexe: veto ridicat și tensiuni energetice în scădere În aceeași logică de „dezgheț”, Ungaria ar fi renunțat și la veto-ul privind eliberarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (aprox. 448 miliarde lei) pentru Ucraina. Separat, tensiunile legate de conducta de petrol Druzhba s-au redus după reluarea livrărilor către Ungaria la finalul lunii aprilie. Ce urmează nu este explicitat în material, însă restituirea activelor și pașii recenți pe dosarele UE și energie indică o încercare de normalizare care, dacă se menține, poate reduce riscul ca disputele bilaterale să se transforme în blocaje cu efecte financiare la nivel european. [...]