Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a fost demis de Parlament, iar Nicușor Dan cere calm și anunță negocieri pentru un nou executiv în urma moțiunii de cenzură, subliniind că România rămâne stabilă și își continuă direcția pro-occidentală.
Declarația a fost transmisă live pe Facebook, unde președintele a punctat că momentul nu este unul fericit pentru o democrație, însă instituțiile funcționează, iar țara nu se abate de la principalele sale obiective. El a insistat asupra consensului existent între partidele pro-occidentale pe teme esențiale, precum aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și continuarea programelor europene.
Printre reperele menționate de șeful statului se află termenele importante din perioada următoare:
Nicușor Dan a invocat și votul recent din Parlament pentru investiții de aproximativ 9 miliarde de lei în programul SAFE, considerându-l o dovadă a acordului politic pe marile direcții, chiar și în contextul moțiunii de cenzură.
În perioada următoare vor începe consultările pentru formarea unui nou guvern, mai întâi în format informal, apoi oficial. Președintele a spus că va ține cont de așteptările cetățenilor legate de funcționarea statului, combaterea corupției și nivelul de trai, în discuțiile cu partidele.
Acesta a respins varianta alegerilor anticipate și a arătat că noul guvern va fi format într-un termen rezonabil, păstrând orientarea pro-occidentală a României. Mesajul transmis a fost unul de calm și continuitate, în contextul schimbării politice generate de votul din Parlament.
Recomandate
Căderea Guvernului Bolojan blochează temporar inițiativa legislativă și ordonanțele , pentru că Executivul rămâne interimar cu atribuții limitate până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier al României, a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 voturi anulate. Moțiunea a fost depusă de PSD și AUR și a strâns 254 de semnături. Pentru adoptare erau necesare 233 de voturi, astfel că moțiunea a trecut cu 48 de voturi peste prag. Ce înseamnă interimatul: 45 de zile și competențe restrânse Odată cu adoptarea moțiunii, Guvernul este considerat legal demis, iar încetarea efectivă a mandatului urmează să se producă în maximum 45 de zile, perioadă în care cabinetul rămâne interimar. În acest interval, Guvernul interimar are competențe limitate și, potrivit sursei, nu poate: adopta ordonanțe de urgență (OUG); adopta ordonanțe simple; iniția proiecte de lege; promova politici noi, conform prevederilor Codului Administrativ. Executivul interimar poate administra „treburile publice curente” și poate emite doar acte de nivel secundar, precum hotărâri de guvern, respectiv acte cu caracter individual sau normativ secundar. Vot record și comparația cu moțiunile din ultimul deceniu Mediafax notează că, în ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu. Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns 281 de voturi împotrivă, același număr ca în cazul moțiunii care a dus la căderea Guvernului Florin Cîțu în 2021. Sursa mai indică următoarele repere: 2017: moțiunea împotriva lui Sorin Grindeanu – 241 de voturi, 222 de semnături; 2019: moțiunea împotriva Vioricăi Dăncilă – 238 de voturi, 237 de semnături; 2020: moțiunea împotriva lui Ludovic Orban – 261 de voturi, 208 semnături; 2021: moțiunea împotriva lui Florin Cîțu – 281 de voturi, 122 de semnături (USR PLUS și AUR). Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Pasul următor este declanșarea consultărilor formale la Palatul Cotroceni , rolul central revenind președintelui României, potrivit Constituției. Conform articolului 103, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă aceasta nu există, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat trebuie să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului, iar învestirea se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. După vot, premierul și miniștrii depun jurământul în fața președintelui, moment din care își exercită mandatul. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că România riscă să intre într-un blocaj de guvernare care poate duce la alegeri anticipate , după votul la moțiunea de cenzură , potrivit Antena 3 . În evaluarea sa, dacă partidele își mențin pozițiile anunțate înainte de vot, „nu se poate face un Guvern”. Peiu a afirmat că nu a existat o discuție despre intrarea AUR la guvernare și a indicat că următorul pas depinde de decizia președintelui Nicușor Dan privind consultările și formula politică pe care o va încerca. De ce contează: semnal de instabilitate în formarea unei majorități În declarațiile făcute după moțiune, Peiu a susținut că scenariul anticipatelor apare din imposibilitatea de a construi o majoritate funcțională, în condițiile în care liderii politici ar rămâne consecvenți cu ce au spus înainte de vot. „Dacă toți liderii politici respectă ce au zis înainte de vot, înseamnă că suntem pe scenariul de alegeri anticipate. Adică nu se poate face un Guvern.” El a adăugat că ar fi „un scenariu cu șanse de reușită mici”, dar a punctat că și situația care a dus la votul de acum nu ar fi avut „șanse de reușită foarte mare”. Poziția AUR: fără negocieri de guvernare și așteptarea consultărilor Peiu a spus că AUR nu a discutat despre participarea la guvernare și că partidul așteaptă decizia președintelui Nicușor Dan, despre care afirmă că „până acum” a anunțat că exclude AUR din „orice formulă politică viitoare”. „Noi suntem în așteptarea deciziei președintelui Nicușor Dan, care până acum ne-a anunțat că ne exclude de la orice formulă politică viitoare.” În același timp, liderul senatorilor AUR a apreciat că ar fi „foarte greu” de construit o majoritate în care AUR să intre, invocând diferențe față de partidele din actuala coaliție și o „barieră” legată de poziția președintelui, inclusiv în privința unui eventual vot în Parlament pentru un guvern. Contextul invocat de Peiu despre votul la moțiune Peiu a menționat și datele pe care spune că le are despre semnatarii moțiunii și posibile absențe la vot: „253” de semnatari ai moțiunii; „5” dintre semnatari despre care afirmă că „nu votează moțiunea”; parlamentari ai minorităților despre care spune că „bănuim că ar fi votat”; referire la „cei de la SOS”, despre care afirmă că ar fi existat o informare publică din partea Dianei Șoșoacă. Articolul nu oferă, în acest punct, o confirmare independentă a acestor estimări, ele fiind prezentate ca declarații ale lui Peiu. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
Concordia avertizează că prelungirea crizei politice poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani , prin degradarea ratingului suveran sub nivelul „investment grade” și blocarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Confederația patronală cere formarea „urgentă” a unui nou Guvern, cu mandat de repornire a economiei, continuarea reformelor structurale și menținerea angajamentelor față de partenerii internaționali. Mesajul vine în contextul în care România ar fi intrat deja într-o zonă de vulnerabilitate, vizibilă în cursul valutar, randamentele titlurilor de stat și credibilitatea în fața investitorilor, susțin reprezentanții Concordia. „Avem 15 miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene, în 2026. Termenul pentru banii din PNRR este 31 august 2026. Au mai rămas doar 119 de zile. Timpul este foarte scurt și avem nevoie rapid de dialog real, responsabil (...). România a pierdut un guvern, este esențial să nu își piardă și direcția. Companiile din România nu se uită la ce partid e la putere. Se uită la cursul valutar de azi, la dobânda de azi, la facturile de energie. Și astăzi, toate sunt mai rele decât acum două săptămâni sau acum două luni”, a declarat Paul Aparaschivei, directorul executiv Concordia. Miza economică: fonduri europene și costul finanțării Concordia cere actorilor politici să trateze formarea noului Executiv ca pe „o urgență națională”, nu ca pe o negociere de funcții. În comunicat, confederația leagă direct incertitudinea politică de efecte economice: investiții amânate, proiecte blocate și locuri de muncă „puse în pericol”. Organizația invocă și calendarul strâns pentru PNRR, menționând termenul de 31 august 2026 pentru banii din acest program și existența a 15 miliarde de euro disponibile pentru România în 2026 din fonduri europene. Ce program economic cere mediul de afaceri În comunicat, Concordia își reiterează prioritățile, între care: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri din 2027, pentru „deblocarea capitalului” necesar investițiilor private; predictibilitate fiscală pe termen mediu și lung, „fără noi taxe”; accelerarea investițiilor în infrastructura energetică și de transport; dialog social „real, constant și consistent” cu organizațiile patronale reprezentative. Context politic: Guvernul Bolojan a fost demis Apelul Concordia vine după ce, marți, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan, mai notează Agerpres. Concordia este o confederație patronală reprezentativă la nivel național, care reunește 20 de sectoare economice și indică o contribuție de 30% din PIB, cu aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii. [...]
Parlamentul a încheiat votul la moțiunea de cenzură , un test politic cu potențial de a bloca sau reconfigura rapid agenda guvernamentală, inclusiv pe componenta economică invocată de inițiatori, potrivit Agerpres . Moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și vizează Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan . Documentul poartă titlul „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și a fost semnat de 254 de parlamentari. Votul s-a desfășurat secret, cu bile. Pentru adoptarea moțiunii este necesar un minimum de 233 de voturi „pentru”. Ce urmează și de ce contează În momentul încheierii votului, informația disponibilă în materialul citat se oprește la procedura și pragul necesar pentru adoptare, fără a indica rezultatul. Miza imediată este dacă Guvernul își păstrează sprijinul parlamentar sau intră într-o etapă de instabilitate politică, cu efecte directe asupra capacității de a promova măsuri și proiecte cu impact bugetar și economic. [...]
