Știri
Știri din categoria Politică
USR anunță că exclude negocieri cu PSD pentru un nou guvern, după căderea Cabinetului Bolojan, poziție care îngustează rapid opțiunile de formare a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de reforme. Informațiile apar în Libertatea, care relatează prima reacție a președintelui USR, Dominic Fritz, după adoptarea moțiunii de cenzură.
Dominic Fritz a transmis marți, după ce moțiunea a trecut, că USR „nu va permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut” și că partidul nu va negocia un nou guvern cu PSD. Potrivit lui, conducerea USR urma să se reunească în ședință.
În mesajul publicat pe Facebook, Fritz a acuzat PSD și AUR că au urmărit „să oprească reformele” și a susținut că „lăcomia lor costă și-i va costa scump pe români”. El a descris starea de spirit din societate drept una de revoltă, dar a insistat că USR „nu va abandona lupta”.
Refuzul explicit al USR de a negocia cu PSD reduce spațiul de manevră pentru conturarea unei majorități parlamentare, în condițiile în care guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. În termeni practici, poziționarea USR mută presiunea pe celelalte partide pentru a identifica o formulă alternativă de guvernare sau pentru a gestiona o perioadă de tranziție politică.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată, conform relatărilor Libertatea din aceeași zi. În acest cadru, mesajul lui Dominic Fritz este prima poziție publică majoră a USR privind negocierile pentru următoarea formulă guvernamentală.
Din informațiile disponibile în material, următorul pas intern la USR este ședința conducerii partidului, menționată de Fritz. Libertatea nu oferă, în textul extras, detalii despre un calendar al consultărilor sau despre scenarii concrete de majoritate, astfel că rămâne neclar cum va arăta, în acest moment, o formulă viabilă de guvernare fără negocieri USR–PSD.
Recomandate
După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune, USR anunță că nu va negocia o nouă formulă de guvernare cu PSD , iar miniștrii săi își vor continua activitatea până la numirea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , a susținut că PSD și AUR au urmărit „să oprească reformele”, acuzând cele două partide că vor să „întoarcă România în trecut”. În aceeași intervenție, liderul USR a afirmat că „lăcomia lor costă și-i va costa scump pe români”. „Moțiunea a trecut, dar nu vom permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut.” Poziția USR: fără negocieri cu PSD, miniștrii rămân până la noul guvern Fritz a reiterat că USR nu va discuta formarea unui nou guvern împreună cu PSD, argumentând că „nu poți guverna cu un partener care blochează reformele cu o majoritate de rezervă cu AUR în buzunar”. Totodată, el a precizat că miniștrii USR își vor continua munca „până în ziua în care va fi numit un nou guvern” și că urmează consultări interne în partid pentru stabilirea pașilor următori. Datele votului din Parlament Moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de voturi exprimate, dintre care trei au fost anulate. Au fost 285 de voturi valabil exprimate, cu patru voturi „contra”, conform datelor prezentate în articol. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
PSD spune că vrea „rapid” o nouă majoritate în actuala coaliție și respinge un guvern minoritar , după ce moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR a demis Cabinetul Bolojan cu un scor record, potrivit Antena 3 . În primul interviu după vot, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut că partidul își dorește să rămână într-o coaliție alături de PNL, USR și UDMR, „poate ajustată”, și că are ca prioritate găsirea unei soluții rapide „pentru ca România să aibă din nou un guvern cu puteri depline”. În același timp, a descris colaborarea parlamentară cu AUR pentru moțiune drept o decizie „pragmatică”, invocând riscul „anihilării reciproce” în absența acestui demers. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut cu 281 de voturi „pentru”, iar Ilie Bolojan rămâne premier interimar cel mult 45 de zile, până la formarea unui nou executiv. De unde au venit voturile și ce semnal transmite scorul Grindeanu a spus că PSD și AUR ar avea împreună 218–219 voturi, în condițiile în care pentru adoptarea unei moțiuni sunt necesare 233. El a afirmat că, la momentul depunerii, moțiunea ar fi avut 254 de voturi, iar rezultatul final – 281 – reprezintă „un record de voturi pentru o moțiune”. Întrebat de unde au venit „surprizele”, liderul PSD a indicat zona parlamentarilor din afara grupurilor mari, menționând existența unor grupuri și neafiliați care ar însuma „peste 60 de voturi, fără minorități”, între care a enumerat POT, S.O.S (la Cameră), PACE (la Senat) și neafiliați. Linia PSD pentru negocieri: coaliție, nu minoritar Mesajul central al PSD, potrivit declarațiilor lui Grindeanu, este că partidul vrea o majoritate „în interiorul acestei coaliții de guvernare” și nu va susține un guvern minoritar. El a adăugat că PSD este „deschis în acest moment la orice variantă” care ar rezulta din consultările de la Cotroceni. În discuția despre desemnarea premierului, Grindeanu a spus că „toate variantele” sunt pe masă, dar a indicat că, dacă se respectă înțelegerea semnată „în urmă cu un an și ceva”, „ar trebui să fie PNL”. În același timp, a admis explicit scenariul opoziției dacă nu se conturează o majoritate acceptabilă pentru PSD: „PSD nu susține un guvern minoritar. (…) există și varianta de a merge în opoziție, nu văd altceva.” Contextul economic invocat în discuție În interviu a fost ridicată și tema reacției piețelor în timpul crizei politice, fiind menționate un curs euro de 5,21 și creșterea dobânzilor. Grindeanu a legat această presiune de necesitatea unei soluții rapide, fără a detalia măsuri economice sau un calendar concret. Ce urmează depinde de consultările de la Cotroceni și de capacitatea partidelor din actuala coaliție (PSD, PNL, USR, UDMR) de a reconstrui o majoritate, în condițiile în care Guvernul demis funcționează interimar, cu termenul de 45 de zile indicat în material. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
Președintele Senatului, Mircea Abrudean , avertizează că moțiunea PSD-AUR riscă să amplifice instabilitatea economică , susținând că efectele se văd deja în cursul euro și în costurile suportate de populație, potrivit news.ro , după succesul moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR. Abrudean afirmă că „căderea Guvernului” este rezultatul unei „alianțe toxice” care „pune în pericol stabilitatea economică” și spune că românii „plătesc deja costul” acestei situații. În mesajul publicat pe Facebook, el indică drept semne ale instabilității faptul că „cursul euro a depășit praguri istorice”, iar impactul ar fi vizibil „direct în rate, prețuri și economii”. „Cine dărâmă un guvern trebuie să vină cu soluții, nu cu haos. Responsabilitatea pentru consecințele economice și sociale aparține integral celor care au votat această moțiune.” Reacția PNL: negocierile „trebuiau să continue” În același context, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a declarat, marți, după votarea moțiunii de cenzură, că „nu trebuia să se ajungă în această situație” și că negocierile ar fi trebuit să continue. Predoiu a mai susținut că „PNL este un partid cu relevanță strategică pentru România” și a adăugat că liberalii „nu trebuie să abandoneze guvernarea”. [...]
După moțiunea de cenzură , PNL riscă o decizie rapidă privind ieșirea de la guvernare , iar prim-vicepreședintele partidului, Cătălin Predoiu , cere ca liberalii să nu „fugă de responsabilitate” și să păstreze opțiunile deschise în zilele următoare, potrivit News . Predoiu a declarat marți, după votul moțiunii, că „în niciun caz nu trebuia” să se ajungă în situația creată și că „soluția moțiunii nu este una benefică pentru România”. În opinia sa, discuțiile și negocierile ar fi trebuit să continue. Miza imediată: dacă PNL rămâne la guvernare În contextul tensiunilor interne, Predoiu spune că în partid „este foarte multă emoție” și avertizează asupra riscului unei decizii pripite. El susține că PNL trebuie să aleagă între a se grăbi „și a fugi de responsabilitatea guvernării” sau a cântări opțiunile și a continua să-și asume guvernarea, urmând ca aceste variante să fie discutate în partid. Totodată, Predoiu afirmă că PNL este „un partid cu relevanță strategică pentru România” și că, din perspectiva sa, „cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea”, să-și lase opțiunile deschise și să urmărească evoluțiile din zilele următoare. Relația cu PSD și următorul pas în partid Predoiu adaugă că rezoluțiile adoptate anterior, potrivit cărora nu ar mai trebui să existe o colaborare cu PSD, „nu sunt incompatibile” cu poziția sa privind continuarea guvernării. O ședință a Biroului Politic Național al PNL în format extins este programată marți, de la ora 17.00. [...]
