Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete, într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est.
Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor.
Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri.
În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus:
atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei.
Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”.
Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern.
În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză Rusia că folosește apelul la armistițiu ca instrument de propagandă , susținând că Moscova cere încetarea focului pentru 9 mai , dar continuă în paralel atacurile zilnice asupra Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a calificat drept „cinism absolut” solicitarea de armistițiu legată de manifestările de la 9 mai – ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste – în condițiile în care, spune el, atacurile continuă „în fiecare zi”. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare. În același context, atacurile cu rachete și drone din timpul nopții au ucis cel puțin cinci persoane în două regiuni ale Ucrainei, conform autorităților locale citate în material. Zelenski a mai afirmat că Rusia „ar putea înceta focul în orice moment”, iar un astfel de pas ar opri războiul și „răspunsurile” Ucrainei. El a adăugat că sunt necesari „pași reali” pentru pace și că Ucraina „va acționa în consecință”, potrivit mesajului publicat pe platforma X. [...]
Parlamentul Ucrainei pregătește o strategie națională de securitate biologică, chimică și nucleară , pe fondul riscului ca Rusia să recurgă la arme de distrugere în masă, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: stabilirea unor proceduri și responsabilități instituționale pentru scenarii de criză, inclusiv o posibilă utilizare a armelor nucleare. Roman Kostenko , secretarul comitetului de apărare din Rada Supremă , a spus într-un interviu pentru postul NTA că Ucraina trebuie să ridice „la cel mai înalt nivel” gradul de pregătire, în condițiile în care se confruntă cu „cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă”. Ce se discută în Rada Supremă și de ce contează Strategia analizată vizează securitatea biologică, chimică și nucleară, într-un context în care, potrivit lui Kostenko, Ucraina și-a pierdut în timp o parte din capacitățile și măsurile de siguranță din aceste domenii. Deputatul a comparat situația cu abordarea unor state din NATO, despre care afirmă că au strategii și cadre de acțiune mai bine definite. În acest cadru, parlamentarul cere o „revizuire urgentă” care să definească rolurile instituțiilor-cheie în gestionarea amenințărilor de acest tip. Doctrina nucleară a Rusiei, un factor de presiune Un element care alimentează îngrijorarea este modificarea doctrinei nucleare a Rusiei în 2024, despre care Kostenko afirmă că ar extinde circumstanțele în care Moscova ar putea folosi arme nucleare, inclusiv preventiv, dacă există percepția unui atac iminent. „Dacă rușii consideră pur și simplu că cineva ar putea să-i atace, pot să le folosească preventiv. Practic, și-au dat mână liberă pentru a folosi armele nucleare. Ucraina trebuie să fie pregătită pentru acest scenariu. Toate serviciile trebuie să fie pregătite.” Cine ar urma să fie implicat și ce urmează Kostenko spune că strategia trebuie să stabilească explicit responsabilitățile instituțiilor implicate, menționând Ministerul Apărării, DSNS (serviciul ucrainean pentru situații de urgență) și Ministerul Afacerilor Interne. „Trebuie să anticipăm totul și să fim pregătiți pentru orice, pentru că știm cu cine luptăm.” În paralel, materialul amintește că Vladimir Putin a transmis în februarie un mesaj de intimidare nucleară la adresa Ucrainei și a Occidentului, într-un discurs ținut la Serviciul Federal de Securitate (FSB), la împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului la scară largă. În forma prezentată, strategia este „analizată” de Rada Supremă, iar publicația notează că parlamentul „urmează să discute” documentul, fără a indica un calendar sau o dată pentru adoptare. [...]
Ucraina și Slovacia pregătesc o reuniune comună de guvern la final de iunie , un pas care poate debloca proiecte bilaterale cu efect direct în conectivitatea regională, inclusiv pe transport, după o perioadă de tensiuni între Kiev și Bratislava, potrivit Digi24 . Întâlnirea dintre premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Erevan, în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE). Cei doi au convenit să pregătească o reuniune comună a guvernelor de la Kiev și Bratislava, menită să consolideze relațiile bilaterale și sprijinul Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Robert Fico a spus, într-un comunicat preluat de EFE, potrivit Agerpres, că reuniunea comună ar urma să aibă loc „la sfârșitul lunii iunie”, fie la Bratislava, fie la Kiev. Premierul slovac a susținut că formatul ar trebui să producă „rezultate concrete”, dând ca exemplu crearea de legături de transport între cele două țări. Zelenski a transmis, într-un mesaj pe rețeaua X, că Slovacia sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE și este pregătită să o asiste „pe acest drum”. Înaintea întâlnirii de la Erevan, cei doi au avut și o discuție telefonică, după care Fico a confirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniune. Contextul tensiunilor: conducta Drujba și acuzațiile de „șantaj politic” Relațiile dintre Ucraina și Slovacia (și, separat, Ungaria) s-au deteriorat suplimentar de la sfârșitul lunii ianuarie, după oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei, în urma unui atac cu drone al Rusiei. În acest context, Zelenski a invocat durata reparațiilor, în timp ce Viktor Orban și Robert Fico au acuzat Ucraina că ar fi tergiversat lucrările, descriind situația drept o formă de presiune politică, pe fondul disputelor legate de sprijinul pentru Ucraina și de perspectiva aderării la UE. Potrivit informațiilor citate, după ce Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie, Ucraina a finalizat reparațiile, iar Zelenski a anunțat pe 21 aprilie repunerea conductei în funcțiune. Ce urmează Dacă reuniunea comună de guvern va avea loc la final de iunie, aceasta ar putea deveni primul cadru formal pentru relansarea cooperării practice dintre cele două state, cu accent pe proiecte de transport și pe coordonarea politică legată de parcursul european al Ucrainei. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre proiecte concrete deja agreate. [...]
Rusia a consemnat în aprilie prima reducere netă a teritoriului controlat în Ucraina din vara lui 2023 , un semnal de încetinire a ofensivei care complică planificarea operațională și calculele politice ale Moscovei înaintea unui posibil armistițiu de scurtă durată, potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . Suprafața controlată de Rusia s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023. Deși câștigul Kievului este limitat ca amploare, el se înscrie într-o tendință mai largă de frânare a avansurilor rusești observată din decembrie 2025. Ce arată datele despre ritmul operațiunilor ISW notează că în martie forțele ruse au avut un progres teritorial limitat , de 23 km² , iar în aprilie balanța s-a întors în favoarea Ucrainei. Institutul leagă această evoluție de mai mulți factori, între care: contraatacuri terestre ucrainene și lovituri de la distanță medie; blocarea utilizării rusești a terminalelor Starlink în Ucraina, în februarie 2026; represiunea Kremlinului asupra Telegram , care ar fi agravat probleme existente în armata rusă; efecte sezoniere (topirea solului înghețat și ploile de primăvară), care ar înrăutăți condițiile de deplasare. În aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană ar fi avansat în mai multe puncte ale frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia ar fi cucerit, totuși, câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk). De ce „pierdere de teren” nu înseamnă retragere completă Analiza subliniază că retragerea raportată nu este totală: militari ruși rămân infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren. Potrivit descrierii ISW, armata rusă trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în sectoare mobile ale frontului, expuse atacurilor cu drone, pentru a facilita ulterior avansul forței principale. Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările privind teritoriul deținut de fiecare parte. Dimensiunea reală a schimbării și limitele estimărilor Deși este prima creștere netă a controlului ucrainean din ultimii doi ani și jumătate, 120 km² reprezintă doar 0,02% din teritoriul Ucrainei (incluzând Crimeea și Donbas), potrivit analizei. În ansamblu, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. Estimările menționate exclud și câștigurile revendicate de Rusia care nu sunt confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project (asociat American Enterprise Institute). Context diplomatic: armistițiu propus vs. armistițiu cerut Pe fundalul luptelor intense, negocierile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, cerere pe care Kremlinul o refuză. [...]
Reducerea cu circa 120 km² a zonei controlate de Rusia între martie și aprilie indică o încetinire a avansului Moscovei , dar fără o schimbare majoră de front, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV , realizată pe baza datelor ISR și a evaluărilor ISW. Mișcarea este prezentată ca o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara lui 2023: în aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană a avansat în mai multe puncte de-a lungul frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporijie, Harkov și Donețk. În același timp, Rusia a cucerit „câțiva kilometri pătrați” la est de Kramatorsk (Donețk). De ce contează: avansul rus încetinește, dar controlul teritorial rămâne masiv Câștigurile Kievului se înscriu într-o tendință mai amplă de încetinire a avansului rus, menționată ca fiind vizibilă din decembrie 2025. În martie, forțele ruse ar fi înregistrat un progres aproape nul, de doar 23 km², conform aceleiași surse. ISW indică mai mulți factori care ar fi agravat problemele armatei ruse, inclusiv contraatacuri terestre și lovituri ucrainene de rază medie, precum și blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin. „Contraatacurile terestre și loviturile ucrainene de rază medie, blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin au exacerbat problemele existente în cadrul armatei ruse.” Analiștii invocă și un posibil efect sezonier: topirea solului înghețat și ploile de primăvară ar fi deteriorat condițiile de deplasare a trupelor. Limitările retragerii: „infiltrări” și lupte în zone instabile Retragerea nu este descrisă ca fiind completă. Militari ruși ar rămâne infiltrați în aproximativ trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren, iar Rusia ar trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în zone înguste, expuse atacurilor cu drone, cu scopul de a facilita ulterior avansul trupelor principale. Aceste operațiuni nu ar fi incluse în estimările privind teritoriile controlate de fiecare parte. Teritoriul în cifre: câștiguri marginale pentru Ucraina, ocupație de peste 19% pentru Rusia Deși câștigurile din aprilie sunt prezentate ca primele din ultimii doi ani și jumătate, ele rămân marginale în raport cu dimensiunea țării: 120 km² reprezintă 0,02% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și Donbas. La peste patru ani de la invazia din februarie 2022, Rusia ocupă „puțin peste 19%” din Ucraina, potrivit articolului. Din acest total, 7% reprezintă Crimeea și zone din Donbas aflate deja sub control rus sau al separatiștilor proruși înainte de invazie, iar cea mai mare parte a avansurilor teritoriale ruse ar fi fost realizată în primele săptămâni ale conflictului. În plan diplomatic, materialul notează că Moscova a propus recent un armistițiu scurt pentru festivitățile de 9 Mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a favoriza negocierile, variantă pe care Kremlinul o refuză. [...]
Rusia își schimbă șeful Forțelor Aerospațiale după critici interne privind apărarea antiaeriană , într-un moment în care pe front nu sunt confirmate avansuri, iar intensitatea atacurilor cu rachete și drone rămâne ridicată, potrivit Kyiv Post , care preia evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) . Numirea colonelului general Alexander Chaiko în funcția de comandant-șef al Forțelor Aerospațiale Ruse (VKS) vine „după critici interne recente” legate de eșecuri ale apărării antiaeriene și ale campaniei aeriene, notează ISW. Schimbarea de comandă sugerează presiune în interiorul aparatului militar rus pentru rezultate, în special pe componenta aeriană, unde performanța este evaluată public și politic. Frontul: infiltrare veche, progres limitat ISW arată că forțele ruse au infiltrat pentru prima dată periferia orașului Kostiantînivka la finalul lui octombrie 2025, dar „nu au reușit încă să obțină un progres operațional semnificativ” în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka. În același timp, evaluarea menționează că nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu au înregistrat avansuri confirmate pe linia frontului. Atacuri aeriene: rachete Iskander și valuri de drone Pe fondul acestei stagnări relative la sol, Rusia a continuat loviturile la distanță. ISW consemnează că, pe 3 mai, forțele ruse au lansat spre Ucraina: două rachete balistice Iskander-M; cinci rachete de croazieră Kh-59/69; 234 de drone (în cursul zilei). Separat, ISW notează încă 155 de drone lansate „peste noapte”. Semnale politice: armistițiu unilateral anunțat de Zelenski În plan politic, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat un armistițiu unilateral în noaptea de 5 spre 6 mai, ca răspuns la retorica Rusiei privind un armistițiu de „Ziua Victoriei” (9 mai), cerând forțelor ruse să răspundă reciproc. Dimensiunea economică: presiune pe „flota din umbră” a Rusiei Într-un episod cu potențial impact asupra exporturilor energetice rusești, autoritățile suedeze au confiscat pe 3 mai un petrolier din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei — rețeaua de nave folosită pentru a transporta petrol în condiții opace, pentru a ocoli restricții și controale. Ce mai spune ISW despre zvonurile privind securitatea lui Putin Evaluarea menționează și un raport „scurs” al unei agenții europene de informații, care ar indica o îngrijorare tot mai mare a președintelui Vladimir Putin pentru siguranța sa și a oficialilor de rang înalt. ISW precizează însă că nu a observat dovezi independente care să susțină alte părți ale raportului, inclusiv afirmații despre temeri privind o tentativă de lovitură de stat în Rusia. [...]
