Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Oleksandr Sîrsk, comandantul Armatei Ucrainene, spune că forțele sale pregătesc operațiuni ofensive pentru acest an
Comandantul Armatei Ucrainei anunță pregătirea unor operațiuni ofensive în 2026 , potrivit Biziday , în contextul în care Kievul susține că mobilizarea s-a îmbunătățit în ultimele luni, iar pierderile proprii au scăzut. Declarațiile îi aparțin generalului Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, care afirmă că Rusia „nu și-a schimbat planurile” și urmărește „întreaga Ucraina” în 2026. Sîrski spune că Ucraina va desfășura în acest an operațiuni ofensive, argumentând că „nu se poate obține victoria doar prin apărare”. El susține că menținerea „inițiativei operaționale” ar urma să oblige Rusia să aloce resurse suplimentare – personal, armament și muniție – pentru a contracara acțiunile ucrainene. Generalul a mai indicat că Ucraina a obținut rezultate „pozitive” la completarea efectivelor și mobilizare față de situația de „acum șapte luni”, pe fondul îmbunătățirii activității centrelor teritoriale de recrutare și a proceselor de pregătire și lucru cu personalul. Conform acestuia, în 2025 pierderile armatei ucrainene au scăzut cu 13%, iar pierderile Rusiei ar fi crescut, Sîrski afirmând că în 2024 și 2025 pierderile totale ale forțelor ruse (morți și răniți) ar fi depășit 850.000 de soldați, informație atribuită de Biziday publicației Pravda.ua . [...]
Băsescu avertizează asupra riscurilor de securitate după mesajul Maiei Sandu - războiul din Ucraina amplifică presiunea Rusiei
Traian Băsescu spune că declarația Maiei Sandu despre unire a fost „imprudentă” , potrivit Digi24 , pe fondul reacțiilor dure ale opoziției de la Chișinău și al riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina și presiunea Rusiei în regiune. Fostul președinte al României a afirmat la Digi24 că înțelege opțiunea pro-unire a președintei Republicii Moldova, dar consideră că momentul ales a amplificat tensiunile interne. Băsescu susține că declarațiile au „stârnit furia opoziției” într-o perioadă dificilă și au oferit muniție politică forțelor pro-ruse, pe care le descrie ca fiind bine organizate și influente. „Noi știm că ar vrea unirea, dar când are război la graniță, cu rușii gata să facă orice, putea să fie prudentă”, a spus Băsescu. Declarația Maiei Sandu a venit într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, în care a spus că ar vota „DA” la un eventual referendum privind reunirea cu România, fiind prima dată când șefa statului moldovean face un asemenea comentariu explicit din această poziție. Ea și-a motivat răspunsul prin deteriorarea mediului de securitate și vulnerabilitatea unei țări mici în fața presiunilor externe, în special din partea Rusiei, sugerând că menținerea democrației și a suveranității devine tot mai dificilă în actualul context regional. Reacția opoziției a fost imediată și agresivă, cu potențial de a eroda stabilitatea politică internă. Socialiștii (PSRM), partid asociat fostului președinte prorus Igor Dodon, au cerut instituțiilor statului să o ancheteze pe Maia Sandu pentru trădare, calificând poziția sa drept un atac la „statalitatea” Republicii Moldova și la neutralitatea prevăzută de Constituție. În lectura lui Băsescu, această escaladare arată riscul ca tema unirii să fie folosită ca instrument de mobilizare împotriva președintei, într-un moment în care Chișinăul are nevoie de coeziune internă și de gestionarea atentă a vulnerabilităților de securitate. Dincolo de disputa politică, discuția despre unire are și o dimensiune economică majoră, însă în materialul citat nu sunt prezentate estimări privind costuri sau beneficii și nici trimiteri la studii economice ori analize financiare care să cuantifice impactul. În absența unor astfel de evaluări în sursa menționată, rămâne de reținut că miza imediată descrisă în declarațiile publice este una de stabilitate și securitate: opoziția pro-rusă încearcă să transforme subiectul într-o criză politică, iar contextul geopolitic – relația Republicii Moldova cu România și presiunea Rusiei în vecinătatea Ucrainei – amplifică sensibilitatea oricărei poziționări oficiale pe tema reunificării. [...]
Irakul confirmă retragerea din bazele federale a coaliției conduse de SUA - controlul trece la forțele irakiene
Irakul a anunțat încheierea retragerii forțelor coaliției conduse de SUA din bazele federale , cu excepția regiunii autonome Kurdistan, potrivit News.ro , care citează AFP. Decizia a fost comunicată de Comitetul Militar însărcinat cu supervizarea încheierii misiunii coaliției, care a precizat că evacuarea „tuturor bazelor militare și tuturor cartierelor generale ale consilierilor” din zonele federale oficiale ale Irakului s-a încheiat. În urma retragerii, instalațiile respective trec „sub controlul total al forțelor de securitate irakiene”, se arată în comunicat. Comitetul a indicat că urmează „faza relațiilor bilaterale cu Statele Unite în domeniul securității”, în contextul în care, în Irak, mai erau prezenți doar „consilieri militari”. Marea majoritate a forțelor coaliției se retrăsese deja în baza unui acord Irak–SUA încheiat în 2024, care prevedea încheierea misiunii în Irak până în 2025 și până în septembrie 2026 în Kurdistan. Trupe americane și aliate au fost desfășurate în Irak și Siria din 2014 pentru a lupta împotriva Statului Islamic (SI), după ce gruparea a cucerit teritorii extinse și a proclamat un „califat”. SI a fost învins pe plan teritorial în Irak în 2017 și în Siria în 2019, însă continuă să opereze prin celule adormite. Coordonarea cu coaliția internațională va continua pentru „eliminarea completă” a prezenței SI în Siria, a mai transmis Comitetul, subliniind rolul sprijinului logistic transfrontalier pentru operațiunile din Siria, facilitat de prezența coaliției la o bază aeriană din Erbil, capitala Kurdistanului irakian. Deși atacurile SI în Irak au scăzut semnificativ în ultimii ani, gruparea își menține o prezență în zone muntoase, iar Consiliul de Securitate al ONU arăta, într-un raport publicat în august, că SI s-a concentrat pe refacerea rețelei de-a lungul frontierei siriene și pe restabilirea capacităților în regiunea Badia. [...]
Liderii lumii răspund rezervat la invitația lui Trump - Semnal de prudență înaintea negocierilor multilaterale
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump , în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa , transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale. Reacțiile liderilor: sprijin explicit limitat, restul rămân la „da, dar” Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată. Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final. „Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.” Implicații pentru ONU și arhitectura multilaterală Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite . Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor. Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU . România: confirmarea invitației, fără un răspuns de fond Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere. În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU. [...]
Atac cu drone rusești lângă România - MApN a pregătit două F-16, dar nu le-a ridicat
Rusia a lansat un nou atac cu drone lângă granița României , iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) a pregătit de decolare două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, însă misiunea a fost anulată după câteva minute, potrivit HotNews.ro . În județul Tulcea a fost emis și un mesaj RO-Alert, pe fondul evoluției dronelor rusești în apropierea frontierei. Conform autorităților ucrainene, Rusia a atacat peste noapte sudul regiunii Odesa, zonă aflată la granița cu România. Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndreptau spre această regiune, iar ulterior Administrația Militară regională și Serviciul de Urgență au raportat lovituri și incendii la instalații energetice. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, atacul a implicat în total 201 drone de tip Shahed și Gerbera; 167 ar fi fost interceptate, iar 30 de lovituri au fost înregistrate în 15 locuri. În spațiul public au apărut și imagini filmate din Periprava (localitate românească de pe Dunăre, la granița cu Ucraina), în care se vede cel puțin o explozie în depărtare. MApN a transmis că, în jurul orei 01:15, sistemele sale radar au identificat „un grup de drone aeriene ale Federației Ruse” care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave F-16 au primit ordin de pregătire pentru o misiune de monitorizare aeriană, însă, „ca urmare a dispariției țintelor de pe radare”, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, avioanele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin RO-Alert la ora 01:21, iar starea de alertă a încetat la 01:40. Ministerul Apărării precizează că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și amintește că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, au fost consemnate peste 70 de atacuri cu drone în proximitatea frontierei României. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]
Kirill Dmitriev atacă UE și o vizează pe von der Leyen - mesajul despre cei 13 soldați din Groenlanda
Kirill Dmitriev a cerut UE să nu îl „provoace” pe Donald Trump și să retragă personalul militar european din Groenlanda , potrivit agenției TASS . Dmitriev este prezentat ca reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine. Mesajul a fost publicat pe platforma X și a vizat-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda și de tarifele anunțate de președintele SUA. Dmitriev a susținut, în aceeași intervenție, că Statele Unite ar putea majora tarifele vamale cu 1% pentru fiecare soldat european aflat pe insulă. „Draga Ursula «Pfizer» von der Leyen, nu-l provoca pe Daddy! Retrage cei 13 soldaţi trimişi în Groenlanda”, a scris Dmitriev pe X. Dincolo de registrul provocator, intervenția lui Dmitriev are o miză economică: el este unul dintre oficialii ruși care leagă explicit securitatea și politica externă de instrumente comerciale (tarife) și de presiune asupra relațiilor transatlantice. În arhitectura de la Moscova, rolul său – investiții și cooperare economică externă – îl plasează la intersecția dintre obiectivele politice ale Kremlinului și încercarea de a menține sau deschide canale economice internaționale, inclusiv prin proiecte de investiții cu componentă externă inițiate de Rusia. În același dosar, șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au avertizat că noile tarife anunțate de Trump pentru importurile din opt țări europene ar submina relațiile transatlantice și ar putea declanșa o spirală de deteriorare. Ei au răspuns și criticilor americane privind viitoarele exerciții militare europene în Groenlanda, subliniind că exercițiul danez este coordonat în prealabil, desfășurat cu aliații și urmărește consolidarea securității în Arctica. Potrivit informațiilor prezentate, Donald Trump a promis taxe vamale de 10% pentru importurile din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Franța și Suedia, care ar urma să rămână în vigoare până la încheierea unor acorduri privind „achiziția completă și totală” a Groenlandei de către Washington. Decizia ar urma să intre în vigoare la 1 februarie, iar de la 1 iunie taxele ar urma să crească la 25 %. În acest context, poziționarea lui Dmitriev funcționează și ca semnal politic către capitalele europene: Rusia încearcă să valorifice fricțiunile dintre SUA și UE, inclusiv pe teren economic, într-un moment în care tarifele sunt folosite ca instrument de negociere geopolitică. Pentru mediul de afaceri, consecința imediată este creșterea incertitudinii comerciale pe axa transatlantică, cu potențiale efecte asupra fluxurilor de investiții și a proiectelor internaționale în care Rusia caută să-și păstreze influența sau să o extindă. [...]
Apple trece la ecrane OLED pe iPad mini, MacBook Pro și iMac – tranziția va dura până în 2028
Apple pregătește tranziția către ecrane OLED pentru mai multe linii de produse – iPad mini, MacBook Pro, iMac, iPad Air și MacBook Air urmând să primească aceste panouri între 2026 și 2028, potrivit DigiTimes . Deși Apple utilizează deja tehnologia OLED pe iPhone, Apple Watch și iPad Pro, trecerea completă la OLED pentru gamele Mac și iPad non-Pro va avea loc treptat, pe parcursul a cel puțin trei ani. Dispozitivele vizate și calendarul estimat: Dispozitiv Estimare tranziție la OLED iPad mini 2026 MacBook Pro Sfârșit de 2026 sau 2027 iPad Air 2027 iMac (24 inch) 2027 sau 2028 MacBook Air 2028 Conform jurnalistului Mark Gurman de la Bloomberg, iPad mini și MacBook Pro vor fi primele modele din afara gamei Pro care vor primi OLED, începând cu anul 2026. Tot el a precizat că următorul iPad Air, care va fi lansat în 2026, va păstra ecranul LCD, urmând ca varianta cu OLED să apară în anii următori. Separat, publicația sud-coreeană The Elec a informat că Apple intenționează să lanseze un iMac cu ecran OLED de 24 de inci cel mai devreme în 2027, dar mai probabil în 2028. De ce OLED? Ecranele OLED oferă o serie de avantaje față de panourile LCD tradiționale: Contrast mult mai ridicat și culori mai vibrante ; Consum energetic mai redus , mai ales pentru fundaluri închise; Design mai subțire , datorită lipsei iluminării de fundal. Această mutare confirmă strategia Apple de a uniformiza calitatea afișajului pe toate liniile de produse, aliniindu-le cu standardele deja prezente pe flagship-uri precum iPhone și iPad Pro. Pe scurt, Apple pare să urmeze un calendar bine stabilit pentru adoptarea OLED în întreaga gamă de dispozitive, însă utilizatorii modelelor mai accesibile, cum este MacBook Air, vor trebui să aștepte până în 2028 pentru a beneficia de această tehnologie. [...]
Donald Trump cere „o nouă conducere” în Iran - Mesaj direct către ayatollahul Ali Khamenei
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X. Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”. În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”. A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat . Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”. Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian. După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului. Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran , într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”. [...]
Turcia intră în arhitectura de pace pentru Gaza - oportunități de capital și contracte pentru firmele turcești
Donald Trump i-a propus lui Recep Tayyip Erdogan un rol fondator în Consiliul de Pace pentru Gaza , potrivit Adevărul , care citează comunicarea oficială a Republicii Turce. Invitația ar fi fost transmisă printr-o scrisoare datată 16 ianuarie 2026, iar anunțul a fost făcut public sâmbătă, 17 ianuarie, de directorul de comunicare Burhanettin Duran, pe rețeaua X. Până acum, președintele Erdogan nu a comentat oficial invitația, notează Adevărul. În paralel, ministrul turc de externe Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care va supraveghea activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza , desemnare confirmată de Ministerul de Externe de la Ankara. Din perspectiva economică, includerea Turciei într-o arhitectură internațională care are explicit în mandat „reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital” poate deschide acces la fluxuri de finanțare și la contracte de reconstrucție pentru companii turcești. În măsura în care Ankara își asumă un portofoliu relevant în Consiliu, miza imediată devine capacitatea Turciei de a transforma influența politică în proiecte bancabile (adică proiecte suficient de clare și garantabile pentru a fi finanțate de bănci și investitori), cu efect direct asupra punctului de interes central: valoarea investițiilor atrase în proiecte legate de Gaza și volumul contractelor adjudecate de firme turcești. Pentru economia turcească, potențialul câștig se vede pe două canale: export de servicii și lucrări (construcții, infrastructură, utilități, logistică) și intermediere financiară/consulting prin companii și instituții care pot participa la structuri de finanțare. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de arhitectura efectivă a finanțării și de stabilitatea de securitate din teren: fără un cadru operațional pentru implementare și plăți, „valoarea investițiilor atrase” rămâne un indicator de intenție, nu de execuție, iar impactul asupra PIB-ului și ocupării în Turcia ar fi limitat. Comitetul executiv include și nume cu greutate în finanțe și dezvoltare – Marc Rowan (Apollo Global Management) și Ajay Banga (președintele World Bank Group), alături de Roberto Gabriel , consilier al președintelui Trump – ceea ce sugerează că mecanismele de mobilizare a capitalului vor fi un element central al inițiativei, conform Casei Albe citate de Adevărul. Pentru Turcia, participarea la acest format poate fi un multiplicator de credibilitate în fața investitorilor și finanțatorilor internaționali , dar și un test de maturitate. Dacă Ankara reușește să livreze proiecte concrete și să ofere garanții solide de implementare, atunci investițiile atrase și efectele economice interne ar putea deveni măsurabile în 2026–2027. Dacă nu, implicarea va rămâne în principal una politică. [...]
Khamenei admite mii de morți la proteste în Iran - HRANA vorbește de 3.090, pe fondul blackoutului
Ayatollah Ali Khamenei a admis pentru prima dată că „mii” au fost uciși în timpul protestelor recente din Iran, potrivit BBC . Liderul suprem a spus că o parte dintre victime au murit „într-un mod inuman, sălbatic”, pe fondul unei reacții violente a autorităților și al unui blackout aproape total al internetului, care îngreunează verificarea independentă a informațiilor. Conform relatării, agenția Iranian Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, estimează că represiunea a făcut 3.090 de morți, în timp ce alte grupuri de activiști avansează bilanțuri mai ridicate. În paralel, monitorul de securitate cibernetică NetBlocks a indicat că sâmbătă conectivitatea generală a rămas la aproximativ 2% din nivelurile obișnuite, ceea ce limitează fluxul de imagini și mărturii din teren. Într-un discurs susținut sâmbătă, Khamenei a pus responsabilitatea pentru decese pe seama Statelor Unite. Totodată, protestele declanșate pe 28 decembrie pe fond economic s-au transformat în apeluri pentru încheierea conducerii liderului suprem, în timp ce guvernul iranian a catalogat manifestațiile drept „revolte” susținute de „dușmanii” Iranului. „Forțele de securitate încă patrulează pe motociclete pentru a ține situația sub control, dar, în general, lucrurile au revenit la normal”, a declarat pentru BBC Persian o femeie din Shiraz, în sud-vestul Iranului. BBC notează că protestatarii au fost întâmpinați cu forță letală, iar înregistrări video cu forțe de securitate trăgând asupra demonstrațiilor au fost autentificate de BBC Persian și BBC Verify. În plan extern, președintele american Donald Trump a îndemnat recent demonstranții să „continue să protesteze” și a amenințat cu intervenție militară dacă forțele de securitate îi ucid, în timp ce Departamentul de Stat a spus că a „auzit rapoarte” privind opțiuni ale Iranului de a viza baze americane; Washingtonul a avertizat că un astfel de atac ar fi întâmpinat cu „o forță foarte, foarte puternică”. [...]
Declarații pro-unire la vârful Moldovei - Tema reapare pe fondul parcursului european și al tensiunilor
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, spune că ar vota pentru unire , dar subliniază că, în calitate de șef al Guvernului, urmează obiectivul majorității, respectiv integrarea europeană, potrivit Știrile PRO TV . Declarațiile vin pe fondul reapariției temei unirii în spațiul public, în paralel cu parcursul european al Chișinăului. Munteanu a făcut distincția între opțiunea sa personală și mandatul politic primit, afirmând că prioritatea instituțională rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost acordată publicației observatorul.md, conform relatării preluate de Știrile PRO TV. „Eu, ca o decizie personală, ca Alexandru Munteanu , aş vota «pentru». Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care e un manager şi trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei moldoveneşti, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilităţile mele [...] ca să obţinem acest obiectiv.” În același context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu cu doi jurnaliști britanici că ar vota „DA” la un eventual referendum privind reunirea cu România, fiind, potrivit materialului, prima dată când șefa statului face un astfel de comentariu „din această calitate”. Întrebată direct dacă ar susține unirea, Sandu a răspuns: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Sandu și-a motivat poziția prin presiunile de securitate din regiune și vulnerabilitățile unei țări mici, făcând referire explicită la Rusia: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască [...] şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Socialiștii (PSRM) ai fostului președinte Igor Dodon au cerut instituțiilor statului să o pună sub acuzare pe Maia Sandu pentru trădare, calificând declarațiile privind unirea drept „un act deschis de trădare politică” îndreptat împotriva statalității, Constituției, suveranității și neutralității Republicii Moldova, se arată în material. [...]