Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
JEC Tower din Arabia Saudită se apropie de 100 de etaje – viitorul record mondial prinde contur
Turnul JEC, viitorul cel mai înalt zgârie-nori din lume, a depășit 84 de etaje și se apropie de o etapă majoră în construcție, cu finalizarea estimată pentru 2028 în orașul Jeddah din Arabia Saudită , potrivit New Atlas . Proiectul a fost reluat în ritm accelerat după ani de stagnare, fiind parte a unei serii de „gigaproiecte” menite să transforme regatul într-o destinație globală pentru turism și inovație urbană. Dezvoltat de Adrian Smith + Gordon Gill Architecture ( AS+GG ) și susținut de prințul saudit Al Waleed bin Talal Al Saud, turnul va avea cel puțin 157 de etaje și va depăși 1.000 de metri în înălțime , detronând actualul record mondial deținut de Burj Khalifa (828 m). Odată ce va atinge 100 de etaje în următoarele săptămâni, va deveni unul dintre cele aproximativ 25 de clădiri din lume care au atins acest prag. Specificații impresionante: Înălțime estimată: peste 1.000 m (nu a fost dezvăluită oficial) Etaje: minimum 157 Suprafață totală: 530.000 mp (5,7 milioane ft²) Lifturi: 59, inclusiv cu două niveluri, cu viteze de până la 10 m/s Funcționalități: hotel de lux, birouri, apartamente rezidențiale și cea mai înaltă platformă de observație din lume Proiectul a fost cunoscut anterior sub numele de Kingdom Tower și Jeddah Tower , însă a fost blocat pentru o perioadă semnificativă după ce lucrările s-au oprit la etajul 60. Potrivit mai multor surse, amânarea a fost cauzată de epurările politice din regat, conduse de prințul moștenitor Mohammed bin Salman . Un simbol al ambițiilor Arabiei Saudite Turnul JEC este doar unul dintre elementele de referință ale planului de modernizare urbană și economică a Arabiei Saudite, alături de megaproiecte futuriste precum The Line și Mukaab . Acestea fac parte din strategia de diversificare economică a regatului, pentru a reduce dependența de petrol și a atrage investiții și turiști. Prin construcția JEC Tower, Arabia Saudită nu doar că intră în cursa simbolurilor globale, ci vizează și o repoziționare arhitecturală și tehnologică de anvergură, cu impact pe termen lung asupra percepției internaționale. [...]
Magic8 Pro lansat oficial în România – HONOR mizează pe AI, foto de 200 MP și ecran record
HONOR Magic8 Pro debutează oficial în România și vine cu o serie de caracteristici de top care îl plasează direct în liga flagship-urilor premium, în special datorită camerei foto de 200 MP, ecranului extrem de luminos și accentului pus pe funcții AI. Potrivit comunicatului de presă, telefonul este disponibil deja la partenerii , în culorile Sunrise Gold și Black, la prețul recomandat de 6.499 lei, pentru varianta cu 12 GB RAM și 512 GB stocare. Lansarea este însoțită de oferte promoționale valabile până la finalul lunii ianuarie. Un telefon centrat pe cameră – 200 MP și zoom optic real Vedeta acestui model este camera telefoto de 200 MP cu deschidere f/2.6, zoom optic 3,7x, stabilizare CIPA 5.5 și un senzor generos de 1/1.4". Ea este dublată de o cameră principală de 50 MP (f/1.6) și una ultra-wide de tot 50 MP, cu un unghi de 122° și funcție macro de la doar 2,5 cm. Sistemul foto este susținut de un AI de procesare a culorii, care poate reda peste 16,7 milioane de nuanțe. Producătorul promite rezultate remarcabile atât pe zoom, cât și în condiții de iluminare scăzută. Performanță de vârf și ecran care atinge 6.000 niți Sub carcasă se află chipsetul Snapdragon 8 Gen 3 Elite Gen 5 , acompaniat de o tehnologie AI de upscaling video în jocuri, capabilă să dubleze rezoluția și să crească rata de cadre în timp real. Bateria de 6.270 mAh este bazată pe tehnologie siliciu-carbon și se încarcă rapid: 100W prin cablu și 80W wireless. Ecranul este un LTPO OLED de 6,71 inci, cu refresh adaptiv între 1 și 120 Hz, iar luminozitatea maximă atinge 6.000 niți în modul HDR, o valoare spectaculoasă. În plus, HONOR a implementat tehnologii pentru confort vizual, precum AI Defocus, PWM dimming la 4320 Hz și mod nocturn Circadian. AI-ul joacă un rol-cheie în interacțiunea cu utilizatorul HONOR Magic8 Pro integrează un nou „AI Button”, care lansează un asistent virtual capabil să interpreteze limbaj natural, să sugereze acțiuni contextuale și să lanseze rapid funcții foto avansate. Printre acestea se numără AI Eraser (ștergere de obiecte din poze), AI Outpainting (extinderea automată a cadrului) și AI Cutout (decupare inteligentă). Aceste funcții vin împreună cu MagicOS 10 , sistemul de operare care aduce și integrare cu Google Gemini pentru comenzi vocale, text sau vizuale, detectare Deepfake și protecție împotriva clonării vocii. Specificațiile esențiale – tabel de referință Caracteristică Detalii Ecran 6,71 inci LTPO OLED, 1–120 Hz, 6.000 niți, PWM 4320 Hz Procesor Snapdragon 8 Gen 3 (Elite Gen 5) RAM / Stocare 12 GB RAM / 512 GB stocare Cameră principală 50 MP, f/1.6 Cameră ultra-wide 50 MP, 122°, funcție macro (2,5 cm) Cameră telefoto 200 MP, f/2.6, zoom optic 3,7x, OIS, senzor 1/1.4”, CIPA 5.5 Baterie 6.270 mAh, încărcare 100W cablu / 80W wireless AI și OS MagicOS 10, AI Button, integrare Google Gemini Culori disponibile Sunrise Gold, Black Preț recomandat 6.499 lei Oferte limitate și garanție extinsă Până pe 31 ianuarie , cei care achiziționează telefonul pot beneficia de o reducere de până la 200 euro (aproximativ 1.000 lei), iar pentru telefoanele activate până pe 31 martie este oferit gratuit pachetul HONOR Care+ Screen Protection , care include reparații pentru ecran și capacul spate în caz de deteriorări accidentale. Oferta vizează fidelizarea timpurie a utilizatorilor și sugerează că HONOR mizează pe creșterea cotei de piață în România prin servicii post-vânzare competitive. [...]
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% – dobânzile interbancare în ușoară scădere, dar IRCC trimestrial rămâne ridicat
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, în timp ce dobânzile interbancare ROBOR au înregistrat scăderi minore în majoritatea scadențelor , potrivit BNR . La 21 ianuarie 2026, indicele ROBOR la 3 luni s-a situat la 5,91%, față de 5,97% cu o zi înainte, iar cel la 6 luni a coborât la 6,04%, de la 6,09%. Totuși, IRCC-ul aferent trimestrului III din 2025, utilizat în calculul ratelor la creditele cu dobândă variabilă, se menține la un nivel ridicat, de 5,68% pe an. Aceste niveluri reflectă o stagnare a costului creditării, în pofida dobânzii de politică monetară nemodificate încă din august 2024. Ratele ROBID (dobânzi la depozite atrase) și ROBOR (depozite plasate) confirmă ușoara relaxare a condițiilor din piața interbancară. De pildă, la data menționată, ROBOR overnight (O/N) a fost de 5,63%, iar ROBID O/N de 5,34%. În paralel, activitatea din piața monetară a înregistrat o ușoară reducere a volumului: în 20 ianuarie, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 342,8 milioane lei, la o dobândă medie de 5,64%. Dobânzile BNR rămân constante din august 2024 , când instituția a stabilit următoarele niveluri: Dobânda de politică monetară: 6,5% Facilitatea de creditare: 7,5% Facilitatea de depozit: 5,5% În ceea ce privește titlurile de stat, ultima licitație de obligațiuni din 21 ianuarie 2026 a atras o valoare totală adjudecată de 805 milioane lei, cu un randament mediu de 6,7% pentru scadența februarie 2032. Este un semnal că statul continuă să se împrumute la randamente relativ ridicate pentru a acoperi necesarul bugetar. În plus, pe piața de preschimbare a titlurilor, o tranzacție din decembrie 2025 a evidențiat randamente de până la 7,9% pentru titlurile cu scadență în 2038, semnalând cerințe ridicate de remunerare din partea investitorilor pentru datoriile pe termen lung. Tabel – Dobânzi de referință și indicatori majori (21.01.2026) : Indicator Valoare (%) Dobândă de politică monetară 6,5 ROBOR 3M 5,91 ROBOR 6M 6,04 IRCC (T3 2025) 5,68 Randament titluri stat (2032) 6,70 În ansamblu, tabloul monetar indică o menținere a prudenței în politica monetară, în condițiile unei inflații care, deși în scădere, continuă să pună presiune asupra costului împrumuturilor . Menținerea dobânzii de politică monetară la același nivel sugerează că BNR preferă să observe cum evoluează inflația în lunile următoare, înainte de a decide o eventuală relaxare monetară. Între timp, atât gospodăriile, cât și firmele continuă să resimtă efectele unor dobânzi ridicate la credite și obligațiuni. [...]
Mark Carney la Davos - Discurs despre rivalitatea marilor puteri și ordinea internațională
Discursul premierului canadian Mark Carney la Davos 2026 a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în abordarea internațională a Canadei. Carney a evidențiat provocările actuale ale ordinii internaționale și a făcut apel la o adaptare strategică a politicilor externe ale Canadei. Contextul internațional actual În discursul său, Carney a subliniat că trăim într-o perioadă de rivalitate între marile puteri, în care ordinea internațională bazată pe reguli este în declin. El a citat un aforism al lui Tucidide pentru a ilustra cum cei puternici își impun voința, iar cei slabi suferă consecințele. Acest context a determinat Canada să își reevalueze poziția strategică. Carney a menționat că, de-a lungul timpului, Canada și alte țări au prosperat sub o ordine internațională bazată pe reguli, dar această ordine este acum amenințată de marile puteri care folosesc integrarea economică ca instrument de coerciție. În fața acestor provocări, multe țări caută să își dezvolte o autonomie strategică mai mare. Răspunsul Canadei Premierul canadian a anunțat că țara sa a început să își schimbe fundamental poziția strategică, adoptând o abordare numită „realism bazat pe valori”. Aceasta implică un echilibru între principii fundamentale, precum suveranitatea și respectul pentru drepturile omului, și pragmatismul necesar în relațiile internaționale. Carney a subliniat că Canada își construiește forța internă prin reducerea taxelor și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, precum energie și inteligență artificială. De asemenea, țara își diversifică rapid parteneriatele internaționale, semnând acorduri comerciale și de securitate cu mai multe țări și regiuni. Parteneriate strategice și cooperare internațională Canada a convenit asupra unui parteneriat strategic cu Uniunea Europeană și a semnat 12 noi acorduri comerciale și de securitate pe patru continente. În plus, țara a încheiat parteneriate strategice cu China și Qatar și negociază acorduri de liber schimb cu India și alte țări din Asia și America de Sud. Premierul Canadei a marcat importanța formării de coaliții bazate pe valori și interese comune pentru a aborda probleme globale. El a evidențiat angajamentul Canadei față de NATO și eforturile de a consolida flancurile alianței prin investiții în apărare. Impactul asupra economiei și politicii externe Premierul a subliniat că diversificarea internațională este esențială nu doar din motive economice, ci și pentru a susține o politică externă onestă. Canada, ca superputere energetică și cu rezerve vaste de minerale critice, este bine poziționată pentru a influența scena internațională. „Canada are ceea ce lumea își dorește. Suntem o superputere energetică. Avem rezerve vaste de minerale critice. Avem cea mai educată populație din lume.” Acesta a concluzionat că, în fața unei lumi în schimbare, Canada trebuie să acționeze decisiv, construind o rețea densă de conexiuni în comerț, investiții și cultură. Aceasta va permite țării să facă față provocărilor și să valorifice oportunitățile viitoare. PE SCURT: Discursul lui Mark Carney la Davos a evidențiat o schimbare semnificativă în politica externă a Canadei, adaptându-se la noile realități internaționale. Abordarea sa pragmatică și principială subliniază angajamentul Canadei de a rămâne un partener stabil și de încredere pe scena globală. [...]
Ucraina renunță la dronele produse de Helsing – probleme grave de funcționare în luptă
Ucraina a decis să oprească comenzile de drone de la compania germană Helsing, cel mai mare furnizor european de tehnologie de apărare, din cauza problemelor majore de performanță constatate în utilizarea reală pe front , relatează Kyiv Post și citat de presa română. Decizia vine după ce testele operative au scos la iveală deficiențe semnificative atât în fiabilitatea aparatelor, cât și în dotările promise, în special cele bazate pe inteligență artificială. În 2024, Helsing, cu sediul la München și sprijinită financiar de investitori americani și un miliardar suedez, a semnat un contract pentru livrarea a 4.000 de drone de atac către Ucraina . Acestea au fost dezvoltate în colaborare cu o companie ucraineană, însă din cele livrate până în prezent – aproape jumătate – circa 40% au rămas neutilizate în depozite, conform unei prezentări realizate de Ministerul german al Apărării. Problemele identificate: Modelul HF-1 : criticat pentru costurile ridicate și eficiența scăzută . Modelul HX-2 : doar 25% dintre dronele testate de Regimentul 14 al Ucrainei au putut fi lansate cu succes. Funcții AI lipsă : niciunul dintre modelele livrate nu dispune de componentele necesare pentru ghidare finală, ghidare în zbor și identificare vizuală a țintei , funcții esențiale promise anterior. Modelul HX-2 este un tip de dronă cu design hibrid – aripi fixe combinate cu elice de tip quadrocopter –, dar s-a dovedit instabil și nepractic în condiții de luptă. Aceste eșecuri au dus la o lipsă de interes atât din partea Ucrainei, cât și a Germaniei , care nu mai intenționează să continue comenzi suplimentare fără o solicitare expresă din partea Kievului. Această decizie sugerează o ruptură iminentă între Ucraina și Helsing, într-un moment în care nevoia de drone eficiente este crucială în fața noii strategii ofensive a Rusiei , ce include atacuri zilnice cu sute de drone . În plus, Kievul investește tot mai mult în dezvoltarea unor drone interceptoare proprii , semnalând o posibilă repoziționare strategică în industria militară locală. [...]
Sony lansează noi senzori de imagine industriali de mare viteză – IMX928 și IMX929 captează imagini clare la până la 136 de cadre pe secundă
Sony Semiconductor Solutions a anunțat oficial noii senzori de imagine IMX928 și IMX929 , concepuți special pentru aplicații industriale unde viteza și precizia sunt esențiale. Noile modele se bazează pe tehnologia introdusă cu IMX927, dar aduc un accent și mai puternic pe captarea de mare viteză în formate mai compacte, potrivite pentru automatizări și inspecții vizuale avansate. Caracteristici tehnice esențiale: IMX928 : senzor global shutter de 68,16 megapixeli, cu dimensiuni de 22,5 x 22,5 mm. Deși mai îngust decât un senzor full-frame, este aproape la fel de înalt, fiind optimizat pentru sisteme care cer imagini de rezoluție mare într-un format redus. IMX929 : senzor mai mic (19,9 x 19,9 mm), dar cu o viteză de procesare mai mare, oferind 50,79 megapixeli. Se remarcă prin performanțe excepționale la citirea datelor, fiind ideal pentru aplicații precum măsurători 3D, inspecții în timp real și linii de producție ultrarapide. Viteză fără compromisuri Punctul forte al acestor senzori este viteza. IMX928 poate captura imagini pe 12 biți la 90 de cadre pe secundă, în timp ce IMX929 atinge un impresionant 136 de cadre pe secundă . Prin comparație, predecesorul IMX927 suporta doar 73 fps la aceeași adâncime de culoare, deși avea o rezoluție mai mare, de 105 megapixeli. Ambele modele utilizează tehnologie global shutter , eliminând complet distorsiunea de mișcare, ceea ce le face ideale pentru domenii precum: Automatizarea industrială Inspecția de înaltă precizie Producția de semiconductori Măsurători tridimensionale în timp real Sony asigură că aceste soluții reușesc să echilibreze dimensiunea compactă, rezoluția ridicată și viteza de operare , fără a compromite fiabilitatea. Această abordare modulară este esențială pentru viitoarele fluxuri de producție din industria electronică și robotică, unde cerințele pentru inspecții rapide și fără erori sunt în continuă creștere. Prin lansarea senzorilor IMX928 și IMX929, Sony își consolidează poziția în sectorul de imaging industrial , adresând cerințele tot mai stricte ale producției automatizate și ale tehnologiilor emergente. [...]
Boicotul Germaniei la Cupa Mondială din SUA - O decizie care ar putea influența Europa
Germania spune că un eventual boicot al Cupei Mondiale ține de federațiile de fotbal , nu de decizia guvernului, potrivit Digi24 . Poziția vine pe fondul unor apeluri publice din Germania care leagă participarea la turneul din 2026 de tensiunile politice și comerciale dintre SUA și Europa. Guvernul federal a transmis, într-un răspuns pentru AFP, că Federația Germană de Fotbal (DFB) și FIFA vor decide „autonom” dacă iau în calcul boicotarea competiției. Secretarul de stat pentru sport, Christiane Schenderlein, a precizat că executivul „respectă autonomia sportului” și că astfel de decizii țin exclusiv de federațiile sportive, nu de clasa politică. În Germania au apărut în ultimele zile voci care evocă un boicot sau chiar anularea turneului, în contextul disputelor legate de Groenlanda și al amenințărilor privind majorarea taxelor vamale pentru state europene. Deputatul conservator Roderich Kiesewetter a declarat pentru ziarul Augsburger Allgemeine că i-ar fi greu să își imagineze participarea țărilor europene dacă Donald Trump își pune în aplicare „amenințările privind Groenlanda” și declanșează un război comercial cu UE. Un alt deputat CDU, Jürgen Hardt, a menționat în ziarul Bild „anularea turneului” ca „ultima soluție” pentru a-l „aduce pe președintele Trump la rațiune”. Separat, deputatul SPD Sebastian Roloff a cerut un „răspuns comun” european și a indicat, în Handelsblatt, opțiunea de a „lua în considerare renunțarea la participarea la Cupa Mondială”. Articolul citează și un sondaj Insa pentru Bild, realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane, potrivit căruia 47% dintre respondenți ar aproba un boicot dacă Washingtonul ar anexa efectiv Groenlanda, în timp ce 35% s-ar opune. Germania, cvadruplă campioană mondială, nu a ratat nicio Cupă Mondială în perioada postbelică, iar turneul este programat între 11 iunie și 19 iulie 2026, în Canada, SUA și Mexic. [...]
Rusia ar putea testa reacția României în zona Neptun Deep - contextul tensiunilor din Marea Neagră
Rusia ar putea organiza provocări în zona Neptun Deep , avertizează Digi24 , în contextul în care proiectul este amplasat în zona economică exclusivă a României, la circa 160 km de țărm, iar aplicabilitatea automată a Articolului 5 din NATO este discutabilă dincolo de marea teritorială. Miza este una economică și de securitate energetică: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic al României, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro. Potrivit articolului, proiectul ar urma să includă 10 sonde pe zăcămintele Pelican South și Domino, infrastructură submarină și o conductă de gaze către Tuzla, iar contribuțiile estimate la bugetul de stat sunt menționate la circa 20 de miliarde de euro. În același material, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , afirmă că lucrările sunt ușor înaintea graficului și indică un orizont de începere a producției în 2027, cu o extracție anuală estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Oficialul a subliniat și structura acționariatului: 50% Romgaz (companie deținută de statul român în proporție de 70%) și 50% OMV Petrom. Un punct sensibil ține de cadrul de securitate. Digi24 notează că șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , a avertizat că Neptun Deep nu ar intra sub incidența Articolului 5, întrucât acesta se aplică teritoriului național și mării teritoriale (până la 12 mile marine de țărm), în timp ce proiectul este amplasat dincolo de această limită, în zona economică exclusivă, unde România are drepturi suverane asupra resurselor, dar nu aceeași garanție automată de apărare colectivă. „În condițiile în care sunt atâtea acțiuni subversive și de sabotaj în Europa, făcute de către navele aflate direct sub pavilionul Rusiei sau al unor state aliate Moscovei, nu avem nici cea mai mică garanție că Rusia nu va face același lucru și în zona economică exclusivă a țării noastre. Kremlinul poate face o provocare în zona economică exclusivă, chiar una care să ducă la încercarea articolului cinci din NATO.” Declarația îi aparține comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu , și este prezentată ca un avertisment privind riscuri de sabotaj sau incidente provocate în proximitatea infrastructurii offshore. În această logică, orice incident în zona economică exclusivă ar putea testa atât capacitatea României de a-și proteja investiția, cât și modul în care aliații ar interpreta și ar răspunde unei situații care nu se încadrează clar în definiția teritorială a Articolului 5. [...]
Von der Leyen și Macron reacționează ferm la Davos – UE îngheață acordul cu SUA pe fondul disputelor comerciale
Uniunea Europeană a suspendat marți procesul de aprobare a unui acord comercial cu Statele Unite după ce președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor noi tarife împotriva opt țări europene , ca răspuns la opoziția lor față de tentativa sa de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit The Globe and Mail , liderii europeni s-au coordonat pentru a răspunde amenințărilor economice ale lui Trump, în paralel cu avertismente ferme exprimate la Forumul Economic Mondial de la Davos de către Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron. Von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a condamnat direct politicile administrației Trump, considerând noile tarife „o greșeală gravă între aliați vechi”, adăugând că răspunsul UE va fi „neclintit, unit și proporțional”. Ea a subliniat că un acord semnat în iulie anul trecut între cele două blocuri trebuie respectat: „Când prietenii își dau mâna, acest gest trebuie să conteze.” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat SUA că subminează ordinea internațională, avertizând că Europa trebuie să folosească „instrumentele sale puternice” pentru a se apăra, inclusiv mecanismul anti-coerciție , cunoscut și ca „bazooka comercială”, care ar putea fi activat pentru prima dată împotriva Washingtonului. El a calificat intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda drept „absurdă”, insistând că aliații ar trebui să-și concentreze eforturile pe asigurarea păcii în Ucraina, relatează AP News . Măsurile americane vizează impunerea unor tarife de 10% începând cu 1 februarie pentru importurile din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit – toate opunându-se politicii SUA în Arctica. Dacă nu se ajunge la un acord, tarifele vor crește la 25% până la 1 iunie, conform CBS News . Ca reacție, Parlamentul European a decis să înghețe ratificarea acordului care ar fi eliminat taxele vamale pentru bunuri americane. „Este o pârghie extrem de puternică – nu cred că firmele vor accepta să piardă piața europeană”, a declarat Valérie Hayer, lidera grupului centrist Renew, citată de Le Monde . În urma escaladării tensiunilor, liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles. Printre opțiunile analizate se numără introducerea unor tarife de represalii în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari). Pe fondul acestor tensiuni, prim-ministrul canadian Mark Carney a primit aplauze în picioare la Davos după un discurs în care a declarat că „ordinea internațională este în criză” . „Nu trecem printr-o tranziție, ci printr-o ruptură. Vechiul sistem nu va reveni. Nostalgia nu este o strategie”, a spus el, citat de The Independent . Și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat atitudinea liderilor europeni față de Trump, comparând relațiile diplomatice cu fostul președinte american cu „negocieri cu un T-Rex” , afirmând că „nu mai putem tolera această complicitate”. Trump urmează să sosească miercuri la Davos și a declarat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, în legătură cu Groenlanda, subliniind că „nu există cale de întoarcere”. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește să se întâlnească personal cu Trump pentru a „evita o escaladare” . [...]
Trump: „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU – o provocare directă la ordinea globală
Într-un articol publicat de noi puțin mai devreme , am prezentat reacțiile internaționale privind invitațiile trimise de Donald Trump pentru a forma „Consiliul pentru Pace”. Acum, fostul președinte american afirmă că acest consiliu ar putea deveni o alternativă la Organizația Națiunilor Unite , informează The Washington Times . Declarația a fost făcută marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Trump a criticat deschis eficiența ONU, sugerând că aceasta nu și-a atins niciodată adevăratul potențial: „Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu a fost niciodată valorificat. Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am încheiat eu. Nici măcar nu m-am gândit să merg la ei.” Întrebat direct dacă „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU, Trump a răspuns simplu: „S-ar putea.” Totuși, într-un ton aparent mai moderat, fostul președinte a adăugat că „trebuie să lași ONU să continue, pentru că potențialul este atât de mare” . Această ambiguitate între critică și concesie reflectă stilul său politic – contestarea instituțiilor tradiționale, dublată de propuneri proprii în care își asumă un rol central. „Consiliul pentru Pace” – o structură alternativă, dar condiționată financiar Potrivit unui proiect de statut obținut de presă, consiliul este definit ca „o organizație internațională care urmărește stabilitatea, restabilirea guvernării legale și pacea durabilă în regiunile afectate de conflicte” . Mandatul fiecărui stat membru ar fi limitat la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în primul an – aceștia ar obține automat un loc permanent. Această formulă bazată pe contribuții financiare stârnește deja întrebări privind legitimitatea și echilibrul decizional al structurii propuse. Modelul pare să privilegieze influența economică în detrimentul consensului internațional sau al principiului egalității între state – unul dintre fundamentele Cartei ONU . Lideri invitați și reacții internaționale: Printre liderii invitați recent se numără: Javier Milei (președintele Argentinei), Santiago Peña (președintele Paraguayului), Mark Carney (premierul Canadei), Abdel-Fattah el-Sisi (președintele Egiptului), Recep Tayyip Erdogan (președintele Turciei). Potrivit aceleiași surse, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus și-au exprimat deja acordul de principiu. Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin analizează în continuare invitația, fără o decizie anunțată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a comentat până în acest moment, iar președintele francez Emmanuel Macron, conform relatărilor, rămâne rezervat față de idee. O inițiativă în coliziune cu ordinea internațională actuală? Declarațiile lui Trump vin pe fondul unei istorii de confruntări cu ONU: în timpul mandatului său, SUA s-au retras din peste 30 de agenții și organisme afiliate organizației, pe motiv că ar acționa împotriva intereselor americane. Propunerea unui consiliu paralel, sub conducerea sa directă și dependent financiar de statele membre, poate fi interpretată ca o mișcare menită să redefinească regulile jocului în diplomația globală — în favoarea celor dispuși să plătească și să-i valideze autoritatea. [...]
Trump îl vrea pe Putin în „Consiliul pentru Pace”; Rusia și China confirmă invitația primită pentru reconstrucția Gazei
Donald Trump a confirmat că l-a invitat pe Vladimir Putin să facă parte din „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional inițiat de fostul președinte american pentru a gestiona reconstrucția Gazei, iar Rusia și China au recunoscut oficial că au primit invitația . Potrivit Reuters , acest consiliu ar putea deveni o structură mai largă decât a fost anunțat inițial, ridicând semne de întrebare în plan geopolitic, inclusiv privind rolul ONU. Trump ar urma să-l conducă pe viață, în timp ce membrii ar avea mandate de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu un miliard de dolari, ceea ce le-ar garanta un loc permanent. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că președintele rus a primit invitația prin canale diplomatice și că Moscova evaluează detaliile. China, prin vocea purtătorului de cuvânt Guo Jiakun, a confirmat și ea invitația, însă a evitat să ofere un răspuns ferm privind acceptarea. Ambele țări par să abordeze inițiativa cu prudență, reflectând temerile că acest organism ar putea marginaliza rolul Națiunilor Unite. Printre țările care au acceptat deja invitația se numără Ungaria, Maroc, Vietnam, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Canada - însă premierul canadian Mark Carney a menționat că țara sa nu va plăti pentru un loc permanent. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a reacționat „pozitiv”. În schimb, Franța a refuzat categoric, președintele Emmanuel Macron exprimând îngrijorări privind caracterul extins al consiliului și incompatibilitatea cu structura ONU. Trump a reacționat dur, amenințând cu taxe vamale de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, notează USA Today . Ucraina, deși invitată, a transmis prin președintele Volodimir Zelenski că participarea este „de neconceput” atât timp cât Rusia și Belarus sunt implicate: „Este foarte greu de imaginat cum am putea fi împreună într-un consiliu cu Rusia, care este dușmanul nostru, și cu aliatul lor, Belarus.” , a declarat Zelenski pentru Anadolu Agency . Situația este și mai controversată din cauza faptului că Vladimir Putin se află sub un mandat de arest internațional emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023, pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Critici au venit și din partea Israelului, unde premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „anunțul privind componența consiliului pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii noastre” . Trump urmează să prezinte oficial lista membrilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Rolul Consiliului pentru Pace: obiective declarate și controverse Inițial, scopul consiliului era reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul Israel-Hamas, însă un draft de statut circulat recent printre membrii potențiali arată că atribuțiile ar putea fi extinse la alte conflicte globale. Acest lucru alimentează temeri că inițiativa ar putea deveni o platformă geopolitică paralelă ONU, condusă de Trump, ceea ce ridică întrebări legate de legitimitate, echilibru de putere și neutralitate. Puncte esențiale ale planului: Element Detalii Conducere Donald Trump (pe viață) Mandat membri 3 ani (cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru un loc permanent) Scop declarat inițial Reconstrucția Gazei Posibilă extindere Alte conflicte globale Țări confirmate Ungaria, Maroc, Vietnam, EAU, Kazahstan, Canada (fără contribuție financiară) Țări reticente sau opozante Franța, Ucraina, Israel Controverse Implicarea Rusiei, Belarusului, evitarea ONU, mandatul pe viață al lui Trump Pe măsură ce Trump încearcă să-și afirme o influență internațională semnificativă în afara structurilor clasice de guvernare globală, inițiativa „ Consiliului pentru Pace ” pare mai degrabă o platformă geopolitică alternativă, al cărei succes sau eșec va depinde de gradul de susținere internațională reală - și de modul în care va fi percepută de statele-cheie și instituțiile globale. [...]
Sorin Grindeanu descrie relația „grea” cu Ilie Bolojan - criticile vin în plin proces de revizuire a legilor justiției
Sorin Grindeanu spune că relația cu premierul Ilie Bolojan este „grea” , potrivit HotNews.ro . Președintele PSD a făcut declarațiile marți, 20 ianuarie 2026, într-o intervenție la Gândul , în contextul discuțiilor din coaliție despre funcționarea guvernării și despre revizuirea legislației din domeniul justiției. Grindeanu a afirmat că, în acest moment, nu vede „altă alternativă de guvernare”, dar a avertizat că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar putea împinge țara spre alegeri anticipate. Întrebat dacă ar trebui schimbat Ilie Bolojan din funcția de premier, liderul PSD a răspuns că „nu suntem încă în acel moment”. În același timp, șeful PSD l-a criticat pe premier pentru ceea ce a numit o rigiditate în raport cu ideile venite din afara propriului cerc. El a susținut că această percepție nu ar fi doar a PSD, ci și a celorlalți parteneri de coaliție, UDMR și USR, invocând dificultăți în „interacțiune” și „dialog” atunci când se caută soluții. Un punct distinct al criticilor a vizat comitetul de analiză și revizuire a legilor din domeniul justiției. Grindeanu a spus că, „ca exemplu de ieri”, UDMR și USR l-ar fi întrebat pe Ilie Bolojan care este rolul acestui comitet, în condițiile în care există Parlament și comisii de specialitate, iar premierul nu ar fi oferit un răspuns. „Care e expertiza unor domni, doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile justiției? (…). Habar n-am care e expertiza lui Tudor Chirilă în domeniul juridic și nici nu mă interesează să aflu.” Deși a pus sub semnul întrebării prezența unor organizații neguvernamentale în comitet, Grindeanu a adăugat că „tot ce vine și dinspre societatea civilă e foarte binevenit”, insistând însă că dezbaterea ar trebui purtată în cadrele instituționale existente, precum CSM și comisiile parlamentare de la Senat și Camera Deputaților. [...]