Știri
Știri din categoria Politică
USR anunță că exclude negocieri cu PSD pentru un nou guvern, după căderea Cabinetului Bolojan, poziție care îngustează rapid opțiunile de formare a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de reforme. Informațiile apar în Libertatea, care relatează prima reacție a președintelui USR, Dominic Fritz, după adoptarea moțiunii de cenzură.
Dominic Fritz a transmis marți, după ce moțiunea a trecut, că USR „nu va permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut” și că partidul nu va negocia un nou guvern cu PSD. Potrivit lui, conducerea USR urma să se reunească în ședință.
În mesajul publicat pe Facebook, Fritz a acuzat PSD și AUR că au urmărit „să oprească reformele” și a susținut că „lăcomia lor costă și-i va costa scump pe români”. El a descris starea de spirit din societate drept una de revoltă, dar a insistat că USR „nu va abandona lupta”.
Refuzul explicit al USR de a negocia cu PSD reduce spațiul de manevră pentru conturarea unei majorități parlamentare, în condițiile în care guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. În termeni practici, poziționarea USR mută presiunea pe celelalte partide pentru a identifica o formulă alternativă de guvernare sau pentru a gestiona o perioadă de tranziție politică.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată, conform relatărilor Libertatea din aceeași zi. În acest cadru, mesajul lui Dominic Fritz este prima poziție publică majoră a USR privind negocierile pentru următoarea formulă guvernamentală.
Din informațiile disponibile în material, următorul pas intern la USR este ședința conducerii partidului, menționată de Fritz. Libertatea nu oferă, în textul extras, detalii despre un calendar al consultărilor sau despre scenarii concrete de majoritate, astfel că rămâne neclar cum va arăta, în acest moment, o formulă viabilă de guvernare fără negocieri USR–PSD.
Recomandate
USR îl menține pe Dominic Fritz la conducerea partidului, în pofida deciziei ÎCCJ , o mișcare cu miză de reglementare și de funcționare internă, în condițiile în care hotărârea instanței îl vizează pentru „conflict de interese administrativ”. Potrivit Mediafax , Biroul Național al USR a decis vineri, prin vot unanim, ca Fritz să rămână președintele partidului. Decizia vine la o zi după hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) , pe care USR o consideră „profund nedreaptă și disproporționată”, susținând că este vorba despre „o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese”, fără „folos personal”, „prejudiciu” sau „faptă de corupție”. Ce contestă USR și ce cale juridică anunță Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că Fritz va continua demersurile legale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că situația ar trebui analizată și prin prisma standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public. „Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).” Efecte invocate: mandatul de primar și eligibilitatea până în 2030 În material se arată că Fritz a anunțat că va contesta la CEDO decizia care „are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv”. Seidler a respins și o afirmație atribuită PSD, potrivit căreia prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei în urma sentinței, susținând că „legislația în vigoare nu prevede acest lucru”. Ca exemplu, el a invocat un caz din 2023, când prefectul de Timiș de la acel moment, Mihai Ritivoiu (menționat ca actual președinte al PSD Timișoara), ar fi emis un ordin de sancționare într-o situație similară, aplicând o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș. În acest context, reconfirmarea lui Fritz la șefia USR indică faptul că partidul tratează hotărârea ÎCCJ ca pe un litigiu care se mută în plan european, fără a produce, în acest moment, o schimbare de conducere la nivel intern. [...]
Președintele Nicușor Dan pune sub semnul întrebării rolul ANI și cere o reevaluare a sancțiunilor din legea integrității , în contextul disputei dintre primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și Agenția Națională de Integritate, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles , într-o conferință de presă în care Nicușor Dan a comentat trei evoluții juridice petrecute în România cu o zi înainte, între care și pierderea de către Dominic Fritz a procesului de la Înalta Curte în disputa cu ANI. Miza: cum se aplică legea integrității și ce sancțiuni sunt „proporționate” Referindu-se la dosarul lui Fritz, președintele a spus că, „pe timing”, hotărârea era „o decizie așteptată”, menționând că nu era primul termen și că existase o amânare de pronunțare. În același timp, Nicușor Dan a lansat o critică la adresa modului în care își exercită atribuțiile Agenția Națională de Integritate, sugerând că instituția ar trebui să se concentreze pe cazuri de îmbogățire prin folosirea funcției publice, nu pe erori formale din documente. „Care este rolul Agenției Naționale de Integritate în statul român? Este rolul Agenției Naționale de Integritate să găseacă oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în acte pe care diverși funcționari publici le fac?” „Nu comentez decizia”, dar cere o evaluare a sancțiunilor Președintele a precizat că nu dorește să comenteze decizia instanței, „pentru că nu ar fi corect”, însă a susținut că discuția ar trebui mutată spre eficiența reală a mecanismelor de integritate și spre proporționalitatea sancțiunilor prevăzute de lege. „Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile din legea integrității sunt disproporționate și nu cumva ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă” În intervenția sa, Nicușor Dan a invocat, ca exemplu de percepție publică asupra integrității, situația bunurilor afișate de unii funcționari publici, făcând referire la „mașinile cu care vin funcționarii publici” în jurul primăriilor reședință de județ și al Primăriei Capitalei. Ce urmează Din informațiile prezentate de sursă nu rezultă existența unui demers legislativ concret inițiat de președinte, însă mesajul politic indică o posibilă presiune pentru rediscutarea cadrului de sancțiuni din legea integrității și, implicit, a modului în care ANI își prioritizează investigațiile. [...]
Trei decizii ale justiției, venite în aceeași zi, au alimentat suspiciuni de „sincronizare” cu efect politic direct asupra planului de instalare a „guvernului Veștea” , într-un context în care sunt vizați Ilie Bolojan și doi aliați ai săi, Dominic Fritz și Ciprian Ciucu , potrivit HotNews . Miza nu este doar soarta a doi primari, ci credibilitatea funcționării instituțiilor atunci când hotărâri și acte procedurale cu impact politic se succed „la câteva ore distanță”. Ce s-a întâmplat în 18 iunie și de ce contează politic În aceeași zi, au fost consemnate trei evoluții distincte, prezentate ca favorabile planului președintelui Nicușor Dan de a instala un guvern sprijinit de o parte din PNL: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv în procesul dintre Dominic Fritz și ANI , iar Fritz a pierdut; textul notează că nu este clar dacă va mai putea rămâne primar al Timișoarei . DNA , prin procurorul de caz, l-a informat pe Ciprian Ciucu că este cercetat penal pentru luare de mită sub forma unor servicii de publicitate ; materialul insistă pe impactul de imagine , chiar înainte de o eventuală judecată pe fond. Tribunalul Ilfov a suspendat, printr-o hotărâre descrisă ca fiind de o „rapiditate fără precedent”, decizii ale conducerii PNL atribuite „taberei Bolojan”: excluderea parlamentarilor care ar vota guvernul Veștea și neacordarea votului pentru același guvern . Hotărârea este prezentată ca executorie , dar nu pe fondul cauzei . În logica articolului, această succesiune reduce costul politic al susținerii „guvernului Veștea” și poate crește presiunea asupra parlamentarilor indeciși. În același timp, tocmai „alinierea” evenimentelor este descrisă ca factor care a iritat și mobilizat o parte din public. „ Ordonanța președințială ” și întrebarea despre tratament preferențial Punctul operațional cu impact imediat este decizia Tribunalului Ilfov, obținută printr-o ordonanță președințială (procedură rapidă, executorie, care nu tranșează fondul, ci „aparența de drept”). Textul o numește „justiție cu girofar” și susține că instrumentul ar trebui folosit pentru situații urgente, cu risc de pierderi irecuperabile de drepturi, nu pentru conflicte interne de partid. Materialul invocă o statistică publicată de jurnalista Simona Voicu: din 41 de cereri de ordonanțe președințiale primite de Tribunalul Ilfov în 2026, instanța nu ar fi judecat niciodată atât de repede , iar media pronunțării ar fi de două săptămâni , nu de „câteva ore”, cum s-a întâmplat în dosarul contestatarilor din PNL. Contextul mai larg: control instituțional și „securitatea extinsă” a președintelui Articolul reia și un episod din 4 iunie 2025, când HotNews l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă îl va menține la conducerea SPP pe generalul Lucian Pahonțu, descris ca „pensionar special” reangajat. Răspunsul redat în text este: „O să am o evaluare. Evident că l-am cunoscut, că este omul care are atribuții în privința securității mele personale”. De aici, autorul dezvoltă ideea că „securitatea personală” a președintelui ar fi una „extinsă”, care „merge în Parlament și în partide”, iar ziua de 18 iunie ar fi oferit publicului o „imagine de ansamblu” asupra felului în care se poate proiecta puterea. Ce urmează și care e limita faptelor certe Pe fapte, cele trei evoluții sunt în stadii diferite: cazul Fritz are o decizie definitivă, cazul Ciucu este în faza de cercetare penală, iar la Tribunalul Ilfov este vorba despre o soluție executorie, dar provizorie (nu pe fond). Interpretarea „sincronizării” rămâne, în text, o concluzie politică și de percepție publică, nu o demonstrație probatorie despre coordonare instituțională. [...]
Învestirea Guvernului Veștea depinde acum de voturile AUR , după ce calculele din Parlament nu îi asigură premierului desemnat pragul de 233 de voturi, potrivit HotNews . În acest context, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu au evitat să excludă explicit scenariul unei învestiri cu sprijin AUR, deși în ultimele două luni declaraseră că nu vor susține o guvernare „cu AUR” sau „susținută de AUR”. Votul de învestitură a fost amânat pentru săptămâna viitoare, după ce premierul desemnat nu a reușit să strângă majoritatea necesară. Discuțiile pentru coagularea unei majorități au continuat la Vila Lac, unde lideri PNL și PSD au petrecut, marți și miercuri, ore întregi alături de Adrian Veștea, însă „nu le-au ieșit calculele”, notează publicația. Matematica parlamentară: maximum 215 voturi, minus 18 până la prag În forma actuală, Veștea ar avea, potrivit calculelor prezentate, cel mult 215 voturi, în condițiile în care: PSD ar aduce 128 de voturi, pentru care Sorin Grindeanu spune că garantează; aproximativ 20 de parlamentari PNL îl susțin pe Veștea; PACE are 11 senatori; UPR are 19 aleși. Pe voturile minorităților naționale (17 deputați) și pe o parte dintre parlamentarii neafiliați, Veștea „nu se poate baza în totalitate”, pentru că nu sunt „100% garantate”. Astfel, până la pragul de 233 ar lipsi 18 voturi, care „în acest moment pot veni doar de la AUR”, în lipsa sprijinului altor formațiuni. Alternativ, deficitul ar putea fi acoperit dacă numărul parlamentarilor PNL care trec în tabăra Veștea crește până la vot. Schimbarea de ton la vârf: Nicușor Dan pasează decizia către premier Întrebat la Bruxelles dacă acceptă ca Guvernul Veștea să fie învestit cu voturi de la AUR, Nicușor Dan a evitat un răspuns direct și a indicat că misiunea de a găsi majoritatea revine premierului desemnat. „Când l-am desemnat, l-am desemnat ca să facă o majoritate. Mai departe, o să discutăm. Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Așa cum am spus de fiecare dată, va fi un guvern pro-occidental”. HotNews amintește că, în aprilie, președintele respingea categoric scenariul AUR, catalogând partidul drept „anti-occidental” și afirmând că nu ar fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR. PSD: „Eu răspund de voturile PSD”, nu de majoritatea lui Veștea Și Sorin Grindeanu a evitat să excludă explicit varianta unui guvern sprijinit de AUR, insistând că responsabilitatea construirii majorității aparține premierului desemnat. „Eu răspund de cele 128 de voturi ale PSD. Nu este Sorin Grindeanu desemnat premier, este Adrian Veștea. Dânsul trebuie să prezinte o majoritate în Parlament. Dacă PSD va hotărî să intre în această echipă, eu, ca președinte al PSD, răspund de voturile PSD”. Întrebat dacă există parlamentari PSD care negociază cu AUR, Grindeanu a spus: „Eu nu negociez, eu sunt președintele partidului” și a declarat că nu s-a întâlnit cu George Simion . În același timp, Petrișor Peiu (AUR) a afirmat la Antena 3 CNN că ar fi fost contactat de „un domn din PSD” pentru a participa la programul de guvernare, susținând că i-a transmis că „trebuie reluat procesul de la zero”. Ce urmează Învestirea a fost mutată pe săptămâna viitoare, iar ecuația rămâne una de aritmetică parlamentară: fără o creștere a sprijinului din PNL sau fără voturi de la AUR, Guvernul Veștea nu atinge pragul minim. În paralel, poziționările publice ale președintelui și ale liderului PSD sugerează o flexibilizare față de promisiunile recente de a exclude orice scenariu de guvernare „cu” sau „susținută de” AUR. [...]
După șase săptămâni fără guvern cu puteri depline, Nicușor Dan spune că prioritatea este evitarea unei căderi economice bruște , iar desemnarea unei variante „cu cele mai mari șanse” de a trece în Parlament ar trebui să scoată România din blocaj, inclusiv pentru închiderea PNRR, potrivit news.ro . Președintele a declarat, vineri, la Bruxelles , că nu face „jocuri de partid” și că mandatul său, în contextul crizei politice, are două componente „esențiale”: menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei „căderi economice bruște”. „Mandatul meu are mai multe componente, cele două, esenţiale, legate de situaţia în care ne găsim sunt menţinerea direcţiei pro-occidentale şi evitarea unei căderi economice bruşte.” De ce contează: blocajul politic apasă pe agenda economică și pe PNRR Nicușor Dan a spus că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului, „deși nu trebuia să cadă”, iar în acest interval niciun partid nu ar fi venit la președinte cu o variantă de majoritate conturată. În acest context, susține că a ales opțiunea pe care a considerat-o cea mai probabilă să strângă o majoritate parlamentară, pentru ca executivul să aibă atribuții depline și să fie „închis PNRR și toate celelalte”. „Surprize” la tentativa cu Tomac și argumentul pentru varianta Veștea Șeful statului a mai afirmat că a existat „o încercare” cu Eugen Tomac, despre care spune că, din dialogul repetat cu partidele, a fost convins că va trece, însă „a avut niște surprize”. Ulterior, a indicat că a mers pe varianta cu cele mai mari șanse de a fi votată în Parlament, în condițiile în care „nici unul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate”. Despre premierul desemnat, Adrian Veștea , Nicușor Dan a spus că are „foarte multe calități” care îl recomandă, inclusiv experiență cu bugete și fonduri europene și capacitatea de a naviga mediul politic „fără a crea crize”. Pentru mai mult context despre această evaluare, news.ro a publicat și materialul: „Nicușor Dan: Veștea are foarte multe calități…” . [...]
Nicuşor Dan își apără desemnarea lui Adrian Veştea ca premier prin prisma atribuțiilor constituționale și a „stabilității financiare” , susținând că, între nominalizare și votul Parlamentului, declarațiile publice despre proces pot fi interpretate ca intervenții neconstituționale, potrivit news.ro . Întrebat la Bruxelles de ce nu s-a consultat cu PNL în legătură cu nominalizarea lui Adrian Veştea, președintele a spus că „atributul meu constituţional e să nominalizez” și că, în intervalul dintre desemnare și momentul în care Guvernul „trece sau nu trece”, orice declarație despre acest proces „poate să fie considerată o intervenţie neconstituţională”. În acest context, Nicușor Dan a explicat că evită să ofere detalii. Criteriile invocate: majoritate, direcție pro-occidentală, stabilitate financiară Șeful statului a afirmat că, în alegerea făcută, a avut în vedere două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale și desemnarea unei formule de prim-ministru cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate. În același răspuns, a inclus și „stabilitatea financiară” ca element urmărit prin opțiunea sa. Veştea nu a venit cu o majoritate, dar ar fi „cea mai apropiată” variantă Întrebat dacă Adrian Veştea a venit la Cotroceni cu o majoritate, Nicușor Dan a răspuns că nu, însă a susținut că, dintre variantele avute „pe masă”, aceasta i s-a părut „cea mai apropiată de majoritate”. În privința declarațiilor anterioare potrivit cărora nu va accepta un guvern minoritar, președintele a spus că „nu s-a schimbat nimic” și că a dat un mandat, exprimându-și speranța că partidele pro-occidentale vor vota premierul desemnat. [...]
