Știri
Știri din categoria Politică
După moțiunea de cenzură, PNL riscă o decizie rapidă privind ieșirea de la guvernare, iar prim-vicepreședintele partidului, Cătălin Predoiu, cere ca liberalii să nu „fugă de responsabilitate” și să păstreze opțiunile deschise în zilele următoare, potrivit News.
Predoiu a declarat marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia” să se ajungă în situația creată și că „soluția moțiunii nu este una benefică pentru România”. În opinia sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue.
În contextul tensiunilor interne, Predoiu spune că în partid „este foarte multă emoție” și avertizează asupra riscului unei decizii pripite. El susține că PNL trebuie să aleagă între a se grăbi „și a fugi de responsabilitatea guvernării” sau a cântări opțiunile și a continua să-și asume guvernarea, urmând ca aceste variante să fie discutate în partid.
Totodată, Predoiu afirmă că PNL este „un partid cu relevanță strategică pentru România” și că, din perspectiva sa, „cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea”, să-și lase opțiunile deschise și să urmărească evoluțiile din zilele următoare.
Predoiu adaugă că rezoluțiile adoptate anterior, potrivit cărora nu ar mai trebui să existe o colaborare cu PSD, „nu sunt incompatibile” cu poziția sa privind continuarea guvernării.
O ședință a Biroului Politic Național al PNL în format extins este programată marți, de la ora 17.00.
Recomandate
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
PSD își caută o majoritate alternativă în Parlament, chiar și fără PNL, iar această reconfigurare poate întârzia deciziile-cheie de guvernare – de la traiectoria fiscală la bugetul pe 2027 , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că are „mai multe scenarii” pentru noul cabinet, potrivit Euronews . Negocierile pentru formarea guvernului s-au blocat după ce PNL și USR au anunțat că nu vor mai colabora cu PSD. În acest context, liderii PSD susțin că lucrează la formarea unei noi majorități parlamentare, iar Sorin Grindeanu ar putea fi propus la Cotroceni pentru funcția de prim-ministru. Miza: continuitatea angajamentelor fiscale și a dosarelor externe Președintele Nicușor Dan afirmă că obiectivul este un guvern „pro-occidental” „într-un termen rezonabil” și indică drept zone unde ar exista acord „pe politicile mari”: OECD (procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ; SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); traiectoria fiscală a României. În același mesaj, Nicușor Dan spune că viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil. Există acord pe politicile mari - OECD, SAFE, PNRR. Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată, și în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.” Ce majoritate ar încerca PSD și cine ar fi propunerea de premier Potrivit surselor Euronews, Sorin Grindeanu și-ar dori o majoritate formată alături de: UDMR; Minoritățile naționale; mai mulți parlamentari neafiliați. În interiorul PSD, mesajul public este că partidul își asumă funcția de prim-ministru, iar numele avansat este Sorin Grindeanu, conform declarațiilor citate de Euronews. Pozițiile PNL și USR: „mingea este la PSD” În paralel, USR transmite că nu va face o majoritate parlamentară cu PSD, iar Dominic Fritz afirmă că „mingea este la PSD” și că nu va reacționa public la „fiecare scenariu nou aruncat pe piață”. Contextul politic imediat este că PSD și AUR au susținut demiterea guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , iar PNL și USR funcționează acum ca o alianță „ad-hoc”, potrivit materialului. Ce urmează: calendarul deciziei și o prioritate de agendă Euronews notează că președintele Nicușor Dan ar putea desemna următorul prim-ministru la finalul săptămânii viitoare. Până atunci, șeful statului se va concentra pe organizarea Summitului B9 de miercuri, la București. [...]
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL , iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse din conducerea partidului. În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate. De ce contează: accesul la bani devine criteriul de poziționare Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”. O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării , pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028. Cine își permite opoziția și cine nu În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție. De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale. Ce urmează: presiune pe scenariul „Bolojan premier”, dar șanse mici Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment. [...]
PNL a depus un proiect care ar adăuga o nouă zi liberă legală pe 10 Mai , prin modificarea Codului Muncii și a Legii nr. 189/2021, ceea ce ar însemna o zi nelucrătoare în plus pentru angajați și o ajustare de calendar pentru angajatori, dacă inițiativa va trece de Parlament, potrivit news.ro . Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a depus proiectul împreună cu deputatul Gigel Știrbu. Inițiativa legislativă vizează declararea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței Naționale a României – drept sărbătoare legală nelucrătoare, prin modificarea Legii nr. 189/2021 și a art. 139 din Codul Muncii . Muraru susține că schimbarea ar oferi românilor „posibilitatea reală” de a celebra un moment fondator al statului român modern și invocă practica altor state europene care își marchează Ziua Independenței printr-o zi liberă. „10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. (...) Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL Alexandru Muraru. Ce se schimbă, dacă proiectul trece Din informațiile transmise, proiectul ar produce efecte în principal în zona de reglementare a muncii, prin introducerea unei noi zile nelucrătoare: 10 Mai ar deveni zi de sărbătoare legală nelucrătoare; ar fi modificate Legea nr. 189/2021 și art. 139 din Codul Muncii; calendarul zilelor libere legale ar fi completat (Muraru amintește că în prezent sunt „17 zile libere”). Muraru argumentează și că o astfel de zi liberă ar avea un caracter „reparatoriu” față de perioada comunistă, când sărbătoarea ar fi fost interzisă și înlocuită cu 23 august. „Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August (...) A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal. Parcursul legislativ și contextul istoric invocat Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul, conform inițiatorilor. În context, materialul reamintește că la 10 mai 1877 moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. Totodată, sunt incluse și pasaje atribuite Ministerului Apărării despre obținerea independenței și recunoașterea ei prin Tratatul de la Berlin (iulie 1878), precum și despre participarea României la al Doilea Război Mondial și pierderile Armatei României (92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 dispăruți), respectiv despre Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. [...]
USR ridică miza negocierilor de la Cotroceni, cerând PSD să vină cu o propunere de premier după demiterea lui Ilie Bolojan , pe fondul unei ruperi de încredere între partide, potrivit HotNews . Mesajul vine de la ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), care susține că PNL și USR nu mai pot accepta ca PSD să controleze jocul politic fără să-și asume o soluție de guvernare. Miruță a afirmat că partidele care l-au demis pe Ilie Bolojan „trebuie să vină cu o propunere de premier”, argumentând că „nu mai e niciun element” care să permită refacerea încrederii în PSD. În același timp, el a atacat conducerile locale ale PSD, sugerând că guvernarea este tratată ca o competiție internă pentru funcții. „Guvernarea unei țări nu este un joc între gașca de la Craiova cu gașca de la Timișoara își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție” Declarația a fost făcută cu trimitere la organizațiile PSD din care provin Sorin Grindeanu (Timiș) și Claudiu Manda (Dolj), potrivit relatării Digi24.ro. „Majoritatea PSD-AUR” și presiunea pe formarea executivului Întrebat despre scenariile privind viitorul executiv, ministrul interimar a susținut că „deja există o majoritate formată din PSD și AUR”, invocând un vot de 281 în Parlament. „Acum avem o coaliție PSD AUR, au avut 281 de voturi în Parlament (…) Avem o coaliție, că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-și desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România” În logica acestui mesaj, presiunea politică se mută pe PSD: dacă are o majoritate funcțională, ar trebui să o transforme într-o formulă de guvernare și într-o nominalizare de premier. Front comun USR–PNL la consultările de la Cotroceni Miruță a mai spus că USR și PNL vor merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție comună, stabilită la nivelul conducerilor celor două partide. „A fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și PNL să facem un front comun. Vom merge la Cotroceni cu același mesaje, susținem același lucru” În același registru, ministrul a indicat că obiectivul acestui „front comun” este limitarea influenței politice în instituțiile statului, unde, în formularea sa, accesul ar depinde frecvent de apartenența la o „tabără”. [...]
Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]
