Știri
Știri din categoria Politică
PSD își închide opțiunile de guvernare cu AUR, după ce Sorin Grindeanu a exclus atât susținerea unui premier propus de AUR, cât și varianta în care PSD ar sprijini din Parlament un guvern minoritar, potrivit news.ro. Poziționarea restrânge spațiul de negociere pentru formarea unei majorități și indică limitele pe care PSD spune că nu le va depăși în actualul context politic.
Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție la Euronews, unde liderul PSD a spus că excluderea unei colaborări cu AUR nu este una de moment, ci o linie menținută și anterior.
Grindeanu a comentat și anunțul AUR potrivit căruia partidul își dorește funcția de prim-ministru. Întrebat dacă există un scenariu în care PSD ar susține un premier de la AUR, răspunsul său a fost negativ.
Totodată, el a respins explicit și o altă formulă vehiculată frecvent în negocierile politice: un guvern minoritar (un executiv fără majoritate parlamentară proprie) susținut punctual sau printr-un acord de sprijin din Parlament.
„Am exclus această variantă, nu doar să fie parte a unui guvern minoritar, Partidul Social-Democrat, nici măcar varianta prin care PSD susţine un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o putem accepta.”
În ceea ce privește alegerile anticipate, Grindeanu a invocat pașii prevăzuți de Constituție: ar trebui să cadă trei guverne, iar ulterior președintele să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri.
Liderul PSD a susținut că, din moment ce președintele ar fi exclus public scenariul anticipatelor, acestea „nu pot avea loc”, subliniind că nu este vorba doar de un „joc parlamentar”, ci de o decizie care depinde de șeful statului.
Recomandate
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar , ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică. Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament. „Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”. Ce înseamnă poziția PSD pentru negocierile de la Cotroceni Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”. În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3. „Avem un plan”: mesaj intern și condiții mai stricte Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”. „Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”. Poziții în PSD și la UDMR, pe fondul crizei politice În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”. UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD. Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție. [...]
PSD cere o ieșire rapidă din criza politică, dar evită să spună ce formulă de guvernare susține , iar disputa cu PNL se mută pe tema „blocajelor” din negocieri, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat în emisiunea „Ai aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, că social-democrații susțin o soluție rapidă pentru depășirea impasului, „indiferent de formula” care va rezulta din consultările dintre partide. În același timp, liderul PSD a susținut că PSD „nu a impus condiții” în negocieri și a indicat alte formațiuni drept responsabile pentru blocaj. „PSD-ul este susținătorul unei rezolvări rapide. Alții au impus, noi n-am impus.” Întrebat ce înseamnă concret „soluția rapidă”, Grindeanu nu a indicat explicit o variantă de guvernare, dar a spus că impasul ar fi fost generat de „îngrădiri” stabilite de ceilalți actori politici. „Unii au impus și au făcut anumite îngrădiri care duc la blocaj. Ei ar trebui să fie cei care răspund cum văd acest viitor.” Miza: cine își asumă deblocarea negocierilor În contextul reacțiilor din PNL după votul moțiunii, Grindeanu a afirmat că deciziile luate imediat după rezultat au fost „la emoție”, sub presiunea scorului din Parlament. El a menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, despre care a spus că ar reprezenta cel mai mare număr de voturi care a dus la aprobarea unei moțiuni. „Lucrurile ieri au fost și decizii luate la emoție, sub presiune, sub acel scor copleșitor de la moțiune.” Atac direct la Ilie Bolojan În același dialog, liderul PSD l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi principalul obstacol în formarea unei soluții politice. „Din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot. Ceea ce nu e normal.” Grindeanu a mai spus că tentative similare de concentrare a influenței politice „nu au avut o finalitate bună pentru România și pentru români”, fără a detalia la ce episoade se referă. Ce urmează Din declarațiile citate de Mediafax nu rezultă ce formulă de guvernare ar susține PSD sau ce condiții ar accepta în mod concret. Mesajul central rămâne presiunea publică pentru o închidere rapidă a negocierilor, concomitent cu transferul responsabilității pentru blocaj către ceilalți actori politici, în special către liderul PNL Ilie Bolojan. [...]
AUR își condiționează votul de intrarea la guvernare , ceea ce îngustează opțiunile de majoritate în Parlament pentru învestirea unui nou Cabinet, în contextul consultărilor anunțate la Cotroceni . Declarațiile au fost făcute de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , potrivit Agerpres . Peiu a susținut, miercuri, la Parlament, că un Guvern are nevoie de o majoritate parlamentară pentru a fi învestit și a apreciat că, dacă liderii politici își mențin pozițiile exprimate înainte de moțiunea de cenzură, „nu văd cum s-ar face o majoritate”. În opinia sa, chiar și în scenariul în care „s-ar răzgândi unul, doi lideri politici”, o eventuală majoritate ar rămâne „fragilă”. Pragul de învestire și respingerea ideii de „Guvern minoritar” Întrebat despre varianta unui Guvern minoritar, liderul senatorilor AUR a respins această formulă și a invocat pragul de vot necesar în Parlament. „AUR nu va susține niciodată un Guvern din care nu face parte. E logic și cred că niciun partid serios nu poate să facă asta. Nu cred că există noțiunea de Guvern minoritar. Un Guvern pentru a fi învestit, trebuie să aibă votul cel puțin a 233 de parlamentari, cum a fost și ieri, la moțiune, deci o majoritate.” Consultările de la Cotroceni: AUR spune că nu a fost invitat Peiu a mai declarat că, din câte știe, AUR nu a fost invitat la consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou Guvern. „Din câte știu eu, nu, dar nici nu era de așteptat după cum a comunicat domnul președinte.” [...]
PSD își fixează condițiile pentru o nouă majoritate pro-europeană, iar numele avansat pentru premier este Sorin Grindeanu , dacă partidul va fi invitat să preia șefia Guvernului, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că social-democrații ar prefera ca viitorul premier să fie propus de PNL „pe restul de un an de zile”, în scenariul refacerii unei „construcții pro-europene”. În același timp, el nu a exclus varianta în care PSD ar da prim-ministrul. În acest caz, Manda a indicat explicit numele pe care PSD l-ar propune: Sorin Grindeanu. Ce transmite PSD în negocierile pentru Guvern Din declarațiile lui Manda rezultă două mesaje-cheie pentru discuțiile privind formarea unei noi majorități: prima opțiune a PSD este ca PNL să propună premierul pentru încă un an ; dacă PSD va fi invitat să dea premierul , partidul „nu fuge de responsabilitate”, iar propunerea ar fi Sorin Grindeanu . Poziția față de un posibil premier Cătălin Predoiu Întrebat dacă o opțiune de premier pentru PSD ar fi și Cătălin Predoiu, Manda a evitat să se pronunțe pe nume înainte ca PNL să ia o decizie. El a conturat însă profilul de premier pe care PSD l-ar accepta într-o formulă pro-europeană: un „prim-ministru de dialog”, care să înțeleagă „nevoile românilor” și faptul că, într-un guvern susținut în proporție importantă de un partid de stânga, ar trebui să existe și „măsuri de stânga”. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre refacerea coaliției de guvernare și despre arhitectura unei majorități pro-europene, cu miza imediată a stabilirii numelui de premier și a echilibrului politic din viitorul Executiv. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
Moțiunea care a dărâmat guvernul Bolojan riscă să accelereze reconfigurarea opoziției , prin întărirea AUR și prin reapariția, cu șanse mai mari, a scenariului unui nou partid „reformist” în jurul lui Ilie Bolojan , potrivit unei analize HotNews . Moțiunea a trecut cu 281 de voturi împotriva guvernului, egalând recordul căderii guvernului Cîțu (2021). Miza imediată nu este doar cine a câștigat o bătălie parlamentară, ci cum se redistribuie puterea politică în următoarele luni: PNL poate ajunge în opoziție sub o conducere consolidată a lui Bolojan, iar AUR își poate întări poziția de principal pol de opoziție, pe fondul slăbirii PSD. PNL, între opoziție și o posibilă ruptură Analiza susține că Ilie Bolojan ar putea ieși întărit politic din demitere, dacă PNL rămâne unit în jurul lui. În acest scenariu, ar fi primul lider al partidului din ultimul deceniu care nu este „sacrificat” rapid de propriul partid, ceea ce ar complica planurile PSD. În interiorul PNL, HotNews descrie două direcții posibile: dacă pleacă o parte dintre liberalii apropiați de PSD, iar PNL ajunge în opoziție, autoritatea lui Bolojan ar crește; dacă devine majoritară facțiunea care vrea continuarea colaborării cu PSD fără Bolojan, acesta ar putea fi marginalizat din nou. Publicația argumentează însă că o eventuală marginalizare ar putea funcționa ca o legitimare a lui Bolojan ca lider al unei mișcări „reformiste”, iar ideea înființării unui nou partid „relevant liberal” nu mai pare „o fantezie”. Sunt menționate și variante analizate „imediat după moțiune” de jurnalistul Cristian Andrei, cu trimitere la un material separat: HotNews . Seara, conducerea PNL și-a afirmat susținerea pentru varianta „liberalii merg în opoziție”, într-un alt material HotNews: HotNews . Analiza notează însă că aceasta ar fi doar „prima consultare” și că pot apărea schimbări. AUR, beneficiarul direct al crizei: „a dispărut cordonul sanitar” Al doilea câștigător indicat de HotNews este AUR, pe fondul relaxării izolării politice („cordonul sanitar”). Publicația afirmă că excluderea AUR din scenariile de putere ar fi fost abandonată de o plajă mai largă de actori, de la președintele Nicușor Dan până la liderul PSD Sorin Grindeanu, ceea ce ar consolida AUR ca „singur partid de opoziție cu perspective de creștere”. În paralel, analiza plasează PSD într-un „cel mai prost moment” din istoria sa recentă, cu o scădere puternică de electorat între 2016 și 2024, în timp ce AUR ar fi crescut accelerat între 2020 și 2024. O parte semnificativă din voturile pierdute de PSD ar fi migrat către AUR și ar fi rămas acolo, pe fondul guvernării PSD alături de PNL. De ce contează pentru mediul economic: controlul resurselor și stabilitatea deciziei Dincolo de jocul politic, analiza leagă moțiunea de miza controlului asupra instituțiilor și companiilor de stat. HotNews susține că demiterea a venit într-un moment în care „pe lista lui Bolojan urmau să intre companiile/instituțiile/autoritățile care asigură influența PSD”, iar „rămânerea la butoane” ar fi vitală pentru accesul elitei politico-economice la resurse. În această logică, o eventuală trecere a PSD în opoziție ar putea accelera pierderi către AUR, în timp ce menținerea influenței la guvernare ar permite gestionarea acestor pierderi, fără a le elimina. Rolul președintelui Nicușor Dan, încă neclar Analiza mai notează că președintele Nicușor Dan și-a nemulțumit o parte dintre susținători prin refuzul de a se poziționa și de a explica „măcar cum vede ce se întâmplă”, invocând rolul constituțional de mediator. HotNews citează din motivări ale Curții Constituționale potrivit cărora președintele poate exprima opinii și critici fără ca acest lucru să fie contrar Constituției, dar fără efect juridic direct. Întrebarea „ce va face Nicușor Dan” rămâne deschisă în analiză, cu ideea că răspunsul ar urma să apară „repede”, chiar dacă „repede” poate însemna altceva la Cotroceni. [...]
