Știri
Știri din categoria Politică

După căderea Guvernului Bolojan, Constantin Toma avertizează asupra presiunii pe curs și dobânzi și susține că singura formulă „tehnic” posibilă ar fi un executiv PSD cu Sorin Grindeanu premier, în condițiile în care PSD ar urma să guverneze „cel mai probabil” alături de AUR, potrivit Agerpres.
Primarul Buzăului, social-democratul Constantin Toma, a declarat marți, după adoptarea moțiunii de cenzură, că PNL și USR „nu pot da girul” unei relații între PSD și AUR, motiv pentru care vede ca soluție trecerea PSD la guvernare, cu Grindeanu prim-ministru, iar PNL în opoziție.
În același context, Toma a legat instabilitatea politică de efecte economice imediate și a spus că Banca Națională a României „a trebuit să contribuie” cu „vreo două miliarde de euro” (aprox. 10 miliarde lei) pentru a menține cursul „cât de cât stabil”. El a afirmat că este „un curs istoric, peste 5,2 lei pentru un euro”, și a susținut că cresc dobânzile de finanțare la creditele contractate de stat pentru refinanțarea datoriilor, ceea ce ar amplifica dificultățile economice.
Toma a mai spus că aprecierea euro și a dolarului față de leu se traduce în scumpiri „la raft” și la carburanți, invocând efecte în lanț asupra prețurilor de consum.
Pe plan politic, edilul a afirmat că PSD „ar trebui să facă reforme”, dar a adăugat că partidul „nu a făcut” reforme „în toată istoria lui” și și-a exprimat scepticismul că actuala conducere ar putea angaja măsuri care să „scoată România din criză”.
Întrebat despre viitorul politic al lui Ilie Bolojan după demiterea prin moțiune, Toma a spus că îl vede „luminos”, apreciind că fostul premier „a arătat că se poate și în România”.
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți în Parlament, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate.
Recomandate

PSD pune presiune pentru schimbarea rapidă a guvernului după moțiune , iar Sorin Grindeanu cere demisia premierului interimar Ilie Bolojan și anunță că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu „propuneri clare”, potrivit Euronews . Liderul PSD susține că adoptarea moțiunii de cenzură „cu un număr record ” de voturi arată o susținere masivă în Parlament pentru schimbarea executivului și că urmează o etapă de „reconstrucție” a unei noi majorități. În acest context, Grindeanu a făcut apel la dialog între partide, invocând nevoia de a păstra „punți” de comunicare și de a reduce tensiunea publică. În declarațiile de după vot, Grindeanu a indicat că PSD își va comunica zilnic mandatul și pozițiile cu care va merge la consultările prezidențiale și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace partidele la Cotroceni în perioada următoare. Demisia lui Bolojan, cerută pe baza „votului covârșitor” Grindeanu a argumentat că, după un vot „covârșitor” în Parlament, ar fi „normal” ca Ilie Bolojan să demisioneze din funcția de prim-ministru, chiar dacă este interimar. „Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze în acest moment din funcția de prim-ministru, chiar dacă e interimar, pentru că vorbim totuși de un vot covârșitor.” Totodată, liderul PSD a transmis că „există viață și după această moțiune” și că partidele „responsabile” trebuie să găsească o soluție pentru a merge mai departe. Ce urmează: consultări și negocieri pentru o majoritate Mesajul central al PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Grindeanu, este accelerarea negocierilor politice după căderea guvernului, cu două direcții imediate: consultări la Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, așteptate „în perioada următoare”; discuții între partide pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Euronews notează că moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, rezultat pe care Grindeanu îl invocă drept principal argument de legitimitate pentru schimbarea conducerii guvernului. Pentru contextul votului, publicația trimite la materialul despre căderea guvernului: Euronews . [...]

Parlamentul a încheiat votul la moțiunea de cenzură , un test politic cu potențial de a bloca sau reconfigura rapid agenda guvernamentală, inclusiv pe componenta economică invocată de inițiatori, potrivit Agerpres . Moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și vizează Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan . Documentul poartă titlul „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și a fost semnat de 254 de parlamentari. Votul s-a desfășurat secret, cu bile. Pentru adoptarea moțiunii este necesar un minimum de 233 de voturi „pentru”. Ce urmează și de ce contează În momentul încheierii votului, informația disponibilă în materialul citat se oprește la procedura și pragul necesar pentru adoptare, fără a indica rezultatul. Miza imediată este dacă Guvernul își păstrează sprijinul parlamentar sau intră într-o etapă de instabilitate politică, cu efecte directe asupra capacității de a promova măsuri și proiecte cu impact bugetar și economic. [...]

Căderea Guvernului Bolojan blochează temporar inițiativa legislativă și ordonanțele , pentru că Executivul rămâne interimar cu atribuții limitate până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier al României, a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 voturi anulate. Moțiunea a fost depusă de PSD și AUR și a strâns 254 de semnături. Pentru adoptare erau necesare 233 de voturi, astfel că moțiunea a trecut cu 48 de voturi peste prag. Ce înseamnă interimatul: 45 de zile și competențe restrânse Odată cu adoptarea moțiunii, Guvernul este considerat legal demis, iar încetarea efectivă a mandatului urmează să se producă în maximum 45 de zile, perioadă în care cabinetul rămâne interimar. În acest interval, Guvernul interimar are competențe limitate și, potrivit sursei, nu poate: adopta ordonanțe de urgență (OUG); adopta ordonanțe simple; iniția proiecte de lege; promova politici noi, conform prevederilor Codului Administrativ. Executivul interimar poate administra „treburile publice curente” și poate emite doar acte de nivel secundar, precum hotărâri de guvern, respectiv acte cu caracter individual sau normativ secundar. Vot record și comparația cu moțiunile din ultimul deceniu Mediafax notează că, în ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu. Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns 281 de voturi împotrivă, același număr ca în cazul moțiunii care a dus la căderea Guvernului Florin Cîțu în 2021. Sursa mai indică următoarele repere: 2017: moțiunea împotriva lui Sorin Grindeanu – 241 de voturi, 222 de semnături; 2019: moțiunea împotriva Vioricăi Dăncilă – 238 de voturi, 237 de semnături; 2020: moțiunea împotriva lui Ludovic Orban – 261 de voturi, 208 semnături; 2021: moțiunea împotriva lui Florin Cîțu – 281 de voturi, 122 de semnături (USR PLUS și AUR). Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Pasul următor este declanșarea consultărilor formale la Palatul Cotroceni , rolul central revenind președintelui României, potrivit Constituției. Conform articolului 103, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă aceasta nu există, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat trebuie să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului, iar învestirea se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. După vot, premierul și miniștrii depun jurământul în fața președintelui, moment din care își exercită mandatul. [...]

Florin Roman (PNL susține că moțiunea de cenzură ar crea o alianță PSD–AUR cu efecte politice imediate , avertizând că înțelegerea ar avea un „preț” care va fi resimțit „de mâine”, potrivit news.ro . Deputatul liberal a făcut declarațiile marți, în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură . Roman a afirmat că „astăzi se naște o nouă alianță politică între PSD și AUR” și a descris votul ca pe un moment care „nu va fi un eveniment cu artificii”, ci unul „în care se dă foc României”. „Astăzi se naşte o nouă alianţă politică între PSD şi AUR. Astăzi nu va fi un eveniment cu artificii, va fi un eveniment în care se dă foc României, în care cei care spuneau că nu vor avea niciodată vreo înţelegere, azi o fac, iar de mâine fiecare dintre dumneavoastră veţi plăti acest preţ al acestei înţelegeri, ziua în care Bolojan se leapătă de Satana”, a declarat Florin Roman. În intervenția sa, Florin Roman a citit și un mesaj atribuit unui alegător din județul Alba, adresat președintelui PSD, Sorin Grindeanu . Alegătorul ar fi transmis că știe „cât îl costă” dacă acesta rămâne la putere, dar ar vrea să știe „cât l-ar costa” dacă va pleca. [...]

AUR își leagă moțiunea de cenzură de anticipatele pe care le cere : prim-vicepreședintele formațiunii, Petrișor Peiu , a spus că își dorește funcția de premier și că obiectivul partidului este declanșarea alegerilor anticipate, potrivit Știrile Pro TV . Declarațiile au fost făcute marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, inițiată de PSD și susținută de AUR. Peiu a afirmat: „Îmi doresc să fiu premier. De asta intri în politică. Să fii premier sau președinte”. Tot el a indicat miza politică urmărită de AUR după o eventuală cădere a Guvernului: „Obiectivul AUR este alegeri anticipate”. Ce urmează în Parlament și care este pragul de adoptare Parlamentul votează moțiunea de cenzură de la ora 11. Pentru ca demersul PSD-AUR să treacă sunt necesare 233 de voturi ale senatorilor și deputaților. Materialul reamintește și regulile votului la moțiune: în mod tradițional, votul este secret și se exprimă cu bile (albă și neagră), iar pentru adoptare contează majoritatea absolută a numărului total de parlamentari, nu prezența la vot. Semnalul operațional: disciplină diferită la vot între PSD și AUR În timp ce, potrivit unor surse social-democrate citate de Știrile Pro TV, parlamentarii PSD ar urma să voteze „cu bilele la vedere”, conducerea AUR nu le-a cerut aleșilor să procedeze la fel. Peiu a spus că fiecare deputat sau senator va decide individual cum votează. „Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiționăm vot la vedere la moțiune”. [...]

PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]