Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Piețele reacționează la retorica agresivă a lui Trump; Prețul aurului sare de 4.600 USD uncia, acțiunile europene scad
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
Guvernul vrea schimbare, PSD vrea cash; Reforma e pe masă, dar coaliția n-are tacâmuri
Guvernul vrea reformă rapidă, PSD cere garanții pentru relansare – primele tensiuni politice din 2026 ies la iveală , relatează Știrile ProTV după prima ședință a coaliției de guvernare din acest an. Întâlnirea a scos la suprafață divergențe majore între partidele aflate la putere, în special între PSD și PNL, pe tema reformei administrației și a măsurilor economice. Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de reforme administrative , însă PSD a condiționat sprijinul său de includerea unor măsuri de relansare economică în bugetul de stat pe 2026. Premierul ar dori adoptarea rapidă, prin procedura angajării răspunderii, chiar în această lună – posibil pe 29 ianuarie – în timp ce social-democrații preferă parcursul legislativ normal, avertizând că nu vor sprijini reforma dacă promisiunile lor economice nu sunt respectate. Pentru a evita riscul unei contestații la Curtea Constituțională , liderii coaliției au agreat ca pachetul de reformă să fie divizat în proiecte legislative separate. De asemenea, s-a stabilit formarea unui comitet interpartinic pentru elaborarea bugetului, în care vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai partidelor, dar și ai primăriilor. Tensiunile s-au extins și asupra subiectelor de politică externă. România a votat acordul Mercosur în Consiliul UE fără susținerea explicită a PSD , ceea ce a dus la un nou conflict cu USR. Social-democrații o acuză pe Oana Țoiu , ministrul de Externe, că a mandatat ambasadorul României la UE să susțină acordul, în ciuda refuzului exprimat de ministrul agriculturii, Florin Barbu . Discuții sensibile au fost atinse și în privința conducerii serviciilor secrete. PSD presează pentru preluarea conducerii SRI, cu Claudiu Manda drept candidat, în timp ce pentru SIE este vehiculat numele consilierului prezidențial Marius Lazurca. Și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, ar putea deveni un jucător important în negocieri, însă numirea finală depinde de decretul președintelui Nicușor Dan. Atmosfera tensionată din coaliție arată că, deși 2026 abia a început, relațiile dintre partenerii de guvernare sunt fragile. PSD transmite clar că va folosi pârghiile de influență pentru a-și impune prioritățile economice, iar premierul Bolojan pare hotărât să accelereze reformele, chiar cu riscul unor rupturi în alianță. [...]
Putin, invitat să adere la „Consiliul pentru Pace” inițiat de SUA – Kremlinul analizează propunerea și trimite emisari la Davos
Vladimir Putin a fost invitat să adere la un „Consiliu pentru Pace” inițiat de SUA, în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos – informează Biziday . Kremlinul a confirmat luni că președintele rus Vladimir Putin a primit o invitație oficială de a adera la un Consiliu pentru Pace propus de administrația americană condusă de Donald Trump . Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Moscova „analizează în prezent toate detaliile acestei propuneri” și că intenționează să clarifice direct cu partea americană conținutul și implicațiile inițiativei. Un prim pas în acest sens va fi participarea emisarului special al lui Putin, Kirill Dmitriev, la Forumul Economic Mondial de la Davos, care are loc în această săptămână. Acesta se va întâlni acolo cu membri ai delegației americane, însă nu este sigur dacă subiectul principal al discuțiilor va fi legat de Consiliul pentru Pace . Lipsa unei confirmări oficiale din partea Washingtonului adaugă incertitudine asupra caracterului și intențiilor reale ale propunerii. Consiliul, așa cum a fost conturat în scrisorile transmise de Trump către mai mulți lideri globali, ar urma să fie o platformă pentru „consolidarea păcii în Orientul Mijlociu” și pentru adoptarea unei „noi abordări îndrăznețe” în privința conflictelor internaționale. Potrivit unor surse citate de presa americană, participarea în Consiliu ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari din partea fiecărei țări membre. România se numără printre statele invitate oficial . Administrația Prezidențială a confirmat duminică primirea unei scrisori adresate președintelui Nicușor Dan , în care se cere aderarea României la această structură internațională. Nu au fost oferite detalii privind poziția Bucureștiului sau eventualul răspuns transmis către Washington . Contextul inițiativei este unul extrem de tensionat. Războiul din Ucraina continuă, iar Putin nu dă semne că ar fi dispus să încheie conflictul în viitorul apropiat. Invitația adresată liderului de la Kremlin ridică semne de întrebare privind coerența mesajului diplomatic american și modul în care se poate construi un cadru credibil de pace globală, în timp ce principalul agresor în Europa este inclus în astfel de inițiative. Este de remarcat caracterul controversat al Consiliului propus , în condițiile în care nu există un cadru instituțional internațional validat, iar componenta financiară ridicată – un miliard de dolari per țară – poate fi interpretată drept o inițiativă exclusivistă și opacă. Lista oficială a țărilor invitate sau care și-au manifestat intenția de participare nu a fost publicată până în acest moment. De asemenea, nici ONU și nici alte organizații multilaterale nu au comentat propunerea. [...]
Tăcerea Kremlinului în cazul Maduro irită China - semnal de tensiuni în axa Moscova-Beijing, scrie The Times
Lipsa de reacție a Kremlinului la capturarea lui Nicolas Maduro a iritat Beijingul , potrivit Digi24 , care citează The Times. Publicația britanică scrie, pe baza unei surse chineze „bine informate”, că refuzul Moscovei de a-l susține pe președintele Venezuelei, cu care Vladimir Putin semnase un acord de cooperare strategică, a declanșat discuții la Beijing despre perspectivele parteneriatului cu Rusia. Conform relatării, autoritățile ruse nu ar fi împărtășit cu partea chineză propria evaluare a situației din Venezuela și nici decizia de a-și retrage diplomații și familiile acestora din Caracas la sfârșitul lunii decembrie. În acest context, China ar fi fost luată prin surprindere de operațiunea forțelor speciale americane în urma căreia Maduro a fost capturat și dus în SUA, unde riscă închisoare pe viață sub acuzația de organizare a traficului de droguri. Textul mai notează că, cu doar câteva ore înainte de arestare, Maduro s-a întâlnit la Caracas cu Qiu Xiaoci, trimisul special al SUA pentru America Latină, iar anterior ministrul de externe al Chinei a discutat telefonic cu omologul său venezuelean, promițând „sprijin ferm” pentru „suveranitatea” și „stabilitatea” țării. Potrivit The Times, iritarea de la Beijing a alimentat inclusiv speculații în unele cercuri că „tăcerea” sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela în timpul raidului american ar putea indica o cooperare între Moscova și Washington. Într-un articol pentru The Times, profesorul Peter Frankopan (Universitatea Oxford) susține că operațiunea SUA a evidențiat limitele capacității reale a Beijingului de a influența situația, în pofida declarațiilor diplomatice. În China, arată el, se aud tot mai puternic voci care consideră că apropierea de Rusia aduce costuri, inclusiv prin deteriorarea relațiilor cu Europa, în condițiile în care Beijingul încearcă să-și mențină imaginea de actor „stabilizator” și susținător al normelor internaționale. Dimensiunea economică este prezentată ca un risc direct pentru China: Venezuela a primit credite de miliarde de dolari, rambursate parțial în petrol, însă după capturarea lui Maduro pe 3 ianuarie nu ar mai fi plecat petroliere către China, relatează The Wall Street Journal, citând date Kpler. Potrivit acelorași date, în a doua jumătate a lui 2025 China importa aproximativ 440.000 de barili pe zi din Venezuela (circa 4% din importuri) și investise aproximativ 9 miliarde de dolari într-un complex petrochimic din Jieyang, adaptat pentru petrolul greu venezuelean. În paralel, Frankopan notează că la Beijing cresc suspiciunile privind o posibilă înțelegere „pe la spate” între Moscova și Washington, iar The Times reamintește declarații din 2019 ale Fionei Hill, fost responsabil pentru Rusia la Casa Albă, despre sugestii repetate ale oficialilor ruși privind un „schimb” între sprijinul pentru Maduro și libertatea de acțiune a Rusiei în Ucraina. [...]
Ministerul Apărării crește dislocarea la granița cu Ucraina - răspuns la riscul de drone în zone locuite
România va disloca mai mulți militari la granița cu Ucraina , pe fondul riscului ca drone rusești să ajungă și în zone locuite, relatează Euronews România . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că măsura va fi aplicată în funcție de nivelul de pericol din teren și de evaluările strategice. Potrivit informațiilor citate de Euronews România din Digi24, au fost înregistrate cel puțin 14 cazuri în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, precum și 70 de atacuri în zona Dunării. Ministrul a avertizat că, deși desfășurarea de forțe este „impresionantă”, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească, inclusiv în curțile oamenilor, subliniind că niciun stat nu poate elimina complet acest tip de risc, chiar dacă probabilitatea este „mică”. În acest context, Armata Română a mărit treptat dispozitivul de apărare antiaeriană din proximitatea graniței cu Ucraina, cu „câteva zeci” de cadre militare, radare și sisteme GEPARD (platforme antiaeriene cu tunuri, folosite inclusiv împotriva dronelor). Miruță a explicat că repoziționarea urmărește să crească șansele ca eventualele drone scăpate de interceptare să cadă în zone nelocuite, nu în localități, admițând însă că riscul nu poate fi garantat la zero. Euronews România mai notează că, la sfârșitul săptămânii trecute, Armata ar fi aflat de la o femeie despre prăbușirea unei drone rusești într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. În paralel cu capabilitățile românești, militarii americani au operaționalizat în România sistemul MEROPS, descris ca o soluție care folosește inteligență artificială pentru detectarea aparatelor de zbor și lansează drone de interceptare, inclusiv împotriva țintelor care zboară la altitudini mici sau au puține componente metalice. [...]
Japonia se pregătește de alegeri anticipate – premierul Takaichi încearcă să-și consolideze mandatul și să calmeze inflația
Luni, 19 ianuarie 2026, Sanae Takaichi a anunțat dizolvarea Camerei inferioare a Parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate la data de 8 februarie. Decizia vine la doar câteva luni de la preluarea funcției de premier, în octombrie, după ce fostul lider al Partidului Liberal Democrat (PLD), Shigeru Ishiba, a pierdut majoritatea în Parlament. Takaichi – prima femeie care ocupă această funcție în Japonia – mizează pe popularitatea sa personală, care atinge cote între 60 și 70%, pentru a obține o majoritate clară care să-i permită implementarea agendei politice fără compromisuri. PLD guvernează Japonia aproape neîntrerupt de zeci de ani, dar în ultimii ani imaginea sa a fost serios afectată de scandaluri de finanțare și lipsa unor soluții eficiente împotriva inflației. În prezent, coaliția PLD – Partidul Inovației (JIP) deține o majoritate restrânsă în Camera inferioară, obținută în noiembrie 2025 cu sprijinul câtorva parlamentari independenți. Această fragilitate parlamentară amenință realizarea unor obiective ambițioase, precum creșterea bugetului apărării și un program de relansare economică major. Planul economic al guvernului Takaichi include: un buget record de 665 miliarde euro pentru anul fiscal 2026; cheltuieli proactive pentru sprijinirea consumului intern; o campanie electorală pentru scăderea taxelor alimentare, în contextul unei inflații de 2,9%. Cu toate acestea, opoziția consideră că dizolvarea Parlamentului va întârzia adoptarea bugetului și va afecta gospodăriile. Jun Azumi, liderul Partidului Democrat Constituțional (PDC), a avertizat că interesul cetățenilor este sacrificat pentru calcul politic. Pe plan internațional, alegerile sunt convocate într-un climat tensionat între Japonia și China . Takaichi a sugerat posibilitatea unei intervenții militare în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului, iar Beijingul a reacționat dur, anunțând restricții la exporturile către Japonia de materiale cu dublu uz (civil și militar), precum pământuri rare, esențiale în industria tehnologică. Riscuri externe majore: posibile sancțiuni comerciale din partea Chinei; accentuarea dependenței Japoniei de lanțuri de aprovizionare sensibile; presiuni asupra guvernului nipon în cazul unei victorii Takaichi. Tensiunile geopolitice sunt dublate de ascensiunea naționalismului intern. Partidul Sanseito , cu discurs anti-imigrație, a câștigat teren în alegerile precedente, influențând temele de campanie. Se așteaptă ca Takaichi să propună o înăsprire a legislației privind imigrația, un subiect sensibil în contextul demografic al Japoniei. Între timp, PDC și fostul partener de coaliție al PLD, micul Partid Komeito, au decis să își unească forțele pentru a contrabalansa dominația PLD în alegerile anticipate, sperând să atragă alegătorii indeciși. Alegerea din 8 februarie va fi, așadar, mai mult decât un simplu vot parlamentar – ea va reflecta încrederea japonezilor în conducerea unei femei considerate „hawk”, dar și orientarea Japoniei în fața unei inflații persistente, a tensiunilor internaționale și a unei clase politice în criză de legitimitate. [...]
5 milioane de conturi șterse și un precedent global; Australia aplică cea mai dură restricție de până acum pentru minorii online
La o lună de la intrarea în vigoare a noii legi privind interzicerea accesului pe rețele sociale pentru copiii sub 16 ani, guvernul australian anunță că aproape 5 milioane de conturi de social media au fost eliminate sau dezactivate , informează The New York Times . Măsura, considerată o premieră globală, este urmărită îndeaproape de alte state interesate să vadă dacă modelul australian poate deveni o soluție viabilă pentru protejarea tinerilor online. Legea, intrată în vigoare în decembrie 2025, obligă zece platforme – inclusiv Instagram, Facebook, Snapchat și Reddit – să împiedice utilizatorii sub 16 ani să acceseze serviciile lor. Companiile care nu iau „măsuri rezonabile” de respectare a legii riscă amenzi de până la 49,5 milioane dolari australieni (aproximativ 33 milioane dolari americani). Deși premierul Anthony Albanese a lăudat eforturile platformelor de a limita accesul minorilor și a catalogat legea drept „o schimbare necesară pentru protejarea sănătății mintale a adolescenților”, realitatea din teren indică o aplicare parțial eficientă. Ce spune realitatea digitală: Mulți adolescenți recunosc că au reușit să ocolească restricțiile , modificându-și vârsta în profiluri sau folosind conturi ale părinților. Raeve (14 ani) , de exemplu, folosește în continuare YouTube și Reddit fără probleme, declarând că interdicția „nu a schimbat nimic”. Jack O. (15 ani) a fost deconectat de pe contul său de Instagram, unde își promova podcastul politic, și și-a creat un cont nou folosind detaliile mamei sale. Meta (compania-mamă a Facebook și Instagram) a anunțat că a eliminat aproape 550.000 de conturi de utilizatori sub 16 ani înainte de intrarea în vigoare a legii. Ce urmează? Oficialii australieni admit că legea nu va elimina complet prezența minorilor online , însă o consideră un pas important în reducerea riscurilor. Julie Inman Grant , Comisarul pentru Siguranță Online, a comparat legea cu limitele de viteză – nu elimină toate problemele, dar creează un cadru mai sigur. Criticii susțin însă că legea afectează disproporționat anumiți tineri , cum ar fi cei din comunități izolate, minorități sau adolescenți cu dizabilități care își găsiseră sprijin în comunități online. Mai multe state – inclusiv Franța, Danemarca, Malaezia, Noua Zeelandă și Marea Britanie – iau în calcul măsuri similare. Premierul britanic Keir Starmer a declarat recent în Parlament că examinează posibilitatea unui astfel de proiect legislativ. Legea australiană devine astfel un test global pentru cât de eficient și echitabil poate fi aplicată o astfel de reglementare în era digitală. [...]
MOL intră în cursa pentru activele Lukoil – restructurare globală în industria petrolieră
Ungaria, prin compania MOL, este interesată de achiziția activelor internaționale ale Lukoil, evaluate la 22 de miliarde de dolari , într-un context geopolitic tensionat și marcat de sancțiuni dure împotriva gigantului rus, informează Știrile ProTV . Termenul limită impus de Trezoreria SUA pentru încheierea tranzacțiilor a fost prelungit până pe 28 februarie, iar interesul investitorilor globali este în creștere, având în vedere valoarea și poziționarea strategică a activelor vizate. Activele Lukoil care urmează a fi vândute includ zăcăminte majore de petrol și gaze, rafinării, precum și rețele extinse de benzinării în Europa și SUA. Pe lista potențialilor cumpărători se află giganți energetici precum Chevron, ExxonMobil, Carlyle Group , International Holding Company (Emiratele Arabe Unite), Midad Energy (Arabia Saudită), dar și grupul MOL din Ungaria. Autoritățile americane au blocat deja două oferte – ale companiilor Gunvor și Xtellus Partners – pe motiv de securitate și sensibilitate geopolitică, semnalând că fiecare contract va necesita aprobare individuală. Pe lângă rafinăriile și rețelele de benzinării din Europa, activele Lukoil mai includ: 75% din câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, unde guvernul local a aprobat preluarea temporară a operațiunilor; participații în câmpurile Karachaganak și Tengiz din Asia Centrală; cotă parte în conducta CPC , care leagă Kazahstanul de Marea Neagră; proiecte petroliere în Egipt și Emiratele Arabe Unite . În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești și peste 300 de stații de alimentare. Atât România , cât și Bulgaria , unde se află rafinăria Burgas , au adoptat recent legislație care permite intervenția statului asupra activelor strategice Lukoil, inclusiv preluarea temporară a acestora. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , trei companii – inclusiv românești – și-au exprimat deja interesul pentru Petrotel și rețeaua de benzinării din țară . Separat, activitatea comercială a Lukoil, desfășurată prin filiala elvețiană Litasco , este practic în curs de închidere. Sediile din Geneva și Houston au fost deja închise, iar angajații din Dubai vor părăsi compania în februarie. La apogeu, Litasco controla circa 4% din comerțul mondial cu petrol. Repere-cheie din procesul de vânzare: Termen-limită pentru activele internaționale : 28 februarie 2026 Termen pentru benzinăriile din Europa și SUA : 29 aprilie 2026 Active vizate : câmpuri petroliere, rafinării, benzinării, participații în proiecte energetice majore Interes regional : inclusiv din România, prin companii interesate de preluarea Petrotel Impact global : restructurarea va redefini proprietățile din sectorul energetic în Europa și Asia Acest proces de vânzare este descris de specialiști ca fiind unul dintre cele mai complicate exerciții de restructurare forțată din industria energetică globală din ultimul deceniu. În funcție de cumpărătorii finali și aprobările politice implicate, noua distribuție a activelor Lukoil ar putea schimba echilibrul de forțe în energie la nivel continental. [...]
Ministrul Florin Manole anunță sprijin pentru pensionarii cu venituri mici - avertisment pentru 2026
Ministrul Muncii, Florin Manole , vrea să reia un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici , pe fondul înghețării punctului de pensie, potrivit Digi24 . Oficialul a avertizat că 2026 „va fi un an dificil” pentru seniori, în condițiile în care veniturile „nu vor crește deloc” în perioada următoare. Ce măsură propune ministrul și de ce o leagă de buget Guvernul pregătește măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile, însă valoarea exactă a ajutorului pentru pensionarii cu venituri mici urmează să fie stabilită după adoptarea bugetului de stat, conform relatării Digi24. Cu alte cuvinte, decizia depinde de spațiul fiscal disponibil și de negocierile din coaliția de guvernare. Ministrul spune că intenția este de a compensa efectele înghețării punctului de pensie, măsură care, în opinia sa, îi afectează mai ales pe cei cu pensii mici, deoarece la acest segment „s-a resimțit mai puternic creșterea inflației”. „Voi propune Coaliției un sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, așa cum am avut și anul anterior, de 800 de lei, în două tranșe. Dar este o discuție care trebuie avută cu colegialitate și bună-credință în coaliție, în funcție de resursele bugetare. S-a decis înghețarea punctului de pensie și de aceea vrem să compensăm cu un sprijin, dacă bugetul ne va permite.” Precedentul din 2025 și întrebările rămase pentru 2026 Schema invocată de Florin Manole este similară celei aplicate anul trecut, când aproximativ două milioane de beneficiari au primit în total 800 de lei, potrivit Digi24. Ajutorul a fost acordat în două tranșe: 400 de lei în aprilie și 400 de lei în decembrie. Rămâne neclar dacă va fi modificat pragul de venit până la care se acordă sprijinul. Ministrul Muncii a spus că nu poate preciza acest lucru, iar în 2025 ajutorul a mers către seniorii cu pensii mai mici de 2.740 de lei, detaliu care sugerează că eventualele ajustări pentru 2026 vor depinde de decizia finală asupra bugetului și de parametrii stabiliți în coaliție. [...]
România trimite cea mai mare delegație guvernamentală la Davos 2026 - MAE confirmă participarea la reuniunea WEF
România trimite la Davos 2026 cea mai mare delegație guvernamentală de până acum , potrivit HotNews.ro , care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). MAE precizează că România va fi reprezentată la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu , ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete. Componența delegației și calendarul reuniunii WEF Miniștrii români „vor participa, la invitația președintelui Forumului Economic Mondial (World Economic Forum/WEF), la cea de-a 56-a reuniune anuală a organizației, care va avea loc în localitatea Davos-Klosters din Elveția, în perioada 19-23 ianuarie”, arată MAE. În același comunicat, ministerul subliniază că Oana Țoiu revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată „ca expert în rolul de vorbitor”, și leagă dimensiunea delegației de obiectivul de „întărire a diplomației economice”. „Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată ca expert în rolul de vorbitor, iar România are anul acesta cea mai consistentă delegație guvernamentală dintre toate edițiile conferinței, reflectând angajamentul împărtășit la nivelul Guvernului și al Administrației Prezidențiale pentru întărirea diplomației economice”, menționează MAE în comunicat. Tema ediției 2026 și subiectele de pe agendă Potrivit MAE, tema centrală a ediției din 2026 este susținerea dialogului („A spirit of dialogue”), iar reuniunea aduce la aceeași masă oficiali de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic, ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale. Ministerul mai notează că, pe fondul „fragmentărilor politice și ideologice” tot mai vizibile, WEF își propune ca ediția din 2026 să fie o „platformă imparțială de dialog” și un cadru pentru discuții internaționale legate de „noile evoluții în dinamica relațiilor transatlantice”. În ceea ce privește conținutul dezbaterilor, MAE indică cinci direcții majore: cooperarea într-o lume contestată, identificarea unor noi surse de creștere, investițiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovației și creșterea prosperității globale. [...]
Cel puțin 5.000 de morți în Iran, conform autorităților – estimările medicilor indică peste 16.500
Cel puțin 5.000 de morți confirmați oficial în Iran în urma reprimării protestelor – informează Reuters , în contrast puternic cu estimările mult mai ridicate furnizate de organizații pentru drepturile omului și surse medicale independente. Diferențele între cifre sunt uriașe: rețeaua de medici iranieni citată de The Sunday Times estimează peste 16.500 de morți și circa 330.000 de răniți, iarHuman Rights Activists News Agency (HRANA) , cu sediul în SUA, a documentat 3.308 decese confirmate, 4.382 cazuri în analiză și peste 24.000 de arestări. Profesorul Amir Parasta, chirurg oftalmolog irano-german, care a coordonat contribuțiile medicilor iranieni, a declarat pentru The Sunday Times că echipele medicale au fost nevoite să comunice prin terminale Starlink introduse clandestin, după ce internetul a fost tăiat de autorități. Parasta descrie situația ca fiind „un nou nivel de brutalitate”, relatând cazuri de răni prin împușcare și schije în cap, gât și piept, semnalând utilizarea armelor militare asupra civililor. Cele mai grave pierderi de vieți omenești s-au înregistrat în regiunile kurde din nord-vestul Iranului , unde, istoric, au existat tensiuni cu regimul central. Surse citate de Reuters și The Sunday Times susțin că forțele de securitate au tras din clădiri înalte în manifestanți, martori oculari relatând că lunetiștii trăgeau „în ceafă”, semn că țintele erau persoane în retragere, nu în ofensivă. Contextul estimărilor privind victimele: Sursă Morți confirmați Răniți estimați Alte date relevante Guvernul iranian ( Reuters ) cel puțin 5.000 – Cele mai multe victime în zonele kurde HRANA ( The Hill ) 3.308 – 4.382 cazuri în analiză, 24.000 arestări Medici iranieni ( The Sunday Times ) 16.500 330.000 Comunicare prin Starlink, arme militare Diferențele dintre date indică fie o lipsă de transparență oficială, fie dificultăți reale în documentarea evenimentelor într-un climat represiv și cu acces sever restricționat la informație. The Times of Israel confirmă că raportările medicilor au fost posibile doar datorită unei rețele clandestine de comunicare, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare privind amploarea reală a violențelor. În ciuda acestor cifre alarmante, autoritățile iraniene nu au oferit un raport public detaliat sau o poziție oficială completă asupra modului în care au fost tratate protestele. În absența unor anchete internaționale independente, amploarea reală a represiunii rămâne învăluită în incertitudine. [...]
Meloni critică amenințarea lui Trump cu tarife pe tema Groenlandei - avertisment pentru comerțul SUA-UE
Giorgia Meloni spune că tarifele SUA pe tema Groenlandei ar fi „o greșeală” , potrivit Euractiv , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu taxe vamale împotriva statelor care se opun planului său de a prelua insula arctică, teritoriu autonom al Danemarcei. Premierul Italiei a declarat duminică, în timpul unei vizite la Seul, că a discutat direct cu Trump și i-a transmis punctul său de vedere. În același timp, Meloni a spus că a vorbit și cu secretarul general al NATO, care i-ar fi confirmat că Alianța „începe să lucreze” pe acest dosar. Poziția Italiei: dezamorsare diplomatică și trimiterea dosarului către NATO Meloni, considerată un aliat european al lui Trump, a încercat să reducă tensiunea publică, susținând că între Europa și Statele Unite ar exista „o problemă de înțelegere și comunicare” în legătură cu Groenlanda. Mesajul ei central a fost că escaladarea prin tarife ar fi contraproductivă și că dialogul trebuie mutat într-un cadru instituțional. „Cred că impunerea de noi sancțiuni astăzi ar fi o greșeală”, a declarat premierul Giorgia Meloni . În viziunea șefei guvernului italian, NATO ar trebui să aibă un rol activ în gestionarea crizei, inclusiv prin organizarea unor măsuri de descurajare împotriva unor „interferențe” ostile într-un teritoriu pe care îl consideră strategic. Meloni a calificat drept „o inițiativă bună” faptul că NATO a început să lucreze pe subiect. Amenințarea tarifară a SUA și miza pentru relația comercială transatlantică Trump a amenințat că va impune tarife de până la 25% pentru toate bunurile trimise în Statele Unite din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda, ca reacție la obiecțiile acestora față de demersurile sale privind Groenlanda, notează Euractiv. O astfel de măsură ar lovi direct fluxurile comerciale și ar amplifica tensiunile politice dintre Washington și capitalele europene. Din perspectiva Italiei, accentul cade pe prevenirea unei spirale de represalii care ar putea afecta mai larg comerțul SUA-UE, într-un moment în care orice deteriorare a climatului transatlantic ar complica atât cooperarea economică, cât și coordonarea de securitate. Mesajul transmis de Meloni sugerează o strategie de „calmare” a conflictului: contact direct cu Casa Albă, evitarea etichetării publice a SUA drept adversar și folosirea NATO ca forum pentru a gestiona dimensiunea strategică a dosarului. Cum explică Roma riscul de escaladare: „mesaj neclar” și percepții anti-americane Meloni a indicat că, „din punctul de vedere american”, mesajul venit „de pe această parte a Atlanticului” nu ar fi fost suficient de clar. Ea a avertizat că există riscul ca inițiativele unor țări europene să fi fost interpretate drept anti-americane, „ceea ce nu a fost clar intenția”, fără să detalieze la ce acțiuni se referă. În paralel, Trump își justifică poziția prin argumentul securității naționale, susținând că Statele Unite au nevoie de Groenlanda . În acest context, demersul Italiei se conturează ca o încercare de a separa disputa geopolitică de instrumentele comerciale și de a menține canale de comunicare care să evite transformarea dosarului Groenlandei într-un conflict tarifar extins între SUA și Europa. [...]