Știri
Știri din categoria Justiție
Parchetul Sectorului 4 a dispus control judiciar 60 de zile pentru doi tineri acuzați de profanare de morminte, după un incident petrecut în Cimitirul Bellu, potrivit G4Media. Măsura vine după ce cazul a devenit public în urma apariției unei înregistrări video pe rețelele de socializare.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București anunță că, la 5 mai 2026, a pus în mișcare acțiunea penală și a dispus control judiciar pentru 60 de zile față de inculpații T.A. (25 de ani) și I.D.C. (18 ani), cercetați pentru „profanare de cadavre sau morminte”.
Potrivit comunicatului citat, faptele ar fi avut loc la 5 aprilie 2026, în intervalul 16:40–17:47, când cei doi, „alături de o altă persoană”, ar fi profanat un monument funerar din Cimitirul Bellu (Sector 4), „simulând raporturi sexuale cu acesta”.
Cei doi au fost depistați luni de Poliția Capitalei și duși la audieri, iar procurorii au decis să nu solicite instanței arestarea preventivă, optând pentru control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de G4Media.
Înregistrarea video cu doi tineri care dansează pe morminte, pe ritmuri de manele, a apărut la începutul lunii aprilie pe rețelele de socializare, iar dosarul a fost deschis în acest context.
Recomandate
Mesajul public al ministrului de Interne către un polițist care a refuzat o mită readuce în prim-plan miza operațională a integrității în teren , într-un context în care intervențiile rutiere sunt frecvent expuse tentațiilor de „rezolvare” informală, potrivit Adevărul . Cătălin Predoiu i-a transmis aprecierea agentului-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu, după ce acesta a refuzat 200 de euro oferiți de un șofer prins băut la volan. Predoiu a explicat că a vrut să recunoască „direct” gestul, pe care îl leagă de „caracterul oamenilor” din instituții, respectul față de lege și „demnitatea” cu care este purtată uniforma. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne. Ce s-a întâmplat în teren și de ce contează Incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2026, pe raza comunei Tătărani. Un tânăr care se urcase băut la volan ar fi încercat să-i dea 200 de euro polițistului care îl testa pentru consumul de alcool, pentru a evita consecințele legale. Agentul-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu a relatat că momentul a fost filmat cu camera video purtată pe uniformă (BodyWornCamera) și că este prima dată când se confruntă cu o astfel de situație. El a mai spus că intenționează să-și păstreze profesionalismul și integritatea, pentru a-i descuraja pe cei care cred că pot „scăpa de lege” dacă oferă bani. Urmări în dosar Potrivit informațiilor din articol, tânărul care ar fi încercat să-l mituiască pe polițist a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Sasu este încadrat în Ministerul Afacerilor Interne din 2013. [...]
Apple cere Curții Supreme să oprească temporar următoarea etapă a litigiului cu Epic, pentru a evita stabilirea rapidă a unui comision la plățile făcute în afara App Store , potrivit 9to5Mac . Miza imediată este dacă și în ce condiții Apple poate percepe un comision pentru achizițiile realizate prin linkuri externe, iar compania susține că, dacă procedura continuă acum, ar putea fi obligată să își apere modelul de comisionare „sub eticheta” unei condamnări pentru sfidarea instanței și să divulge informații comerciale sensibile. De ce vrea Apple „pauză” și ce ar opri concret Apple a depus la Curtea Supremă o cerere de suspendare (stay) a mandatului Curții de Apel din Circuitul 9 , care ar trimite dosarul înapoi la instanța de fond pentru a decide ce comision poate percepe Apple pentru cumpărăturile făcute în afara App Store. În esență, compania argumentează că: calificarea de „contempt” (sfidarea instanței) este nejustificată, deoarece ordonanța din 2021 nu menționa comisioanele App Store; menținerea acestei calificări în dosar îi afectează poziția în procedura de rejudecare (remand); ordonanța ar fi fost extinsă în mod necorespunzător dincolo de Epic Games, către toți dezvoltatorii care distribuie aplicații în vitrina App Store din SUA; dacă procesul merge mai departe acum, Apple ar suferi un prejudiciu ireparabil, inclusiv prin riscul de a fi obligată să își litigieze comisionul sub „stigmatul” sfidării instanței și prin posibila divulgare de informații de business. Apple mai susține că decizia Circuitului 9 ar intra în conflict cu abordări din alte instanțe, deoarece ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei ordonanțe, nu a textului ei. Context: de la linkuri externe la disputa despre comision Cazul pleacă de la o ordonanță din 2021 care a interzis Apple să blocheze dezvoltatorii să includă în aplicații butoane sau linkuri către mecanisme alternative de plată și să comunice cu utilizatorii despre aceste opțiuni folosind date de contact obținute în aplicație. În 2025, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a constatat Apple în sfidarea instanței pentru modul în care a implementat ordonanța. După intrarea în vigoare a ordonanței, Apple și-a actualizat regulile App Store permițând linkurile, dar aplicând în continuare un comision, stabilind o taxă de până la 27%. Instanța a considerat că această taxă ar încălca „spiritul” ordonanței, chiar dacă textul nu menționa explicit comisioanele. Ulterior, dosarul a ajuns la Circuitul 9, care a inversat regula de „comision zero” a instanței de fond și a trimis cazul înapoi pentru a se stabili ce comision poate percepe Apple. Ce se întâmplă între timp: Apple spune că nu cere blocarea ordonanței Apple afirmă că nu solicită suspendarea ordonanței în sine și că va continua să nu perceapă comisioane pentru achizițiile făcute în afara App Store pe durata revizuirii, susținând astfel că Epic nu ar suferi un prejudiciu imediat dacă procedura este pusă pe pauză. Compania mai arată că lucrează la depunerea unei cereri formale prin care Curtea Supremă să accepte să judece cazul; dacă suspendarea nu este acordată, Apple cere ca această solicitare să fie tratată ca o astfel de cerere. Reacția Epic și dimensiunea „globală” invocată de Apple Într-o reacție publică, CEO-ul Epic Games, Tim Sweeney, a susținut că demersul Apple ar face parte dintr-o strategie de tergiversare și a legat disputa din SUA de efecte mai largi pentru dezvoltatori și consumatori. În paralel, Apple argumentează în documentele depuse că autorități de reglementare din mai multe țări urmăresc cazul pentru a decide ce comision ar trebui permis și în alte jurisdicții, avertizând că o rată stabilită de instanța de fond ar putea deveni „practic dificil—dacă nu imposibil—de schimbat” ulterior în piețele care monitorizează îndeaproape procedura. Ce urmează Următorul pas depinde de decizia Curții Supreme privind suspendarea mandatului Circuitului 9. Dacă suspendarea este acordată, rejudecarea la instanța de fond privind nivelul comisionului pentru plățile externe ar fi amânată; dacă nu, dosarul ar reveni la instanța de fond pentru a stabili ce poate percepe Apple pentru achizițiile făcute în afara App Store. [...]
Decizia Rusiei de a-l extrăda pe Vasile Rodideal poate debloca executarea unei condamnări definitive în România , după ce acesta a fost localizat și reținut în Rusia sub o identitate falsă, potrivit Digi24 . Autoritățile ruse au decis extrădarea la cererea Ministerului Justiției din România, însă procedura nu este încă încheiată: avocata Lilia Mamasheva a spus pentru agenția RIA Novosti că decizia Procuraturii Generale a Federației Ruse a fost contestată, iar instanța de fond a menținut-o. A fost depus și un apel, dar termenul de judecată nu era stabilit la momentul relatării; dacă apelul confirmă hotărârea, „se poate aștepta extrădarea”, potrivit aceleiași surse. Reținere prin Interpol și identitate falsă Rodideal, cetățean român, a fost reținut și arestat în Rusia în februarie 2025, la solicitarea Interpol. Conform informațiilor prezentate, autoritățile au constatat că acesta locuia în Rusia sub o altă identitate, „Vasili Kravțov”, iar stabilirea identității s-a făcut pe baza amprentelor digitale. Pentru ce a fost condamnat în România Potrivit Poliției Române, Vasile Rodideal a fost condamnat în România la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care: constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată; deținerea fără drept de muniție destinată armelor de război; instigare neurmată de executare la săvârșirea infracțiunii de omor calificat; instigare la deținerea unei bancnote false în vederea punerii în circulație; conducerea unui autoturism pe drumurile publice în condițiile suspendării temporare a dreptului de a conduce. În acest stadiu, calendarul extrădării depinde de soluția instanței de apel din Rusia, iar sursa citată nu indică un termen estimat pentru pronunțare. [...]
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]
Tribunalul București a confirmat, în motivare, că încălcarea unei clauze de publicitate poate genera despăgubiri consistente , obligându-l pe Sorin Bontea să plătească 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) către Antena 1 , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Miza economică a cazului ține de modul în care instanța tratează clauzele contractuale care condiționează colaborările comerciale ale unei vedete TV, inclusiv în mediul online, de acordul scris al postului cu care are contract. De ce a fost obligat Sorin Bontea la plată Tribunalul București își motivează hotărârea prin faptul că Sorin Bontea ar fi încălcat o clauză contractuală care îi interzicea să facă publicitate unor branduri fără acordul Antena, conform Pagina de Media, citată de HotNews. Antena Group a susținut în proces că fostul jurat „Chefi la Cuțite” ar fi realizat 48 de postări online de publicitate sau promovare pentru produse fără legătură cu trustul, încălcând un contract semnat în 2017. Potrivit aceleiași surse, contractul prevedea că Antena trebuia să își dea acordul în scris dacă Bontea dorea să participe la alte emisiuni sau să facă publicitate pentru alte branduri, iar acest acord nu ar fi existat. Reclamele ar fi fost făcute în perioada 2022–2023. Apărarea lui Bontea și răspunsul instanței În instanță, Sorin Bontea a invocat că noțiunea de „materiale online” ar fi vagă și imprecisă și că postările sale nu s-ar încadra în clauza contractuală invocată de Antena, potrivit Pagina de Media. Judecătorii au respins însă argumentele, reținând că noțiunile din contract ar fi fost clare și că respectiva clauză a fost negociată între părți. În motivare, instanța arată: „Limitarea libertăţii de exprimare prin contract este legală, dacă este asumată voluntar”. Ce urmează Decizia Tribunalului București din 17 aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În paralel, cazul rămâne relevant pentru piața media și de publicitate prin semnalul că încălcarea unor clauze de exclusivitate/avizare a colaborărilor comerciale poate fi sancționată cu despăgubiri mari, inclusiv pentru activitatea de promovare din online. [...]
Un tribunal din Taiwan a dat pedepse grele într-un caz de furt de secrete comerciale de la TSMC , cu efect direct asupra protecției proprietății intelectuale în lanțul de aprovizionare al industriei semiconductorilor, potrivit IT之家 . Fostul inginer TSMC Chen Li-ming a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sustragerea de date proprietare ale companiei. Instanța specializată în proprietate intelectuală și cauze comerciale a pronunțat o hotărâre în primă instanță într-un dosar care implică patru foști și actuali angajați TSMC, dar și compania japoneză Tokyo Electron (Tokyo Weili Kechuang) și o manageră a acesteia. Cazul poate fi atacat cu apel. Pedepse pentru persoane și sancțiune pentru companie Conform informațiilor citate de presa locală, instanța a decis: Chen Li-ming (fost inginer TSMC) – 10 ani de închisoare (considerat principalul autor); Wu Bing-jun – 3 ani ; Yi Yi-ping – 2 ani ; Chen Wei-jie – 6 ani ; Lu Yi-yin (manageră Tokyo Electron) – 10 luni de închisoare , cu suspendare pe 3 ani ; Tokyo Electron – amendă de 150 milioane dolari taiwanezi . Cum ar fi fost obținute documentele Potrivit relatării, Chen Li-ming a lucrat la fabrica „12” a TSMC, în zona de randament (yield), iar după plecare s-a angajat la Tokyo Electron, în departamentul de marketing, la un furnizor de echipamente pentru semiconductori. Din a doua jumătate a anului 2023, acesta ar fi folosit relațiile construite în perioada TSMC pentru a contacta foști colegi și a le cere să îl ajute să se conecteze de la distanță la baza de date TSMC, în întâlniri la restaurant sau acasă. Ar fi fotografiat ecranul telefonului pentru a obține peste zece imagini cu documente considerate secrete comerciale, care vizau tehnologii „cheie” și „de bază”. Separat, ar fi încercat să obțină și materiale legate de „tehnologii de fabricație IC sub 14 nm și gazele, chimicalele și echipamentele-cheie” asociate, prin intermediul lui Chen Wei-jie, conform aceleiași surse. Până la momentul publicării, un purtător de cuvânt al Tokyo Electron nu comentase cazul. [...]
