Știri
Știri din categoria Politică
PSD pune presiune pentru schimbarea rapidă a guvernului după moțiune, iar Sorin Grindeanu cere demisia premierului interimar Ilie Bolojan și anunță că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu „propuneri clare”, potrivit Euronews.
Liderul PSD susține că adoptarea moțiunii de cenzură „cu un număr record” de voturi arată o susținere masivă în Parlament pentru schimbarea executivului și că urmează o etapă de „reconstrucție” a unei noi majorități. În acest context, Grindeanu a făcut apel la dialog între partide, invocând nevoia de a păstra „punți” de comunicare și de a reduce tensiunea publică.
În declarațiile de după vot, Grindeanu a indicat că PSD își va comunica zilnic mandatul și pozițiile cu care va merge la consultările prezidențiale și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace partidele la Cotroceni în perioada următoare.
Grindeanu a argumentat că, după un vot „covârșitor” în Parlament, ar fi „normal” ca Ilie Bolojan să demisioneze din funcția de prim-ministru, chiar dacă este interimar.
„Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze în acest moment din funcția de prim-ministru, chiar dacă e interimar, pentru că vorbim totuși de un vot covârșitor.”
Totodată, liderul PSD a transmis că „există viață și după această moțiune” și că partidele „responsabile” trebuie să găsească o soluție pentru a merge mai departe.
Mesajul central al PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Grindeanu, este accelerarea negocierilor politice după căderea guvernului, cu două direcții imediate:
Euronews notează că moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, rezultat pe care Grindeanu îl invocă drept principal argument de legitimitate pentru schimbarea conducerii guvernului. Pentru contextul votului, publicația trimite la materialul despre căderea guvernului: Euronews.
Recomandate
După căderea Guvernului Bolojan, Constantin Toma avertizează asupra presiunii pe curs și dobânzi și susține că singura formulă „tehnic” posibilă ar fi un executiv PSD cu Sorin Grindeanu premier, în condițiile în care PSD ar urma să guverneze „cel mai probabil” alături de AUR, potrivit Agerpres . Primarul Buzăului, social-democratul Constantin Toma, a declarat marți, după adoptarea moțiunii de cenzură , că PNL și USR „nu pot da girul” unei relații între PSD și AUR, motiv pentru care vede ca soluție trecerea PSD la guvernare, cu Grindeanu prim-ministru, iar PNL în opoziție. În același context, Toma a legat instabilitatea politică de efecte economice imediate și a spus că Banca Națională a României „a trebuit să contribuie” cu „vreo două miliarde de euro” (aprox. 10 miliarde lei) pentru a menține cursul „cât de cât stabil”. El a afirmat că este „un curs istoric, peste 5,2 lei pentru un euro”, și a susținut că cresc dobânzile de finanțare la creditele contractate de stat pentru refinanțarea datoriilor, ceea ce ar amplifica dificultățile economice. Toma a mai spus că aprecierea euro și a dolarului față de leu se traduce în scumpiri „la raft” și la carburanți, invocând efecte în lanț asupra prețurilor de consum. Reformele, condiție internă pentru PSD, în lectura lui Toma Pe plan politic, edilul a afirmat că PSD „ar trebui să facă reforme”, dar a adăugat că partidul „nu a făcut” reforme „în toată istoria lui” și și-a exprimat scepticismul că actuala conducere ar putea angaja măsuri care să „scoată România din criză”. Întrebat despre viitorul politic al lui Ilie Bolojan după demiterea prin moțiune, Toma a spus că îl vede „luminos”, apreciind că fostul premier „a arătat că se poate și în România”. Context: moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți în Parlament, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. [...]
Căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide o perioadă de interimat cu puteri limitate, cu efect direct asupra capacității Executivului de a lua decizii economice și administrative majore , potrivit Mediafax . Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, 4 „contra” și 3 voturi anulate, peste pragul de 233 necesar pentru demiterea Cabinetului. În urma votului, Guvernul Ilie Bolojan rămâne în funcție doar ca interimar până la formarea unui nou Cabinet. Constituția prevede că un guvern demis poate îndeplini doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul executiv. Ce înseamnă interimatul: decizii limitate, presiune pe formarea rapidă a unui nou guvern Interimatul reduce marja de acțiune a Guvernului în dosare care cer decizii politice cu greutate, în condițiile în care atribuțiile sunt limitate la administrarea curentă. În paralel, se mută centrul de greutate către negocierile politice pentru o nouă majoritate și un nou premier. Sorin Grindeanu a cerut ca Ilie Bolojan să renunțe și la funcția de prim-ministru interimar, invocând amploarea votului din Parlament. Reacții politice: PNL își calculează pașii, așteptări de consultări la Cotroceni Cătălin Predoiu a spus că PNL trebuie să „cântărească responsabilitatea guvernării” și a susținut că situația nu ar fi trebuit să ajungă la moțiune, iar negocierile trebuiau continuate. El a mai afirmat că nu se pune problema demisiei lui Ilie Bolojan din funcția de președinte al PNL. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că „partidele responsabile” trebuie să găsească o soluție și a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace consultări la Cotroceni. Contextul moțiunii și ruptura politică Moțiunea de cenzură a fost intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, iar dezbaterea și votul au avut loc pe 5 mai, de la ora 11.00, cu vot secret, cu bile. Criza politică a fost declanșată după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit la 23 iunie 2025 ca executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, însă relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a anunțat că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul rămâne interimar până la instalarea unui nou Cabinet, iar discuțiile politice se mută pe formarea unei majorități și pe consultările anunțate în spațiul public. În lipsa unei soluții rapide, perioada de interimat riscă să prelungească blocajele în decizii cu impact economic și administrativ, în limitele impuse de Constituție. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
PSD spune că vrea „rapid” o nouă majoritate în actuala coaliție și respinge un guvern minoritar , după ce moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR a demis Cabinetul Bolojan cu un scor record, potrivit Antena 3 . În primul interviu după vot, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut că partidul își dorește să rămână într-o coaliție alături de PNL, USR și UDMR, „poate ajustată”, și că are ca prioritate găsirea unei soluții rapide „pentru ca România să aibă din nou un guvern cu puteri depline”. În același timp, a descris colaborarea parlamentară cu AUR pentru moțiune drept o decizie „pragmatică”, invocând riscul „anihilării reciproce” în absența acestui demers. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a trecut cu 281 de voturi „pentru”, iar Ilie Bolojan rămâne premier interimar cel mult 45 de zile, până la formarea unui nou executiv. De unde au venit voturile și ce semnal transmite scorul Grindeanu a spus că PSD și AUR ar avea împreună 218–219 voturi, în condițiile în care pentru adoptarea unei moțiuni sunt necesare 233. El a afirmat că, la momentul depunerii, moțiunea ar fi avut 254 de voturi, iar rezultatul final – 281 – reprezintă „un record de voturi pentru o moțiune”. Întrebat de unde au venit „surprizele”, liderul PSD a indicat zona parlamentarilor din afara grupurilor mari, menționând existența unor grupuri și neafiliați care ar însuma „peste 60 de voturi, fără minorități”, între care a enumerat POT, S.O.S (la Cameră), PACE (la Senat) și neafiliați. Linia PSD pentru negocieri: coaliție, nu minoritar Mesajul central al PSD, potrivit declarațiilor lui Grindeanu, este că partidul vrea o majoritate „în interiorul acestei coaliții de guvernare” și nu va susține un guvern minoritar. El a adăugat că PSD este „deschis în acest moment la orice variantă” care ar rezulta din consultările de la Cotroceni. În discuția despre desemnarea premierului, Grindeanu a spus că „toate variantele” sunt pe masă, dar a indicat că, dacă se respectă înțelegerea semnată „în urmă cu un an și ceva”, „ar trebui să fie PNL”. În același timp, a admis explicit scenariul opoziției dacă nu se conturează o majoritate acceptabilă pentru PSD: „PSD nu susține un guvern minoritar. (…) există și varianta de a merge în opoziție, nu văd altceva.” Contextul economic invocat în discuție În interviu a fost ridicată și tema reacției piețelor în timpul crizei politice, fiind menționate un curs euro de 5,21 și creșterea dobânzilor. Grindeanu a legat această presiune de necesitatea unei soluții rapide, fără a detalia măsuri economice sau un calendar concret. Ce urmează depinde de consultările de la Cotroceni și de capacitatea partidelor din actuala coaliție (PSD, PNL, USR, UDMR) de a reconstrui o majoritate, în condițiile în care Guvernul demis funcționează interimar, cu termenul de 45 de zile indicat în material. [...]
Parlamentul a încheiat votul la moțiunea de cenzură , un test politic cu potențial de a bloca sau reconfigura rapid agenda guvernamentală, inclusiv pe componenta economică invocată de inițiatori, potrivit Agerpres . Moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și vizează Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan . Documentul poartă titlul „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și a fost semnat de 254 de parlamentari. Votul s-a desfășurat secret, cu bile. Pentru adoptarea moțiunii este necesar un minimum de 233 de voturi „pentru”. Ce urmează și de ce contează În momentul încheierii votului, informația disponibilă în materialul citat se oprește la procedura și pragul necesar pentru adoptare, fără a indica rezultatul. Miza imediată este dacă Guvernul își păstrează sprijinul parlamentar sau intră într-o etapă de instabilitate politică, cu efecte directe asupra capacității de a promova măsuri și proiecte cu impact bugetar și economic. [...]
Căderea Guvernului Bolojan blochează temporar inițiativa legislativă și ordonanțele , pentru că Executivul rămâne interimar cu atribuții limitate până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier al României, a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 voturi anulate. Moțiunea a fost depusă de PSD și AUR și a strâns 254 de semnături. Pentru adoptare erau necesare 233 de voturi, astfel că moțiunea a trecut cu 48 de voturi peste prag. Ce înseamnă interimatul: 45 de zile și competențe restrânse Odată cu adoptarea moțiunii, Guvernul este considerat legal demis, iar încetarea efectivă a mandatului urmează să se producă în maximum 45 de zile, perioadă în care cabinetul rămâne interimar. În acest interval, Guvernul interimar are competențe limitate și, potrivit sursei, nu poate: adopta ordonanțe de urgență (OUG); adopta ordonanțe simple; iniția proiecte de lege; promova politici noi, conform prevederilor Codului Administrativ. Executivul interimar poate administra „treburile publice curente” și poate emite doar acte de nivel secundar, precum hotărâri de guvern, respectiv acte cu caracter individual sau normativ secundar. Vot record și comparația cu moțiunile din ultimul deceniu Mediafax notează că, în ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu. Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns 281 de voturi împotrivă, același număr ca în cazul moțiunii care a dus la căderea Guvernului Florin Cîțu în 2021. Sursa mai indică următoarele repere: 2017: moțiunea împotriva lui Sorin Grindeanu – 241 de voturi, 222 de semnături; 2019: moțiunea împotriva Vioricăi Dăncilă – 238 de voturi, 237 de semnături; 2020: moțiunea împotriva lui Ludovic Orban – 261 de voturi, 208 semnături; 2021: moțiunea împotriva lui Florin Cîțu – 281 de voturi, 122 de semnături (USR PLUS și AUR). Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Pasul următor este declanșarea consultărilor formale la Palatul Cotroceni , rolul central revenind președintelui României, potrivit Constituției. Conform articolului 103, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă aceasta nu există, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat trebuie să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului, iar învestirea se face cu votul majorității deputaților și senatorilor. După vot, premierul și miniștrii depun jurământul în fața președintelui, moment din care își exercită mandatul. [...]
