Știri
Știri din categoria Politică
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică, potrivit Libertatea. Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional.
Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan.
Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”.
În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili.
Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea.
Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu.
După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”.
Recomandate
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
Primarii PNL din Ilfov cer alegeri interne „de jos în sus”, o presiune directă pe actuala conducere a partidului , potrivit Adevărul . Hubert Thuma , președintele Consiliului Județean Ilfov, spune că decizia a fost votată în unanimitate în Biroul Politic Județean, după o discuție cu toți primarii liberali din județ. Thuma susține că reforma PNL ar trebui să înceapă la nivelul filialelor, prin alegeri interne în care membrii își desemnează reprezentanții, nu prin numiri făcute de conducerea centrală. În viziunea sa, ordinea ar trebui să fie: mai întâi alegeri în fiecare filială, apoi la nivel național, astfel încât conducerea partidului să se sprijine pe votul din teritoriu. Miza: schimbarea modului de selecție a conducerii și a delegaților Un punct distinct din mesajul lui Thuma vizează felul în care ar urma să fie aleși delegații la congres. El afirmă că aceștia ar trebui să provină din rândul membrilor filialelor, al primarilor și al aleșilor locali care au contribuit la activitatea partidului, nu din rândul „angajaților aduși din companii de stat” sau al persoanelor promovate pe criterii de proximitate față de conducere. „Concluzia a fost una singură, votată în unanimitate: PNL are nevoie de alegeri interne, de jos în sus.” Context: tensiuni interne și criticile la adresa lui Ilie Bolojan În același material este amintit că stenograme publicate recent indică tensiuni puternice în interiorul PNL, după ce Thuma l-a criticat pe președintele formațiunii, Ilie Bolojan, într-o ședință de partid. Trimiterea este făcută către un articol anterior din aceeași publicație: Adevărul . Thuma mai spune că există nemulțumiri în rândul liberalilor „cu vechime” față de situația din partid și îl acuză pe Bolojan că nu respectă principiul potrivit căruia filialele ar trebui să primească funcții și poziții în funcție de rezultate și merite. Ce urmează Thuma îi îndeamnă pe președinții organizațiilor județene și ai consiliilor județene să se consulte cu primarii PNL și afirmă că așteaptă reacții și din alte județe. În mesajul său, el ridică și întrebarea dacă, „dacă suntem atât de convinși că direcția e bună”, de ce ar exista teamă de un vot intern. [...]
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
