Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Parteneriat Renault–Turgis Gaillard pentru drone tactice - Contextul reînarmării europene după Ucraina și schimbări SUA
Renault intră în zona apărării printr-un parteneriat pentru drone militare , potrivit Reuters . Constructorul auto francez a anunțat că se asociază cu Turgis Gaillard pentru a dezvolta drone, într-o mișcare menită să sprijine creșterea capacității de producție pentru armata franceză. Reuters notează că eforturile militare legate de invazia Rusiei în Ucraina, precum și noile nevoi identificate de Europa pe fondul evoluției politicii externe a SUA, au generat cerințe suplimentare pentru armament și echipamente pe care industriile tradiționale de apărare ar putea să nu le poată acoperi rapid. Un purtător de cuvânt al Renault a transmis, într-un e-mail trimis luni seara, că o inițiativă în industria dronelor prinde contur printr-un proiect în parteneriat cu Turgis Gaillard , sub supravegherea agenției franceze de achiziții pentru apărare. „În urmă cu câteva luni, am fost contactați de Ministerul francez al Forțelor Armate cu privire la un proiect de dezvoltare a unei industrii franceze de drone”, a declarat marți Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer al Renault, la postul de știri BFM TV. Cambolive a mai spus că Renault a fost căutat pentru „expertiza industrială, de producție și de proiectare”, dar compania nu a confirmat informațiile publicate de revista franceză Usine Nouvelle potrivit cărora dronele ar urma să fie produse în masă la uzinele Renault din Cléon și Le Mans. Totodată, el a subliniat că activitatea de bază a grupului rămâne industria auto. Conform cotidianului francez La Tribune , cei doi parteneri ar putea produce o dronă tactică, cu o anvergură de circa zece metri, „la un preț extrem de competitiv”, cu un ritm de producție de până la 600 de unități pe lună până la finalul primului an de activitate, însă Renault a refuzat să comenteze aceste informații. În paralel, Reuters amintește că industria auto franceză și europeană a fost solicitată în ultimele luni să contribuie la proiectarea și producția de echipamente militare, inclusiv prin implicarea furnizorului Valeo într-un „pact pentru drone de apărare” și prin planurile Fonderie de Bretagne de a produce componente pentru muniție. [...]
Armata și IGSU extind pregătirea populației pentru crize și război - reziliența națională devine prioritate
Șeful Armatei Române spune că populația trebuie pregătită pentru „efort de război” , potrivit Biziday , într-o declarație făcută marți, 20 ianuarie 2026, la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), în cadrul unei conferințe comune cu generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Declarația a venit după ce Vlad Gheorghiță a fost întrebat dacă România a luat măsuri pentru a pregăti populația în eventualitatea unui conflict. Șeful Statului Major a indicat modificări legislative recente și planuri de instruire pe bază de voluntariat în Ministerul Apărării Naționale (MApN), condiționate de resursele bugetare. Modificări legislative și instruire voluntară în MApN Gheorghiță a spus că, „începând din acest an”, există o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată de președinte „acum două săptămâni”. În paralel, MApN își propune să atragă tineri voluntari pentru pregătire militară, cu continuarea programelor în funcție de buget. „Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război.” În 2026, obiectivul anunțat este pregătirea a circa 1.000-2.000 de militari, iar în anii următori ar putea exista „două, trei serii de pregătire pe an”. Potrivit șefului Armatei, capacitatea de instruire a Armatei Române este între 2.000 și 10.000 de militari pe an. Reziliență națională: de la dezastre naturale la scenarii de securitate Șeful Statului Major a legat tema pregătirii populației de conceptul de „reziliență națională”, care include, în viziunea sa, pregătirea pentru situații de criză precum incendii și cutremure, dar și pentru scenarii de securitate care ar presupune susținerea unui efort militar. În acest context, el a spus că există „foarte multe programe de pregătire”, derulate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), fără a detalia calendarul sau conținutul acestora. Articolul 5, zona economică exclusivă și infrastructura energetică offshore Generalul Gheorghiță Vlad a reluat și o poziție exprimată anterior, potrivit căreia zona economică exclusivă a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), din perspectiva activării juridice a acestuia. În același timp, a subliniat că platformele petroliere sunt „teritoriu național”, inclusiv în contextul proiectului Neptun Deep. Pe această linie, șeful Armatei a indicat nevoia de investiții în Forțele Navale Române și în „capabilitățile MAI”, argumentând că statul are obligația de a apăra infrastructura critică. Mesajul SACEUR: descurajarea Rusiei și rolul nivelului de pregătire La rândul său, generalul Alexus G. Grynkewich a declarat că Rusia ar fi fost descurajată să atace o țară membră NATO datorită nivelului de pregătire al Armatei Române. El a invocat „amenințarea rusească de-a lungul Alianței” și intențiile Moscovei de a ataca teritorii NATO, apreciind că nivelul de pregătire reprezintă „vestea bună”. Declarațiile vin într-un moment în care România își calibrează atât cadrul legislativ pentru pregătirea populației, cât și programele de instruire voluntară, pe fondul preocupărilor legate de securitatea regională și de protecția infrastructurii strategice, inclusiv în Marea Neagră. [...]
România analizează invitația lui Donald Trump la Consiliul pentru Pace - verifică alinierea cu ONU, OSCE și UE
Președintele Nicușor Dan a început analiza invitației SUA privind Consiliul pentru Pace , potrivit Biziday , după ce Administrația Prezidențială a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump. Administrația Prezidențială transmite că șeful statului „salută inițiativa” lui Donald Trump „privind promovarea păcii și a securității internaționale”, inclusiv demersurile legate de identificarea unor soluții pentru conflictul din Gaza și „alte provocări globale majore”. „Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore”. În paralel, Administrația explică faptul că președintele Dan a demarat „un aprofundat proces de analiză al conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace ”, pentru a verifica dacă inițiativa este compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de România, în special în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Evaluarea vizează și identificarea „celor mai bune modalități” prin care România ar putea contribui la obiectivul de consolidare a păcii la nivel global. [...]
Comandantul NATO, în vizită la București – România, reconfirmată ca partener strategic esențial
Generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, s-a aflat luni în vizită oficială la București , unde a fost primit de ministrul Apărării, Radu Miruță, transmite Digi24 . Întâlnirea s-a concentrat pe consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și Statele Unite, într-un context regional marcat de tensiuni și amenințări hibride în creștere. În declarația postată ulterior pe rețelele de socializare, ministrul Miruță a subliniat că România continuă să fie un pilon de stabilitate la granița estică a Alianței Nord-Atlantice , iar dialogul constant cu liderii militari ai NATO este esențial pentru menținerea securității în regiune. Printre subiectele discutate s-au numărat: Întărirea flancului estic al NATO , în special în zona Mării Negre; Creșterea capacităților de descurajare și apărare , ca răspuns la provocările din proximitatea Alianței; Adaptarea la noile tipuri de amenințări , inclusiv în domeniul războiului electronic și cibernetic; Necesitatea investițiilor în capabilități moderne , interoperabilitate și pregătire comună a trupelor. Ministrul Apărării a accentuat că securitatea este „o responsabilitate comună”, care se construiește prin parteneriate solide și decizii strategice asumate. Vizita generalului Grynkewich vine la doar câteva zile după întrevederile acestuia cu președintele României și premierul, în cadrul unei serii de consultări ce reconfirmă importanța strategică a României în arhitectura de securitate a NATO . Generalul Grynkewich conduce, din iulie 2025, atât Comandamentul Aliat pentru Operații al NATO , cât și Comandamentul European al SUA , având în subordine peste 80.000 de militari și personal civil. Vizita sa se înscrie într-o campanie mai amplă de reafirmare a angajamentului american față de flancul estic al Europei, pe fondul anunțurilor privind reconfigurări ale prezenței militare americane în regiune. Această întâlnire întărește mesajul transmis de oficialii NATO în ultimele luni: România joacă un rol esențial în apărarea colectivă a Alianței , iar parteneriatul strategic cu SUA rămâne una dintre garanțiile centrale ale securității naționale. [...]
Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice
Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]
România va crește bugetul pentru apărare – Nicușor Dan, discuții la Cotroceni cu generalul NATO
Președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe generalul Alexus G. Grynkewich că România va crește bugetul pentru apărare , în cadrul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la Palatul Cotroceni, potrivit Știrile PROTV . Vizita generalului american, comandant suprem al forțelor NATO în Europa și șeful Comandamentului European al SUA, are loc într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și în contextul anunțatei retrageri a aproximativ o mie de militari americani din România. Întâlnirea a vizat în mod special securitatea în regiunea Mării Negre , vulnerabilizată de incursiunile repetate cu drone și de presiunea militară exercitată de Rusia. Generalul Grynkewich a subliniat că NATO urmărește cu atenție evoluțiile regionale și că se iau toate măsurile pentru descurajarea unor potențiale acțiuni ostile. A reafirmat, totodată, angajamentul ferm al SUA față de structura militară integrată a Alianței Nord-Atlantice. Premierul Ilie Bolojan a participat și el la discuții, prezentând planurile guvernului român de utilizare a fondurilor SAFE pentru modernizarea armatei. De asemenea, a menționat sprijinul României pentru operațiunea NATO „Santinela Estică” , un proiect care urmărește întărirea apărării pe întregul flanc estic – din nordul Europei până la Marea Mediterană. Cine este generalul Grynkewich? Este Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) din iulie 2025. Conduce Comandamentul Aliat pentru Operații și Comandamentul European al SUA , coordonând peste 80.000 de militari și civili. Este pilot de F-16 și F-22 , cu peste 2.300 de ore de zbor. Pe agenda sa de lucru în România figurează și vizite la baza militară de la Cincu – unde operează grupul de luptă multinațional condus de Franța – precum și la comandamentul NATO de la Sibiu , care are misiunea de a gestiona operațiunile terestre în eventualitatea unei crize. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO Bruxelles , consideră că această vizită demonstrează continuitatea implicării americane în structurile de apărare colectivă și întărește încrederea în parteneriatul strategic bilateral. În paralel, oficialii NATO discută cu autoritățile române despre implementarea planului regional de apărare al Alianței , document strategic adoptat după declanșarea conflictului din Ucraina. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că planul stabilește niveluri de forță, capabilități militare și scenarii de intervenție în caz de amenințare asupra flancului sud-estic. România continuă astfel să își consolideze rolul de pilon esențial în arhitectura de securitate NATO , în special la granița cu Ucraina și în zona Mării Negre, devenind un centru logistic și operațional pentru forțele aliate în regiune. [...]
Rumen Radev demisionează din funcția de președinte al Bulgariei – Vizează funcția de prim-ministru și anunță formarea unei mișcări politice proprii
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că își va depune demisia pe 20 ianuarie 2026, într-un discurs televizat, declarând că aceasta este ultima sa apariție în calitate de șef de stat , transmite Știrile PROTV . Anunțul confirmă speculațiile din ultimele luni privind intenția sa de a înființa un partid propriu și de a candida la viitoarele alegeri parlamentare, cu ambiția declarată de a deveni prim-ministru. Într-un discurs cu accente critice la adresa actualei clase politice, Radev a afirmat că demersul său este o reacție la „încălcarea încrederii cetățenilor” și la lipsa de reformă și integritate din partea guvernelor precedente. El a vorbit despre un „partid al consensului antimafia” care s-ar fi format deja în jurul ideii de reformare profundă a sistemului. Ce urmează după demisia lui Radev? Conform articolului 97 din Constituția Bulgariei, demisia președintelui trebuie prezentată Curții Constituționale, care va valida dacă aceasta a fost făcută de bunăvoie. Dacă este acceptată, funcția de președinte va fi preluată pentru restul mandatului de actualul vicepreședinte, Iliana Iotova , care devine astfel prima femeie președinte din istoria Bulgariei . De ce alege Radev să devină premier? Rumen Radev, fost general al aviației și președinte în funcție din 2017, a declarat că intenționează să își continue lupta pentru interesele poporului bulgar printr-o platformă politică nouă. El a explicat că: vrea să răspundă cererii publice pentru o alternativă credibilă la partidele existente; dorește să combată corupția sistemică și să protejeze independența instituțiilor; consideră că perioada mandatului său a fost marcată de finalizarea procesului de integrare europeană a Bulgariei – cu intrarea în Schengen și zona euro . Radev și-a cerut iertare pentru greșelile făcute în timpul mandatului, dar a spus că convingerea că „se poate reuși” este ceea ce l-a determinat să facă acest pas. Implicații politice Demisia președintelui și intenția sa de a intra în cursa pentru funcția de premier marchează un moment important în politica bulgară, mai ales într-un context de instabilitate guvernamentală, după demisia cabinetului anterior. Analistul local Petar Bankov consideră că Radev, deși contestat de unele forțe politice, are o bază populară semnificativă, mai ales în rândul alegătorilor care cer o reformă profundă a statului. În cazul în care va reuși să construiască rapid un partid și să obțină o susținere solidă în Parlament, Radev ar putea transforma rolul său tradițional simbolic într-o influență executivă directă, ca lider al guvernului. Este de așteptat ca alegerile parlamentare anticipate să fie convocate în cursul acestui an, iar mișcarea politică a lui Radev să se contureze ca un nou pol de putere într-un peisaj politic bulgar deja fragmentat. [...]
Replica lui Grindeanu la întrebarea despre „lăutar” - semnal despre stabilitatea conducerii guvernului
Sorin Grindeanu spune că premierul Ilie Bolojan poate fi schimbat dacă va fi nevoie , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce PSD a acuzat că șeful Guvernului nu ar respecta „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit luni seară, 19 ianuarie 2026, la România TV, unde a fost întrebat direct dacă va fi schimbat „lăutarul” – o aluzie la premier. El a răspuns afirmativ, în condiții de necesitate, notează Digi24. „Dacă va fi nevoie, da” Contextul a fost creat de declarațiile secretarului general al PSD, Claudiu Manda, făcute la Antena 3. Manda a susținut că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din același playlist” și că ar putea veni un moment în care partidele din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Potrivit acestuia, „playlistul” înseamnă programul de guvernare și deciziile discutate în coaliție. Grindeanu a admis, totodată, că actuala coaliție „scârțâie”, indicând că problemele nu se reduc la relația cu prim-ministrul, ci vizează și alte partide, „în speță USR”. Mesajul sugerează o nemulțumire mai largă legată de modul de coordonare și de asumarea deciziilor în interiorul alianței. Un punct concret invocat de liderul PSD a fost acordul Mercosur , despre care a spus că nu a fost discutat în coaliție. Grindeanu a criticat ideea luării unor decizii „pe zeci de ani” fără explicații publice și fără o dezbatere internă în coaliție, afirmând că decizia ar fi fost luată „pe persoană fizică”. În aceeași linie, liderul UDMR, Kelemen Hunor , a declarat că acordul de liber schimb cu țările Mercosur nu a fost discutat în coaliție și că, deși este prezentat ca benefic, nu a fost explicat coerent ce presupune. Hunor a calificat situația drept „o lipsă de respect” față de partidele care asigură majoritatea parlamentară și față de cetățeni. [...]
Gazprom Neft își vinde participația la NIS către MOL – Tranzacție condiționată de aprobarea SUA
Compania rusă Gazprom Neft a semnat un acord preliminar pentru vânzarea participației sale majoritare în compania petrolieră sârbă NIS către grupul ungar MOL , potrivit Economedia.ro . Tranzacția este condiționată de aprobarea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) din SUA, care a impus anterior sancțiuni companiei sârbe din cauza legăturilor cu Rusia, în contextul conflictului din Ucraina. Ce implică tranzacția? Gazprom Neft deține în prezent 44,9% din NIS , în timp ce Gazprom controlează un suplimentar 11,3%. MOL a semnat un acord pentru achiziția a 56,16% din acțiuni , pachetul majoritar al companiei. Guvernul Serbiei rămâne un acționar semnificativ, cu 29,9%, restul acțiunilor fiind în mâinile micilor acționari și ale angajaților. Acordul vine în contextul în care sancțiunile OFAC au forțat rafinăria NIS din Pancevo, singura din Serbia , să își oprească activitatea în 2025, amplificând temerile privind aprovizionarea cu combustibil. OFAC a acordat totuși o amânare a sancțiunilor până la 23 ianuarie 2026 , ceea ce permite părților implicate să finalizeze detaliile tranzacției. Posibili investitori externi Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic , a declarat că se poartă negocieri cu ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company) pentru a deveni investitor minoritar în NIS , alături de MOL . Această mișcare ar putea transforma NIS într-un proiect regional de cooperare energetică, cu participare rusească, ungară și emirateză. Obligații post-tranzacție MOL ar urma să respecte mai multe condiții, printre care: Menținerea nivelurilor actuale de producție ale rafinăriei din Pancevo, cu posibilitatea de a le crește, dacă este necesar; Asigurarea stabilității pieței de combustibili din Serbia, unde NIS deține circa 80% din piață și jumătate din segmentul de retail. Context geopolitic Tranzacția vine într-un moment de reconfigurare geopolitică a pieței energetice din Balcani , în contextul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei . Vânzarea participației către MOL, o companie occidentală, poate fi interpretată drept o tentativă de ieșire parțială a influenței ruse din sectorul energetic sârb , fără a rupe complet legăturile existente. Interesul ADNOC adaugă o dimensiune suplimentară tranzacției, aducând în ecuație investitori dintr-o regiune neutră geopolitic , cu resurse și experiență în sectorul energetic. Dacă implicarea sa se concretizează, ar putea aduce expertiză tehnică, finanțare și stabilitate politică în administrarea NIS. Următorii pași Termenul limită pentru finalizarea negocierilor și obținerea aprobării OFAC este 24 martie 2026 . Dacă va fi validat, acest acord ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității energetice a Serbiei și ar putea marca o reașezare strategică a pieței de petrol și gaze din regiune. [...]
Zelenski avertizează despre un nou atac pe scară largă al Rusiei - apel la vigilență în zilele următoare
Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a pregătit un nou atac pe scară largă , potrivit Ukrainska Pravda , care citează discursul de seară al președintelui ucrainean din 19 ianuarie. Liderul de la Kiev a cerut populației și autorităților locale să rămână în alertă în zilele următoare și să trateze cu maximă seriozitate avertizările de raid aerian. „În zilele următoare, trebuie să rămânem extrem de vigilenți – Rusia s-a pregătit pentru o lovitură, o lovitură pe scară largă, și așteaptă momentul să o ducă la îndeplinire. Vă rog să acordați atenție tuturor avertizărilor de raid aerian, iar fiecare regiune trebuie să fie pregătită să răspundă cât mai rapid posibil și să sprijine oamenii.” Zelenski a mai spus că a primit informări de la reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), inclusiv despre operațiuni și măsuri de contracarare a sabotajului rusesc. Conform relatării, președintele a menționat că Rusia încearcă „constant” să influențeze Ucraina din interior, inclusiv prin atacuri asupra unor ucraineni proeminenți. Ukrainska Pravda amintește că, pe 12 ianuarie, Zelenski avertizase deja că Rusia ar putea încerca să profite de vremea rece pentru a pregăti o nouă lovitură de amploare în zilele următoare. [...]
Franța ar urma să refuze „Board of Peace” al lui Trump - Carta depășește reconstrucția din Gaza
Franța nu intenționează să accepte invitația de a se alătura „Board of Peace”, o inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Le Monde . Parisul spune că analizează cadrul juridic propus, dar semnalează că mandatul organismului pare să depășească reconstrucția din Gaza și ridică probleme legate de rolul ONU. De ce ar refuza Parisul: mandatul ar depăși Gaza și ar atinge arhitectura ONU O sursă apropiată președintelui Emmanuel Macron a declarat pentru Le Monde, luni, 19 ianuarie, că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” invitației de a intra în „Board of Peace”. Consiliul ar fi fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza după război, însă carta sa „nu pare să își limiteze rolul” la teritoriul palestinian ocupat, notează publicația. „Carta sa merge dincolo de singurul cadru al Gazei. Ridică întrebări majore, în special privind respectarea principiilor și structurii Națiunilor Unite, care în niciun caz nu pot fi puse sub semnul întrebării.” În acest context, poziția Parisului are o greutate instituțională suplimentară: Franța este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU , iar orice inițiativă care ar putea fi percepută ca ocolind mecanismele ONU riscă să genereze fricțiuni diplomatice și să complice coordonarea internațională pe dosarul Gaza. Mesajul Ministerului de Externe: „piatra de temelie” rămâne ONU Tot luni, Ministerul francez de Externe a transmis un comunicat în care a reiterat angajamentul Franței față de ONU, pe care o descrie drept „piatra de temelie a multilateralismului eficient”. În același mesaj, diplomația franceză a subliniat primatul dreptului internațional, al egalității suverane a statelor și al soluționării pașnice a disputelor, „în detrimentul arbitrarului, politicii de forță și războiului”, potrivit Le Monde. Ministerul a mai precizat că analizează, împreună cu partenerii, cadrul juridic propus pentru „ Board of Peace ”, exprimând îngrijorarea că „proiectul se extinde dincolo de situația din Gaza”. Formularea sugerează că rezervele Parisului nu țin doar de oportunitate politică, ci și de arhitectura legală și de compatibilitatea cu sistemul ONU. Ce urmează și cum se leagă de tensiunile recente Din informațiile prezentate de Le Monde, Franța nu a anunțat o decizie formală, dar semnalul politic este că un răspuns pozitiv este improbabil, în lipsa unor clarificări privind mandatul și raportarea la ONU. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va ajusta documentele inițiativei sau va încerca să atragă alte state în formatul propus. Discuția despre „Board of Peace” vine pe fondul unei perioade de tensiuni și mesaje publice neobișnuit de directe între lideri occidentali, inclusiv în dosare sensibile de politică externă, după cum reiese și din articolul nostru precedent despre schimburi de mesaje private făcute publice de Donald Trump. În acest climat, orice inițiativă care atinge rolul ONU sau reconfigurează mecanismele de coordonare internațională poate deveni rapid un subiect de dispută între aliați. [...]
Trump dezvăluie mesaje private de la Macron și Rutte - Tensiuni crescânde privind Groenlanda
Donald Trump a dezvăluit mesaje private de la liderii NATO și Franța, generând un scandal diplomatic în Europa , potrivit The Independent . Președintele american a publicat pe platforma sa Truth Social mesaje de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de la președintele francez Emmanuel Macron, în contextul disputelor privind Groenlanda. Mesaje și reacții internaționale Donald Trump a împărtășit un mesaj de la Mark Rutte, în care acesta își exprima sprijinul pentru acțiunile lui Trump în Siria, Gaza și Ucraina, și menționa că va folosi platforma Forumului Economic Mondial pentru a susține eforturile președintelui american. Rutte a mai adăugat că este angajat să găsească o soluție pentru Groenlanda. „Domnule Președinte, dragă Donald - ceea ce ați realizat în Siria astăzi este incredibil. Voi folosi angajamentele mele media la Davos pentru a evidenția munca dumneavoastră acolo, în Gaza și în Ucraina. Sunt angajat să găsesc o cale de urmat pentru Groenlanda. Abia aștept să vă văd. Al dumneavoastră, Mark.” De asemenea, Trump a dezvăluit un mesaj de la Emmanuel Macron, care propunea o întâlnire și o cină la Paris, după Forumul Economic Mondial de la Davos. Macron a invitat liderul american să discute despre Siria și Iran, dar și despre Groenlanda, subliniind neînțelegerile pe acest subiect. Implicații economice și politice Aceste dezvăluiri vin în contextul în care Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 200% asupra vinului francez, ca răspuns la refuzul Franței de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Tensiunile dintre SUA și Europa s-au intensificat, iar Uniunea Europeană ia în considerare măsuri de retorsiune, inclusiv tarife asupra importurilor americane. Trump a subliniat dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu strategic deținut de Danemarca, și a amenințat cu sancțiuni economice dacă nu se ajunge la un acord. Această situație amenință stabilitatea alianței NATO, deja tensionată de conflictul din Ucraina și de cerințele SUA privind cheltuielile de apărare ale aliaților. Reacții și perspective Liderii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au exprimat dorința de a evita un conflict comercial, dar au avertizat că sunt pregătiți să răspundă dacă tarifele impuse de Trump sunt considerate nerezonabile. În același timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut o discuție calmă între aliați, exprimându-și îndoiala că Trump ar considera acțiuni militare pentru a prelua Groenlanda. Într-o postare pe Facebook , premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-și decide propriul destin, insistând pe dialog, respect și drept internațional. Măsuri posibile ale Uniunii Europene Uniunea Europeană discută despre opțiuni de răspuns la acțiunile SUA, inclusiv un pachet de tarife asupra importurilor americane, care ar putea intra în vigoare automat pe 6 februarie, după o suspendare de șase luni. O altă opțiune este utilizarea „Instrumentului de Anti-Coerciție” (ACI), care ar putea limita accesul la licitații publice, investiții sau activități bancare. În concluzie, dezvăluirile lui Trump și amenințările sale economice au generat o criză diplomatică majoră, cu potențial de escaladare a tensiunilor comerciale și politice între SUA și Europa. [...]