Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete, într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est.
Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor.
Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri.
În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus:
atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei.
Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”.
Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern.
În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est.
Recomandate
Avertismentul lui Zelenski indică un risc imediat de întreruperi operaționale în Ucraina , pe fondul pregătirilor Rusiei pentru „un nou atac de amploare”, potrivit Mediafax . În mesajul său video de sâmbătă seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut populației să fie atentă la alertele de raid aerian „în această seară și în următoarele ore”, afirmând că Rusia s-a pregătit pentru un atac masiv și îndemnând oamenii să se protejeze. „În această seară și în următoarele ore, trebuie să fim deosebit de atenți la alertele de raid aerian. Rușii s-au pregătit pentru un nou atac de amploare. Vă rog, aveți grijă de voi.” Contextul: escaladare după atacuri cu drone asupra Moscovei Potrivit Kyiv Independent (citat de Mediafax), avertismentul vine la câteva zile după ce Ucraina a lansat două atacuri cu drone împotriva Moscovei într-o singură săptămână, iar Kremlinul a promis represalii. În urma acestor atacuri, o rafinărie de petrol din Moscova a fost avariată, ceea ce ar fi agravat criza de combustibil la nivel național, conform aceleiași surse. Zelenski a mai spus că atacul asupra Moscovei a fost un „răspuns just” la atacurile rusești recente, care ar fi provocat pagube pe scară largă la situri culturale și istorice, inclusiv la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev-Pecerska , sit UNESCO. Semnalul operațional: ținte legate de capacitatea de luptă În același context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat pe 18 iunie cu noi atacuri asupra „țintelor de care depinde direct eficacitatea combativă a forțelor armate ucrainene”, potrivit informațiilor redate de Mediafax. [...]
Gestul lui Volodimir Zelenski riscă să adâncească tensiunile politice dintre Kiev și Varșovia , într-un moment în care relația bilaterală are relevanță directă pentru cooperarea regională și pentru stabilitatea flancului estic al UE și NATO, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a anunțat că a returnat Poloniei cea mai înaltă distincție a țării, Ordinul Vulturul Alb , după ce i-a fost retrasă de omologul său polonez, Karol Nawrocki . Zelenski a susținut, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, că distincția acordată în 2023 era percepută la Kiev ca un semn de recunoaștere pentru „poporul ucrainean și armata” Ucrainei, așa cum „s-a declarat atunci”. Totodată, liderul ucrainean a transmis că Ucraina rămâne „deschisă tuturor formatelor de discuții semnificative cu Polonia”, cu obiectivul de a evita „interpretările contradictorii” ale unor episoade „dificile și dureroase” din istoria comună. De ce a fost retrasă decorația Karol Nawrocki a anunțat vineri seară retragerea Ordinului Vulturul Alb, invocând decizia lui Zelenski de la sfârșitul lunii mai de a glorifica Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial considerată în Polonia responsabilă pentru moartea a peste 100.000 de polonezi. Președintele polonez s-a declarat „indignat” de hotărârea omologului său ucrainean. Efecte imediate: reacții în lanț la Kiev După anunțul de la Varșovia, mai mulți oficiali ucraineni au indicat încă de vineri seară că vor restitui, în semn de protest, decorații primite de la statul polonez. Între numele menționate se află ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga și șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Kirilo Budanov. Episodul mută disputa istorică în zona deciziilor simbolice cu încărcătură politică, ceea ce poate complica dialogul bilateral pe termen scurt, chiar dacă Zelenski afirmă că Ucraina rămâne deschisă discuțiilor. [...]
Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tiumen arată că infrastructura petrolieră a Rusiei rămâne expusă chiar și la mii de kilometri de front , un risc cu potențial de perturbare operațională în lanțul de producție și rafinare, potrivit G4Media . Ucraina a lansat sâmbătă un atac cu drone asupra regiunii siberiene Tiumen, la aproximativ 2.000 de kilometri de graniță, au transmis autoritățile locale ruse, informație preluată de Agerpres din agențiile EFE și dpa. Guvernatorul regional Alexander Moor a susținut că atacul asupra rafinăriei din Tiumen „a fost respins”, iar serviciile de urgență intervin în zona unde au căzut fragmente din dronele doborâte. Oficialul rus a mai afirmat că, potrivit datelor preliminare, nu au existat răniți în rândul lucrătorilor, însă angajații au fost evacuați preventiv. Ce indică incidentul pentru sectorul energetic Dincolo de bilanțul imediat, episodul subliniază presiunea constantă asupra infrastructurii energetice ruse, rafinăriile fiind descrise ca ținte „predilecte” ale atacurilor ucrainene, în cadrul unei tactici de război asimetric. În același context, sursa notează că drone ucrainene au reușit în această săptămână să lovească inclusiv o rafinărie la Moscova, unde au izbucnit incendii masive. Reacția autorităților ruse și limitările de informație Potrivit materialului, canalele rusești de pe Telegram nu au publicat imagini ale atacului, pe fondul interdicției de a posta pe rețelele sociale urmările loviturilor cu drone ucrainene. Autoritățile ruse au emis și o alertă de risc de atacuri cu drone în regiunile învecinate Kurgan, Celiabinsk și Sverdlovsk. Totodată, ele au susținut că sâmbătă, între orele 7:00 și 14:00, au fost doborâte 57 de drone ucrainene, după ce în noaptea precedentă ar fi fost doborâte încă 287 de drone lansate asupra unor ținte din diferite regiuni ale Rusiei. Aceste cifre nu pot fi verificate independent din informațiile prezentate în articol. [...]
Ungaria a ridicat interdicția asupra distribuției mass-mediei ucrainene , o decizie pe care noul guvern de la Budapesta o leagă direct de normalizarea relațiilor cu Kievul și de accesul minorității ucrainene și al refugiaților la informații independente, potrivit Kyiv Post . Măsura a fost anunțată vineri, 19 iunie, de ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr , într-o postare pe Facebook. Oficialul a spus că ridicarea restricțiilor urmărește să asigure „acces fiabil la informație” în limba maternă pentru ucrainenii din Ungaria și să contribuie la refacerea relațiilor bilaterale. De ce contează decizia: semnal politic și schimbare de abordare Interdicția fusese introdusă în 2025, „voluntar”, de partidul Fidesz al fostului premier Viktor Orbán. La acel moment, guvernul invocase măsuri luate de Ucraina împotriva unor publicații maghiare, pe care Kievul le acuza că încalcă standardele jurnalistice și promovează narațiuni ale statului rus. Tarr a respins justificarea vechii administrații și a diferențiat explicit între propagandă și presă independentă. „Nu se poate confunda presa care răspândește propaganda rusă cu presa autentică, independentă, nici în Ungaria, nici la nivel internațional.” În aceeași logică, ministrul a susținut că interdicția ar fi fost folosită pentru a deteriora deliberat relațiile diplomatice și a prezentat schimbarea ca parte a unei politici de „bună vecinătate”, cu efecte inclusiv asupra situației maghiarilor din afara granițelor. Implementare și context: coordonare cu minoritatea ucraineană și alte dosare sensibile Ridicarea interdicției a fost coordonată cu Liliana Grexa, reprezentantă a minorității naționale ucrainene din Ungaria, care a invocat necesitatea practică de a oferi refugiaților acces la informații actuale despre Ucraina. Decizia este prezentată ca un element dintr-o serie de pași ai administrației premierului Péter Magyar pentru a reduce tensiunile cu Ucraina. În acest context, Kyiv Post menționează și două evoluții conexe: investigația internă dispusă de Magyar în cazul „convoiului de aur ucrainean”, după ce în martie autoritățile ungare au reținut două vehicule blindate ale băncii de stat ucrainene Oschadbank, care transportau 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) , 35 de milioane de euro (aprox. 178 milioane lei) și 9 kilograme de aur bancar din Viena spre Kiev; acuzațiile au fost retrase în mai, iar activele au fost returnate; acordul din 12 iunie privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, prin care Kievul s-a angajat, printr-o notă diplomatică, la Planul de acțiune al UE pentru minorități, inclusiv reluarea școlarizării în limba maternă și permisiunea folosirii simbolurilor naționale maghiare pentru aproximativ 100.000 de etnici maghiari din Transcarpatia. Potrivit materialului, după formalizarea acestor garanții, Ungaria și-a retras amenințarea cu veto, permițând UE să deschidă, pe 15 iunie, primul „cluster” (pachet tematic) de negocieri de aderare cu Ucraina. [...]
Ucraina a lovit podul peste strâmtoarea Henicesk, o rută-cheie de aprovizionare pentru trupele ruse din sud , într-o serie de atacuri menite să degradeze logistica și capacitățile operaționale ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Lovitura a vizat un pod rutier din regiunea Herson, pe care armata ucraineană îl descrie drept un coridor folosit de forțele ruse pentru transportul de materiale militare între Peninsula Crimeea ocupată și dispozitivele rusești din sudul Ucrainei. Atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, conform comunicărilor militare citate de publicație. În paralel, forțele ucrainene au raportat că au lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S în regiunea Zaporijjea, în apropierea localității Dolînske, precum și mai multe puncte de comandă pentru drone (UAV) în trei locații diferite: lângă Soledar (Donețk), Hrozove (Zaporijjea) și Terebreno (regiunea Belgorod, pe teritoriul Rusiei). Incendii raportate în Crimeea, inclusiv la infrastructură energetică și de transport Atacurile asupra logisticii și punctelor de comandă au coincis cu relatări despre mai multe atacuri cu drone asupra unor ținte din Crimeea ocupată, sâmbătă dimineață. Potrivit aceleiași surse, au fost semnalate incendii la mai multe obiective din energie și transport. Datele satelitare ar fi indicat două incendii separate la centrala termoelectrică Tavriyska, lângă Strohonivka, în districtul Simferopol. Facilitatea are o capacitate de 470 MW și a fost pusă în funcțiune în 2019, conform articolului. Au mai fost înregistrate incendii la depozite de petrol și gaze la nord-vest de Bahcisarai, operate de „TES”, companie care administrează o rețea mare de benzinării în peninsulă. De asemenea, au fost raportate incendii la două stații de distribuție a gazelor din apropierea satelor Juravlivka și Lokhivka, după explozii semnalate în acele zone. Ce urmărește Ucraina prin aceste lovituri Din informațiile prezentate, țintele indică o strategie de presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și a coordonării operaționale rusești: întreruperea rutelor de transport între Crimeea ocupată și sudul Ucrainei (podul peste strâmtoarea Henicesk); reducerea protecției antiaeriene locale (lovirea Pantsir-S); afectarea controlului și coordonării dronelor (puncte de comandă UAV). Publicația notează și că sateliții au detectat un incendiu în vecinătatea podului Henicesk, pe fâșia Arabat, într-o zonă unde autoritățile de ocupație ar fi construit anterior o traversare pe pontoane după lovituri anterioare asupra podurilor permanente. Separat, a fost raportat un incendiu la intrarea feroviară către uzina Crimean Titan din Armiansk, iar localnici ar fi auzit explozii și focuri de armă în jurul miezului nopții. Pe parcursul nopții, au existat relatări despre explozii și activarea apărării antiaeriene ruse în Simferopol, Perevalne, Sevastopol și districtul Krasnoperekopsk. [...]
