Știri
Știri din categoria Politică
PNL își reafirmă sprijinul pentru Ilie Bolojan după căderea Guvernului, într-un moment în care România intră în interimat și în negocieri pentru un nou executiv, potrivit Adevărul. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de AUR și PSD, susținând că liberalii „merg mai departe” cu Bolojan.
„Moțiunea suveranistă, antieuropeană a trecut. Noi mergem mai departe cu Ilie Bolojan! Nu pentru un om, ci pentru principiile pe care le întruchipează. Sus inima!”
Moțiunea de cenzură a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți. Conform informațiilor din articol, cabinetul rămâne la Palatul Victoria în regim de interimat până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente.
Ilie Bolojan anunțase încă de săptămâna trecută că, dacă va fi demis, va continua să gestioneze activitățile curente ale executivului până la instalarea unui cabinet cu puteri depline.
În paralel, președintele Nicușor Dan urmează să convoace partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.
Mesajul lui Ciprian Ciucu indică faptul că PNL încearcă să păstreze linia de continuitate în jurul lui Ilie Bolojan, în timp ce procesul de formare a unei noi majorități și a unui nou guvern intră în faza consultărilor. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre o posibilă formulă guvernamentală sau un calendar pentru desemnare și votul de învestitură.
Recomandate
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide o perioadă de interimat cu puteri limitate, cu efect direct asupra capacității Executivului de a lua decizii economice și administrative majore , potrivit Mediafax . Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, 4 „contra” și 3 voturi anulate, peste pragul de 233 necesar pentru demiterea Cabinetului. În urma votului, Guvernul Ilie Bolojan rămâne în funcție doar ca interimar până la formarea unui nou Cabinet. Constituția prevede că un guvern demis poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul executiv. Ce înseamnă interimatul: decizii limitate, presiune pe formarea rapidă a unui nou guvern Interimatul reduce marja de acțiune a Guvernului în dosare care cer decizii politice cu greutate, în condițiile în care atribuțiile sunt limitate la administrarea curentă. În paralel, se mută centrul de greutate către negocierile politice pentru o nouă majoritate și un nou premier. Sorin Grindeanu a cerut ca Ilie Bolojan să renunțe și la funcția de prim-ministru interimar, invocând amploarea votului din Parlament. Reacții politice: PNL își calculează pașii, așteptări de consultări la Cotroceni Cătălin Predoiu a spus că PNL trebuie să „cântărească responsabilitatea guvernării” și a susținut că situația nu ar fi trebuit să ajungă la moțiune, iar negocierile trebuiau continuate. El a mai afirmat că nu se pune problema demisiei lui Ilie Bolojan din funcția de președinte al PNL. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că „partidele responsabile” trebuie să găsească o soluție și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări la Cotroceni. Contextul moțiunii și ruptura politică Moțiunea de cenzură a fost intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, iar dezbaterea și votul au avut loc pe 5 mai, de la ora 11.00, cu vot secret, cu bile. Criza politică a fost declanșată după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit la 23 iunie 2025 ca executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, însă relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a anunțat că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul rămâne interimar până la instalarea unui nou Cabinet, iar discuțiile politice se mută pe formarea unei majorități și pe consultările anunțate în spațiul public. În lipsa unei soluții rapide, perioada de interimat riscă să prelungească blocajele în decizii cu impact economic și administrativ, în limitele impuse de Constituție. [...]
După demiterea Guvernului Bolojan, Vlad Gheorghe cere o „Alianță Reformistă” care să ducă mai departe reforma companiilor de stat , potrivit G4Media . Mesajul, publicat pe Facebook, plasează în prim-plan continuitatea reformelor în zona administrativă și în companiile de stat, într-un moment de instabilitate politică generată de moțiunea de cenzură . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan , susține că moțiunea prin care guvernul a fost demis ar fi avut ca efect blocarea schimbării și cere formarea unei alianțe politice „gata” atât pentru confruntarea cu „eternii baroni lucrători la stat”, cât și pentru participarea la alegeri. „România are nevoie de o Alianță Reformistă condusă de Ilie Bolojan.” Miza: reforme în companiile de stat și reformă administrativă În postarea citată, Vlad Gheorghe indică două direcții pe care le consideră prioritare pentru o eventuală alianță: continuarea reformelor în companiile de stat, descrise ca fiind „căpușate de băieții deștepți”; realizarea unei reforme administrative. El adaugă că este nevoie de implicarea societății civile, a „politicienilor onești” și a populației, argumentând că fără unitate „totul este pierdut”. Reacții în spațiul politic În același context, G4Media notează și o postare a senatorului USR Cristian Ghinea, care afirmă că PNL ar urma să decidă „în orele următoare” dacă „construim împreună pentru 2028” sau dacă își face „harakiri”. Articolul nu oferă detalii despre pași concreți de constituire a unei astfel de alianțe și nici despre un calendar al negocierilor, dincolo de mesajele publice de pe Facebook. [...]
Concordia avertizează că prelungirea crizei politice poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani , prin degradarea ratingului suveran sub nivelul „investment grade” și blocarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Confederația patronală cere formarea „urgentă” a unui nou Guvern, cu mandat de repornire a economiei, continuarea reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali. Mesajul vine în contextul în care România ar fi intrat deja într-o zonă de vulnerabilitate, vizibilă în cursul valutar, randamentele titlurilor de stat și credibilitatea în fața investitorilor, susțin reprezentanții Concordia. „Avem 15 miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene, în 2026. Termenul pentru banii din PNRR este 31 august 2026. Au mai rămas doar 119 de zile. Timpul este foarte scurt și avem nevoie rapid de dialog real, responsabil (...). România a pierdut un guvern, este esențial să nu își piardă și direcția. Companiile din România nu se uită la ce partid e la putere. Se uită la cursul valutar de azi, la dobânda de azi, la facturile de energie. Și astăzi, toate sunt mai rele decât acum două săptămâni sau acum două luni”, a declarat Paul Aparaschivei, directorul executiv Concordia. Miza economică: fonduri europene și costul finanțării Concordia cere actorilor politici să trateze formarea noului Executiv ca pe „o urgență națională”, nu ca pe o negociere de funcții. În comunicat, confederația leagă direct incertitudinea politică de efecte economice: investiții amânate, proiecte blocate și locuri de muncă „puse în pericol”. Organizația invocă și calendarul strâns pentru PNRR, menționând termenul de 31 august 2026 pentru banii din acest program și existența a 15 miliarde de euro disponibile pentru România în 2026 din fonduri europene. Ce program economic cere mediul de afaceri În comunicat, Concordia își reiterează prioritățile, între care: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri din 2027, pentru „deblocarea capitalului” necesar investițiilor private; predictibilitate fiscală pe termen mediu și lung, „fără noi taxe”; accelerarea investițiilor în infrastructura energetică și de transport; dialog social „real, constant și consistent” cu organizațiile patronale reprezentative. Context politic: Guvernul Bolojan a fost demis Apelul Concordia vine după ce, marți, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan, mai notează Agerpres. Concordia este o confederație patronală reprezentativă la nivel național, care reunește 20 de sectoare economice și indică o contribuție de 30% din PIB, cu aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii. [...]
După moțiunea de cenzură , PNL riscă o decizie rapidă privind ieșirea de la guvernare , iar prim-vicepreședintele partidului, Cătălin Predoiu , cere ca liberalii să nu „fugă de responsabilitate” și să păstreze opțiunile deschise în zilele următoare, potrivit News . Predoiu a declarat marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia” să se ajungă în situația creată și că „soluția moțiunii nu este una benefică pentru România”. În opinia sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue. Miza imediată: dacă PNL rămâne la guvernare În contextul tensiunilor interne, Predoiu spune că în partid „este foarte multă emoție” și avertizează asupra riscului unei decizii pripite. El susține că PNL trebuie să aleagă între a se grăbi „și a fugi de responsabilitatea guvernării” sau a cântări opțiunile și a continua să-și asume guvernarea, urmând ca aceste variante să fie discutate în partid. Totodată, Predoiu afirmă că PNL este „un partid cu relevanță strategică pentru România” și că, din perspectiva sa, „cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea”, să-și lase opțiunile deschise și să urmărească evoluțiile din zilele următoare. Relația cu PSD și următorul pas în partid Predoiu adaugă că rezoluțiile adoptate anterior, potrivit cărora nu ar mai trebui să existe o colaborare cu PSD, „nu sunt incompatibile” cu poziția sa privind continuarea guvernării. O ședință a Biroului Politic Național al PNL în format extins este programată marți, de la ora 17.00. [...]
PSD pune presiune pentru schimbarea rapidă a guvernului după moțiune , iar Sorin Grindeanu cere demisia premierului interimar Ilie Bolojan și anunță că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu „propuneri clare”, potrivit Euronews . Liderul PSD susține că adoptarea moțiunii de cenzură „cu un număr record ” de voturi arată o susținere masivă în Parlament pentru schimbarea executivului și că urmează o etapă de „reconstrucție” a unei noi majorități. În acest context, Grindeanu a făcut apel la dialog între partide, invocând nevoia de a păstra „punți” de comunicare și de a reduce tensiunea publică. În declarațiile de după vot, Grindeanu a indicat că PSD își va comunica zilnic mandatul și pozițiile cu care va merge la consultările prezidențiale și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace partidele la Cotroceni în perioada următoare. Demisia lui Bolojan, cerută pe baza „votului covârșitor” Grindeanu a argumentat că, după un vot „covârșitor” în Parlament, ar fi „normal” ca Ilie Bolojan să demisioneze din funcția de prim-ministru, chiar dacă este interimar. „Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze în acest moment din funcția de prim-ministru, chiar dacă e interimar, pentru că vorbim totuși de un vot covârșitor.” Totodată, liderul PSD a transmis că „există viață și după această moțiune” și că partidele „responsabile” trebuie să găsească o soluție pentru a merge mai departe. Ce urmează: consultări și negocieri pentru o majoritate Mesajul central al PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Grindeanu, este accelerarea negocierilor politice după căderea guvernului, cu două direcții imediate: consultări la Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, așteptate „în perioada următoare”; discuții între partide pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Euronews notează că moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, rezultat pe care Grindeanu îl invocă drept principal argument de legitimitate pentru schimbarea conducerii guvernului. Pentru contextul votului, publicația trimite la materialul despre căderea guvernului: Euronews . [...]
