Știri
Știri din categoria Politică
USR anunță că exclude negocieri cu PSD pentru un nou guvern, după căderea Cabinetului Bolojan, poziție care îngustează rapid opțiunile de formare a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de reforme. Informațiile apar în Libertatea, care relatează prima reacție a președintelui USR, Dominic Fritz, după adoptarea moțiunii de cenzură.
Dominic Fritz a transmis marți, după ce moțiunea a trecut, că USR „nu va permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut” și că partidul nu va negocia un nou guvern cu PSD. Potrivit lui, conducerea USR urma să se reunească în ședință.
În mesajul publicat pe Facebook, Fritz a acuzat PSD și AUR că au urmărit „să oprească reformele” și a susținut că „lăcomia lor costă și-i va costa scump pe români”. El a descris starea de spirit din societate drept una de revoltă, dar a insistat că USR „nu va abandona lupta”.
Refuzul explicit al USR de a negocia cu PSD reduce spațiul de manevră pentru conturarea unei majorități parlamentare, în condițiile în care guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. În termeni practici, poziționarea USR mută presiunea pe celelalte partide pentru a identifica o formulă alternativă de guvernare sau pentru a gestiona o perioadă de tranziție politică.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată, conform relatărilor Libertatea din aceeași zi. În acest cadru, mesajul lui Dominic Fritz este prima poziție publică majoră a USR privind negocierile pentru următoarea formulă guvernamentală.
Din informațiile disponibile în material, următorul pas intern la USR este ședința conducerii partidului, menționată de Fritz. Libertatea nu oferă, în textul extras, detalii despre un calendar al consultărilor sau despre scenarii concrete de majoritate, astfel că rămâne neclar cum va arăta, în acest moment, o formulă viabilă de guvernare fără negocieri USR–PSD.
Recomandate
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Dominic Fritz spune că va accepta sancțiunea prevăzută de lege, dar respinge ideea unei sancționări retroactive , pe fondul disputei din Parlament privind modificarea regimului de integritate publică, potrivit Agerpres . Președintele USR afirmă că, în cazul său, sancțiunea aplicabilă ar fi reducerea cu 10% a salariului timp de șase luni, care ar urma să fie pusă în aplicare de prefect. Fritz a susținut, într-o intervenție la Digi24, că PSD ar încerca să combine prevederi din „legea veche” și „legea nouă” pentru a obține efectul dorit, și a acuzat intenția de a aplica retroactiv o sancțiune mai dură, deși dosarul său ar fi fost judecat definitiv în România. El a mai spus că nu contestă faptul că sancțiunea trebuie aplicată conform cadrului legal actual, dar respinge „inventarea” unei noi sancțiuni la ani distanță de presupusa faptă. Miza: modificarea legii integrității și riscul de neconstituționalitate În același context, Fritz a calificat drept „vădit neconstituțional” un amendament care a dus la respingerea proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice. Potrivit acestuia, disputa ar fi fost alimentată de o încercare de a schimba sancțiunile nu doar pentru viitor, ci și pentru persoane declarate în trecut în conflict de interese sau incompatibilitate. Ce s-a întâmplat în Senat Senatul a respins joi proiectul de lege, după ce acesta trecuse miercuri de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat. Amendamentul care a generat discuții în plen, propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, prevedea că persoanelor față de care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii „le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul” la 30 de zile de la intrarea în vigoare. Ce urmează Fritz a declarat că proiectul respins va fi redepus într-o formă „curată”, care să îndeplinească atât cerințele din PNRR , cât și condițiile de constituționalitate. El a adăugat că, în viziunea sa, redepunerea nu ar schimba situația personală: ar rămâne declarat în conflict de interese și ar rămâne aplicabilă interdicția menționată, însă fără introducerea unei sancțiuni retroactive. În 18 iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție , procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. [...]
Amendamentul din Senat care ar putea duce la încetarea mandatelor pentru incompatibilități constatate definitiv riscă să devină un nou front politic și juridic, cu potențiale efecte asupra finanțării PNRR , potrivit Agerpres . Liderul AUR, George Simion, spune că formațiunea a votat în Comisia juridică a Senatului pentru amendamentul care, în opinia sa, îl obligă pe Dominic Fritz să își părăsească funcția, în timp ce Fritz susține că textul este neconstituțional și pune în pericol bani europeni. Ce prevede amendamentul și de ce contează Comisia juridică a Senatului a adoptat un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege care modifică acte normative din domeniul integrității publice, după ce inițiativa a trecut miercuri de Camera Deputaților. Amendamentul propus de președintele Comisiei juridice, Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii „le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile” de la intrarea în vigoare. Miza imediată este dublă: pe de o parte, efectul asupra mandatelor unor aleși vizați de decizii definitive; pe de altă parte, riscul de contestații constituționale, având în vedere acuzația de sancționare „retroactivă” (adică aplicarea unei sancțiuni noi pentru fapte anterioare legii). Pozițiile politice: AUR vs. USR George Simion a afirmat că AUR a votat pentru amendament pe motiv că „oricine este incompatibil trebuie să renunțe la funcția pe care o ocupă”, referindu-se explicit la Dominic Fritz, primar al Timișoarei și lider USR. De cealaltă parte, Dominic Fritz a declarat că amendamentul, pe care îl numește „extrem de grav” și „neconstituțional”, îl vizează ca adversar politic și ar pune în pericol aproape 800 de milioane euro din PNRR. El a argumentat că textul introduce o sancțiune nouă – încetarea mandatului în 30 de zile – pentru situații de incompatibilitate și conflict de interese produse înainte de intrarea în vigoare a legii. „Este evident că acest amendament este neconstituțional, Constituția spune foarte clar că orice lege poate să producă efecte doar în viitor”, a explicat Fritz. Context juridic și ce urmează în Parlament În 18 iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție , procesul cu Agenția Națională de Integritate , în care a fost declarat în conflict de interese. Proiectul se dezbate joi în plenul Senatului, după ce a fost respinsă propunerea de retrimitere la Comisia juridică. Dacă amendamentul rămâne în forma actuală, disputa se poate muta rapid în zona controlului de constituționalitate, pe fondul acuzațiilor privind aplicarea sancțiunilor pentru situații anterioare legii. [...]
Un amendament la legea ANI ar putea declanșa pierderea mandatului pentru aleși deja sancționați , iar Dominic Fritz avertizează, într-o dispută politică deschisă, că schimbarea riscă să întârzie legea și să complice relația României cu Comisia Europeană , cu efecte asupra banilor din PNRR, potrivit Adevărul . Miza imediată este un articol adoptat în Comisia juridică a Senatului, introdus în noua lege a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar prevedea că persoanele ce au primit înainte de adoptarea legii o decizie de conflict de interese administrativ își pierd mandatele în 30 de zile de la publicarea noii legi. Fritz susține că prevederea ar avea efect retroactiv și ar fi „vădit neconstituțională”, pentru că ar introduce o sancțiune nouă pentru fapte deja judecate definitiv. Ce efecte ar putea produce amendamentul, dincolo de cazul Fritz Președintele USR afirmă că modificarea nu l-ar viza doar pe el, ci „toate persoanele” găsite în incompatibilitate sau conflict de interese. În același timp, el leagă disputa de calendarul și riscurile de implementare ale reformelor asumate de România: adoptarea amendamentului ar putea întârzia intrarea în vigoare a legii; ar putea crea probleme în relația cu Comisia Europeană; ar pune „din nou în pericol” sute de milioane de euro din PNRR, Fritz indicând un ordin de mărime de aproximativ 800 de milioane de euro. În același mesaj, Fritz a indicat că următorul pas procedural este votul final în Senat, programat în aceeași zi la ora 16:00. Reacții politice: acuzații de „dedicație” și replica AUR Fritz acuză că amendamentul a fost introdus și votat de „PSD de mână cu AUR” și că ar fi „cu dedicație” pentru el, avertizând asupra unui „precedent periculos” prin care majoritatea ar modifica regulile pentru a elimina adversari politici. George Simion (AUR) a respins acuzațiile și a justificat votul partidului pentru amendament prin ideea că „oricine este incompatibil trebuie să meargă acasă”, criticând totodată argumentul legat de PNRR și calificând reacția USR drept exagerată. Ce urmează: posibilă sesizare la CCR și risc de întârziere Dominic Fritz a anunțat că va exista o sesizare la Curtea Constituțională , susținând că demersul ar putea împinge intrarea în vigoare a legii până spre finalul lunii august. În logica prezentată de liderul USR, întârzierea ar menține presiunea pe jalonul de integritate și ar amplifica riscul asupra finanțărilor din PNRR destinate investițiilor publice. [...]
