Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Legea privind folosirea bodycam-urilor de către polițiștii locali a fost promulgată – filmarea cetățenilor, reglementată
Legea care permite folosirea camerelor portabile de către polițiștii locali a fost promulgată. Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, adoptarea oficială a noii reglementări care stabilește condițiile în care polițiștii locali pot utiliza camere foto, video și audio în timpul serviciului, inclusiv fără acordul persoanelor vizate. „Am promulgat legea care permite poliţiştilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Noua reglementare stabileşte clar situaţiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spaţiul public, fără consimţământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravenţiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervenţiile pentru protejarea vieţii şi a ordinii publice”, — Nicușor Dan , președintele României Noile reglementări permit folosirea bodycam-urilor în mod legal și fără consimțământul persoanelor în situații precum: legitimarea cetățenilor constatarea de contravenții folosirea forței sau a mijloacelor de imobilizare intervențiile pentru protejarea ordinii publice sau a vieții Înregistrările trebuie să respecte reguli stricte privind stocarea și utilizarea datelor. Legea prevede că toate datele colectate vor fi păstrate cel mult șase luni, urmând să fie șterse automat, cu excepția situațiilor în care sunt folosite ca probe într-un proces penal sau civil. „În măsura în care circumstanţele permit, cetăţenii vor fi informaţi că sunt înregistraţi, iar autorităţile locale au obligaţia de a comunica public dotarea poliţiştilor locali cu astfel de echipamente”, — Nicușor Dan , președintele României Implementarea acestei măsuri presupune și un efort logistic și financiar din partea administrațiilor publice locale. Pentru a sprijini acest proces, legea oferă posibilitatea accesării de fonduri europene dedicate dotării cu echipamente de înregistrare. „Această lege contribuie la creşterea transparenţei activităţii poliţiei locale şi la consolidarea siguranţei publice, oferind în acelaşi timp un nivel mai ridicat de protecţie atât cetăţenilor, cât şi agenţilor”, — Nicușor Dan , președintele României Adoptarea legii marchează o schimbare semnificativă în activitatea poliției locale, aliniind practicile din România la standarde deja aplicate în alte state europene. Măsura este privită drept un pas în direcția creșterii încrederii publice în forțele de ordine și responsabilizării agenților în teren , în contextul în care transparența intervențiilor a devenit o cerință esențială a societății civile. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]
Putin a vorbit cu Pezeshkian și Netanyahu în aceeași zi - Rusia își joacă rolul în dosarul Orientului Mijlociu
Vladimir Putin a discutat vineri la telefon cu liderii Iranului și Israelului , potrivit Adevărul , care citează un anunț al Kremlinului. Conform comunicării oficiale, președintele rus a avut o convorbire telefonică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „va continua eforturile de detensionare a situației din regiune”, fără a oferi detalii despre pașii concreți sau despre subiectele punctuale discutate. Tot vineri, Putin a vorbit la telefon și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și Orientul Mijlociu, notează The Times of Israel , citat în materialul Adevărul, pe baza informațiilor transmise de Kremlin. În același context, publicația Foreign Policy este citată cu o analiză potrivit căreia Rusia ar oferi sprijin „semnificativ” autorităților iraniene pentru a gestiona protestele interne, fără a se implica deschis. Potrivit acestei evaluări, Moscova ar evita o intervenție militară directă, dar ar contribui la consolidarea capacităților de represiune ale regimului de la Teheran prin livrări de armament, sprijin tehnologic pentru controlul informației și protecție diplomatică, inclusiv prin influența sa în Consiliul de Securitate al ONU. [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]
Mii de protestatari la Copenhaga împotriva planului lui Trump privind Groenlanda - Manifestații anunțate și în alte orașe daneze
Mii de oameni au protestat la Copenhaga față de ambițiile lui Trump în Groenlanda , potrivit AFP . Manifestanții s-au adunat sâmbătă, 17 ianuarie, în Piața Primăriei din capitala Danemarcei, afișând steaguri groenlandeze și daneze și mesaje împotriva ideii ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom. Proteste în Danemarca și apeluri pentru autodeterminarea Groenlandei Participanții au scandat „Kalaallit Nunaat!” (numele Groenlandei în groenlandeză) și au purtat pancarte cu mesaje precum „Make America Go Away” și „SUA au deja prea multă gheață” („USA already has too much ice”). În același timp, organizatorii au anunțat manifestații și în alte orașe daneze: Aarhus, Aalborg și Odense, la inițiativa mai multor organizații groenlandeze. Conform News.ro , o participantă, Kirsten Hjoernholm, angajată a ONG-ului Action Aid Danemark, a explicat pentru AFP miza protestului în termeni de drept internațional și autodeterminare: „Este important pentru mine să particip, pentru că este vorba în mod fundamental de dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Nu putem fi intimidați de un stat, de un aliat. Este o problemă de drept internațional.” Vizita delegației Congresului SUA și mesajele contradictorii de la Washington Organizatorii Uagut, o mișcare civică descrisă ca „Nu atingeți Groenlanda” în inuită, au încercat să valorifice prezența la Copenhaga a unei delegații americane formate din 11 membri ai Congresului SUA, aflați în ultima zi a unei vizite în care s-au întâlnit cu premierul danez Mette Frederiksen , cu șeful guvernului groenlandez Jens-Frederik Nielsen, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai Parlamentului danez. În paralel, la Washington, apropiați ai președintelui Donald Trump au reiterat argumentul că Danemarca nu ar putea apăra Groenlanda . Stephen Miller a declarat la Fox News, conform relatării AFP: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda.” Ce spune Chris Coons și de ce contează pentru securitatea arctică Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a salutat în fața presei „225 de ani” de alianță cu regatul Danemarcei și a susținut că „nu există o amenințare imediată la adresa Groenlandei”. Totodată, el a indicat că există îngrijorări legate de securitatea arctică pe termen mai lung, în contextul schimbărilor climatice, al topirii banchizei și al evoluției rutelor maritime, pledând pentru investiții mai bune în securitatea din regiune. Protestele au avut loc la trei zile după o reuniune la Washington în care, potrivit AFP, autoritățile daneze au constatat că nu pot ajunge rapid la o înțelegere cu liderii americani privind viitorul teritoriului autonom. În acest context, News.ro mai notează că Trump a amenințat vineri cu taxe vamale țările care nu îi susțin planul de anexare a Groenlandei. Presiuni interne în Groenlanda și exerciții militare în regiune Președinta mișcării Uagut, Julie Rademacher , a transmis într-o declarație pentru AFP că „evenimente recente” au pus Groenlanda și groenlandezii sub „presiuni” și a avertizat că escaladarea tensiunilor poate produce „mai multe probleme decât soluții”. A fost lansat și un apel la manifestație la Nuuk; pe pagina de Facebook a evenimentului, 800 de persoane și-au anunțat intenția de a participa, într-un teritoriu cu 57.000 de locuitori. Potrivit unui sondaj publicat în ianuarie, citat de AFP, 85% dintre groenlandezi se opun anexării de către Statele Unite, iar 6% sunt în favoare. În plan militar, Franța, Suedia, Germania și Norvegia, alături de Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit, au anunțat că trimit personal militar într-o misiune de recunoaștere în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați din NATO ; Statele Unite au fost invitate să participe, iar comandantul Comandamentului arctic danez, generalul Søren Andersen, a declarat vineri seara pentru AFP că manevrele se desfășoară împotriva Rusiei. [...]
Lula și von der Leyen au marcat la Rio acordul UE–Mercosur - mesaj pro-multilateralism pe fond de tensiuni comerciale
Lula și Ursula von der Leyen au marcat la Rio acordul comercial UE–Mercosur , pe care l-au prezentat drept un semnal în favoarea multilateralismului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Cei doi lideri au vorbit vineri, la Rio de Janeiro, în contextul în care acordul urmează să fie semnat sâmbătă la Asuncion, în Paraguay. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a susținut că înțelegerea este benefică nu doar economic, ci și politic, într-un moment de presiuni asupra ordinii internaționale. „Acest acord este foarte bun, în special pentru lumea democratică și pentru multilateralism.” Președinta Comisiei Europene a insistat, la rândul ei, pe ideea de deschidere și pe efectele economice ale acordului. În același cadru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, prezent la Rio, a spus că UE și Mercosur transmit „un mesaj foarte puternic” într-un context în care „dreptul internațional este amenințat”, invocând concurența neloială în comerțul internațional și majorarea tarifelor de către Statele Unite. Dincolo de componenta comercială, Lula și von der Leyen au prezentat parteneriatul ca o alianță de valori, menționând democrația, statul de drept și drepturile omului. Von der Leyen a lăudat conducerea lui Lula, descriind-o drept orientată spre o ordine internațională bazată pe reguli și respect, inclusiv față de alte state. Un alt subiect abordat a fost cel al „materiilor prime critice”, unde von der Leyen a afirmat că Europa și Brazilia se îndreaptă spre „un acord politic foarte important” pentru investiții comune în litiu, nichel și elemente de pământuri rare, considerate relevante pentru tranziția digitală și ecologică și pentru „independența strategică”. După semnarea de la Asuncion, acordul UE–Mercosur va trebui ratificat de Parlamentul European, iar votul ar putea fi strâns, deși o majoritate ar fi în favoarea lui, mai notează AGERPRES. [...]
Zelenski trimite o delegație de rang înalt la Miami - negocieri SUA-Ucraina înainte de Davos
O delegație ucraineană de rang înalt merge la Miami pentru discuții cu apropiați ai lui Trump , înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează relatări ale corespondentului Kyiv Post la Washington și informații Reuters. Echipa de negociere îi include pe Rustem Umerov, Kiril Budanov și David Arakhamia, care ar urma să se întâlnească cu persoane din cercul lui Donald Trump, între care emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Miza este reducerea tensiunilor dintre președintele Volodimir Zelenski și Trump, într-un moment în care, potrivit diplomaților citați, aceasta ar fi „o ultimă încercare diplomatică” înainte ca presiunea să crească pe scena internațională. În centrul discuțiilor se află două documente pe care Kievul insistă să fie tratate împreună: garanții de securitate „obligatorii” menite să descurajeze viitoare agresiuni rusești și un cadru de reconstrucție și prosperitate estimat la 800 de miliarde de dolari, care ar combina împrumuturi, subvenții și investiții private. Zelenski a indicat că Ucraina consideră textele, în linii mari, finalizate și speră ca ele să poată fi semnate în marja reuniunii de la Davos de săptămâna viitoare. Tonul de la Washington este descris ca fiind mai rezervat, iar articolul notează că Trump ar fi transmis în privat semne de nerăbdare. În plus, Trump a declarat săptămâna aceasta că îl consideră pe Vladimir Putin „pregătit pentru pace” și a sugerat că Zelenski ar fi obstacolul, în pofida faptului că poziția militară a Rusiei ar fi rămas neschimbată. „Este vorba de pârghiile politicii. Trump vrea să creeze un elan înainte de Davos, iar asta înseamnă să forțeze Kievul să cedeze – chiar dacă rușii nu au făcut niciun pas înapoi”, a declarat un înalt oficial occidental pentru Kyiv Post, sub condiția anonimatului. Conform Reuters , Zelenski a spus vineri, la Kiev, că există cooperare cu partea americană, dar și divergențe, și a criticat ideea de ultimatumuri în relațiile dintre state. Totodată, el a acuzat Rusia că blochează eforturile de pace, invocând atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei ca argument privind intențiile Moscovei. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanishyna, a scris pe Facebook că scopul vizitei de la Miami este „perfecționarea” acordurilor cu partenerii americani, care „ar putea fi semnate” la Davos. [...]
Deputat la Chișinău anunță referendum pentru unirea cu România în 2026 - test pentru majoritatea parlamentară
Deputatul Vasile Costiuc spune că va cere în 2026 un referendum pentru unirea cu România , potrivit Euronews . Inițiativa, anunțată în contextul disputelor politice de la Chișinău, este prezentată ca un test al votului majorității parlamentare și reaprinde o temă sensibilă, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și securitatea economică. Costiuc , lider al partidului „Democrația Acasă”, a declarat la TV8 , în emisiunea „Cutia Neagră”, că va pune propunerea pe agenda primei ședințe a Parlamentului din acest an. Miza, în lectura sa, este să se vadă public cum se poziționează majoritatea, inclusiv în rândul opoziției, pe fondul tensiunilor interne și al presiunilor geopolitice din regiune. „La prima ședință de Parlament o să propun un referendum si o să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară.” În același discurs, Costiuc a susținut că declarațiile președintei Maia Sandu despre un eventual vot „pentru” reunire ar face parte dintr-un „joc politic” și ar urmări să grăbească parcursul european al Republicii Moldova, promis în campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. El a mers mai departe, afirmând că mesajul ar fi fost un semnal de presiune către autoritățile europene privind ritmul integrării. Pe acest fond, Ion Chicu, președinte al Blocului Alternativa și deputat, a criticat intervenția pe subiect, sugerând că tema ar fi folosită pentru a devia atenția de la problemele de guvernare. În replică, Radu Marian, reprezentant al PAS, a respins acuzațiile și a subliniat că Maia Sandu a vorbit și despre lipsa unei majorități sociale pentru reunire, indicând drept obiectiv realist aderarea la Uniunea Europeană. Maia Sandu a declarat într-un interviu acordat unor jurnaliști englezi că ar vota pentru reunire dacă ar exista un referendum, dar a precizat că nu există o majoritate în societate pentru acest pas și că direcția de acțiune rămâne integrarea europeană. În aceeași linie, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a spus că, personal, ar vota „pentru”, însă ca șef al guvernului își asumă mandatul majorității, care susține obiectivul UE. Din perspectiva României, președintele Nicușor Dan a legat explicit sprijinul pentru Republica Moldova de efectele agresiunii ruse și de nevoia de a contracara ingerințele externe, subliniind rolul integrării europene ca instrument de dezvoltare economică și consolidare instituțională. Mesajul indică o abordare în care Bucureștiul tratează Chișinăul ca prioritate de politică externă, iar stabilitatea Republicii Moldova ca element de securitate națională și economică pentru România, într-o regiune în care influența rusă rămâne un factor de risc. În acest context, România și Republica Moldova joacă un rol geopolitic complementar: România, ca stat membru UE și NATO , funcționează ca ancoră de securitate și ca principal susținător politic al parcursului european al Chișinăului, iar Republica Moldova rămâne un spațiu de competiție între proiectul european și presiunile rusești. Pentru mediul economic, miza nu este doar simbolică: accelerarea integrării europene ar însemna reguli mai previzibile, instituții mai robuste și un cadru mai stabil pentru investiții, în timp ce escaladarea disputelor interne pe tema unirii poate amplifica polarizarea și incertitudinea, într-un moment în care securitatea energetică, infrastructura și reziliența financiară sunt direct legate de stabilitatea politică. [...]
O Europă cu două viteze revine în discuție - Incertitudinea instituțională ar putea afecta investițiile și stabilitatea economică
Comisia Europeană discută un nou model de aderare la UE , care ar crea o categorie de membru cu drepturi reduse, iar ideea a stârnit neliniște în mai multe capitale, potrivit Digi24 . Planul, aflat în lucru la Bruxelles, ar înlocui mecanismul folosit din perioada Războiului Rece și ar urmări, între altele, o integrare mai rapidă a Ucrainei după un eventual acord de pace cu Rusia, dar cu o putere decizională inițial mai mică decât a statelor membre actuale. Conform articolului, varianta preliminară ar limita, cel puțin la început, drepturile de vot ale Ucrainei în reuniunile liderilor și miniștrilor UE și ar oferi acces treptat la părți din piața unică, la subvenții agricole și la fonduri de dezvoltare, condiționat de atingerea unor obiective „post-aderare”. În paralel, în planul de pace în 20 de puncte propus de SUA ar exista o referire la aderarea Ucrainei în 2027, deși oficiali europeni ar estima că ar fi necesar aproximativ un deceniu de reforme pentru îndeplinirea criteriilor actuale. „Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, referindu-se la riscul ca unitatea Europei să fie afectată. Din perspectivă economică, schimbarea ar putea modifica două repere urmărite atent de piețe: stabilitatea economică și investițiile străine directe (ISD). Pentru statele membre, un sistem cu „două viteze” poate reduce previzibilitatea regulilor, dacă drepturile și obligațiile nu sunt clar definite și stabile în timp. O astfel de incertitudine instituțională tinde să se traducă în prime de risc mai mari, mai ales în economiile percepute ca expuse la tensiuni politice interne sau la dispute privind bugetul UE, ceea ce poate influența costurile de finanțare și apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung. Pentru țările candidate, oportunitatea ar fi accelerarea integrării economice înainte de aderarea „deplină”: acces gradual la piața unică și la unele fonduri poate îmbunătăți perspectivele de creștere și poate funcționa ca semnal pentru investitori, în special dacă etapele și condiționalitățile sunt transparente. În același timp, riscul major pentru ISD este ca „calitatea” statutului nou creat să fie percepută ca intermediară și reversibilă: dacă drepturile sunt limitate (de exemplu, fără vot inițial) și dacă criteriile post-aderare rămân negociabile politic, investitorii pot amâna decizii până când cadrul devine comparabil cu cel al unui stat membru cu drepturi depline. În cazul Ucrainei, miza economică este legată direct de reconstrucție și de ancorarea postbelică. Digi24 notează că oficialii Comisiei Europene ar considera că președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii într-un acord de pace doar dacă poate prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv, iar Ursula von der Leyen a descris aderarea ca fiind „un motor esențial pentru creștere și prosperitate pe viitor”. Pentru UE, dilema rămâne între accelerarea politică a extinderii și menținerea unui cadru de reguli care să protejeze stabilitatea economică a blocului și să nu erodeze încrederea investitorilor în coerența proiectului european. [...]
Acțiune în instanță în SUA contra Rusiei pentru datorii istorice - Moscova invocă „agresiune juridică” și context politic
Un fond privat american cere în instanță 225,8 miliarde de dolari de la Rusia într-un proces deschis în Statele Unite, relatează Mediafax . Reclamantul, Noble Capital RSD , susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX și că Federația Rusă ar trebui să achite ceea ce numește „datorii țariste”. Acțiunea este criticată de oficiali ruși, vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, calificând-o drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii Rusiei. În dosar sunt menționați ca pârâți și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare , principalul fond suveran al statului rus. Kosaçiov a susținut că procesul ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA și că ar urmări subminarea inițiativelor de pace ale administrației conduse de Donald Trump, în contextul războiului din Ucraina. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic” , a declarat senatorul rus, potrivit sursei citate. În evaluarea sa, miza imediată ar fi crearea unei incertitudini juridice în jurul activelor suverane rusești, inclusiv a celor blocate în SUA în baza regimului de sancțiuni. Oficialul rus a afirmat că reclamantul ar sugera folosirea acestor active pentru achitarea datoriei invocate, ceea ce, în opinia Moscovei, ar putea influența pozițiile de negociere legate de Ucraina . [...]
Avioane Craiova riscă închiderea - MApN cere banii înapoi după 5 ani de întârzieri
Singura fabrică de avioane militare din România riscă să rămână fără finanțare , după ce Ministerul Apărării a notificat Avioane Craiova în legătură cu executarea unei scrisori de garanție, pe fondul întârzierilor din programul de modernizare a IAR-99, potrivit Antena3.ro . Miza este dublă: recuperarea banilor plătiți în avans de stat și menținerea unei capacități industriale considerate relevante pentru instruirea piloților. Contractul vizează modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard la configurația IAR-99 Șoim. La cinci ani de la semnare, Armata nu ar fi primit niciun avion operațional, deși livrările ar fi trebuit să fie finalizate din 2024. Programul este estimat la circa 275 de milioane de lei fără TVA și este prezentat ca esențial pentru pregătirea avansată a piloților înainte de trecerea pe F-16, inclusiv pentru păstrarea unei capabilități de sprijin aerian apropiat. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că instituția a notificat compania privind executarea garanției, invocând întârzierile și expirarea termenelor contractuale. „Ce a făcut Ministerul Apărării este că a notificat Avioane Craiova că vor executa garanția. Ceea ce pentru Avioane Craiova poate să însemne stingerea luminii”. Pe lângă returnarea avansului, articolul menționează și perspectiva unor penalități contractuale care „pot ajunge până la 30 de milioane de euro” pentru nerespectarea termenelor. În acest context, directorul fabricii, Nicu Fălcoi, a spus că primele aeronave ar urma să fie livrate curând și a indicat că nivelul datoriilor și al penalităților ar putea împinge compania spre insolvență. În același timp, Miruță a legat subiectul de finanțările europene pentru programe militare, afirmând că România a primit o alocare de 16,7 miliarde de euro, din care 11,4 miliarde de euro pentru apărare, în timp ce diferența ar fi destinată situațiilor de urgență și transporturilor. În logica prezentată, eșecul programului de la Craiova ar avea implicații nu doar industriale, ci și pentru capacitatea de instruire internă a piloților, într-un moment în care România accelerează achizițiile de avioane F-16 și F-35. [...]
Iranul ar fi anulat peste 800 de spânzurări, spune Trump - Washingtonul leagă gestul de condiții pentru dialog
Donald Trump susține că Iranul a anulat peste 800 de spânzurări programate , potrivit Antena3.ro , într-un mesaj publicat vineri pe rețeaua sa, Truth Social, pe fondul protestelor naționale din Republica Islamică. „Respect foarte mult faptul că toate execuțiile prin spânzurare, programate să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc!” Mesajul vine după ce, cu două zile înainte, președintele SUA avertizase Teheranul că Washingtonul va recurge la „acțiuni ferme” dacă regimul va începe să-i execute pe protestatarii arestați. În același context, articolul menționează că aproximativ 2.500 de oameni ar fi fost uciși de forțele de securitate de la începutul protestelor, care au durat aproape trei săptămâni. În paralel, publicația notează că, potrivit unor surse citate de „presa internațională”, Trump ar fi fost convins de Arabia Saudită, Qatar și Oman să amâne un atac asupra Iranului, pe fondul temerilor că o intervenție americană ar putea avea consecințe grave în Orientul Mijlociu . Un oficial saudit, citat sub condiția anonimatului, susține că statele din Golf ar fi derulat un efort diplomatic „de ultim moment” pentru a oferi Iranului șansa de a-și demonstra „bunele intenții”. Totodată, Steve Witkoff , emisarul special al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, a enumerat patru condiții pentru o soluție diplomatică și pentru reintegrarea Iranului în comunitatea internațională. Conform Times of Israel, acestea ar viza limitarea îmbogățirii uraniului, reducerea arsenalului de rachete balistice, clarificarea situației a circa două tone de material nuclear îmbogățit până la 60% și încetarea sprijinului pentru grupări islamiste armate din regiune, inclusiv Houthis și Hezbollah. [...]