Știri
Știri din categoria Politică
După demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, PNL riscă să prelungească incertitudinea politică, iar europarlamentarul Rareș Bogdan avertizează că „cea mai facilă decizie” – trecerea în opoziție – lasă deschisă întrebarea cine va asigura guvernarea, potrivit news.ro.
Declarațiile au fost făcute marți, înainte de ședința Biroului Politic Național al PNL, convocată după căderea Executivului. Rareș Bogdan a spus că partidul trebuie să evalueze „lucrurile care au funcționat” și „lucrurile care nu au funcționat” și să ia o decizie „pentru România, nu doar pentru Partidul Național Liberal”.
Rareș Bogdan a ridicat explicit scenariul alegerilor anticipate și a pus sub semnul întrebării opțiunea unei guvernări alternative în actuala configurație politică.
„Cea mai facilă decizie este intrarea în opoziție și întrebarea este, totuși, cine va guverna România? Vom merge spre alegeri anticipate? Ce se întâmplă în alegeri anticipate?”
În același context, el a respins ideea unei formule PSD–AUR, despre care a spus că nu ar fi „opțiunea potrivită” pentru România.
Europarlamentarul PNL a exclus și varianta unui premier tehnocrat, invocând precedentul Dacian Cioloș.
„Am avut unul care s-a făcut de râs, Dacian Cioloș, extrem de slab.”
Rareș Bogdan a mai precizat că nu se va pronunța, deocamdată, asupra unei coaliții care ar trebui formată după demiterea guvernului, urmând să își exprime poziția după ce ascultă opiniile colegilor din partid.
Recomandate
Ilie Bolojan susține că PNL este „sub un asalt teribil” după ce a „tăiat privilegii” și a promovat un alt stil de guvernare , potrivit News . Mesajul, transmis la Congresul Extraordinar al partidului de la Romexpo, indică o repoziționare politică a conducerii liberale: PNL își explică vulnerabilitatea prin măsuri interne de „curățare” și prin refuzul unor înțelegeri politice. În discurs, Bolojan a afirmat că nu își amintește „în ultimii ani un atac atât de puternic asupra unui partid”, legând presiunea de decizii care ar fi deranjat interese și ar fi redus beneficii. „Pentru că am deranjat, am aprins lumina, am tăiat privilegii, am arătat un alt mod de guvernare, suntem sub un asalt teribil din toate părţile şi cu toate armele.” Miza internă: disciplină de partid după căderea Guvernului Președintele PNL a mulțumit liderilor și membrilor care, spune el, au rezistat „atacului furibund” asupra partidului. În același timp, a legat explicit căderea Guvernului prin moțiune de cenzură de o strategie care ar fi mizat pe „trădări” și pe atragerea unor lideri locali cu promisiuni de funcții și avantaje personale. „Strategia s-a bazat pe faptul că (...) veţi trăda, veţi accepta momeala unor posturi, a unor avantaje personale (...)” Bolojan a susținut că PNL „nu și-a trădat valorile” și a respins ideea ca partidul să devină „brelocul PSD”, formulare folosită pentru a descrie o eventuală subordonare politică. Ce urmează Din informațiile disponibile în textul sursei nu reiese ce măsuri concrete va adopta conducerea PNL după acest mesaj și nici care sunt pașii politici imediat următori; declarațiile sunt prezentate ca poziționare în fața presiunilor și ca apel la coeziune internă. [...]
Întâlnirea informală de la Bruxelles arată cum se negociază agenda UE cu actori politici români diverși , inclusiv pe teme cu miză bugetară, înaintea reuniunii Consiliului European, potrivit Adevărul . Imaginile surprind o discuție desfășurată joi, 18 iunie, la care au participat președintele Nicușor Dan, europarlamentarul Rareș Bogdan, eurodeputatul Victor Negrescu, Eugen Tomac, șeful SPP Lucian Pahonțu și consilierul de stat Valentin Naumescu. Întâlnirea ar fi avut loc într-un restaurant din centrul Bruxelles-ului, cu puțin timp înainte de reuniunea oficială a Consiliului European (link în aceeași sursă). Rareș Bogdan a confirmat pentru Digi24 existența întâlnirii și a susținut că astfel de discuții sunt obișnuite în preajma consiliilor europene. „Sunt întâlniri firești înainte de consiliu, eu sunt liderul delegației popularilor europeni din România și este normal să mă întâlnesc cu președintele.” Miza: coordonare pe dosare europene, inclusiv bugetul multianual Eugen Tomac a confirmat la rândul său întâlnirea, afirmând că „Nicușor Dan s-a văzut la hotelul respectiv cu Manfred Weber”. Victor Negrescu a explicat, tot pentru Digi24, că înaintea fiecărui Consiliu European „familiile politice” se reunesc pentru a discuta agenda, iar discuțiile au vizat, între altele, viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pe mai mulți ani), dosar de care spune că se ocupă direct în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European. Context: tensiuni în PNL, pe fundalul reorganizării interne În plan intern, prezența lui Rareș Bogdan capătă greutate și prin faptul că europarlamentarul este prezentat ca unul dintre criticii actualei conduceri a PNL. Adevărul notează că el se numără printre liderii liberali a căror demisie a fost cerută de conducerea partidului în procesul de reorganizare declanșat după Congresul extraordinar și că este considerat contestatar al premierului interimar Ilie Bolojan, pe fondul disputelor privind direcția politică a formațiunii. [...]
PNL își asumă o linie de guvernare axată pe disciplină fiscală și accelerarea PNRR , după ce Ilie Bolojan a folosit Congresul Extraordinar al partidului pentru a cere un „pact” pe șase luni care să țină deficitele „la niveluri rezonabile” și să deblocheze proiectele restante, potrivit Libertatea . Congresul a avut loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, cu participarea a 2.500 de delegați, iar Bolojan și-a deschis discursul cu ideea că PNL trebuie „să decidă astăzi cine este și ce vrea să fie”. În intervenția sa, liderul liberal a susținut că partidul a trecut printr-o „guvernare dificilă” și a apărat măsurile nepopulare luate pentru reducerea deficitelor, argumentând că „redresarea nu se face fără măsuri nepopulare”. Mesajul economic: deficit, PNRR, energie și salarii Bolojan a legat explicit ieșirea din criza politică de un set de priorități cu impact direct asupra finanțelor publice și economiei, pe care le-a inclus într-o propunere de „pact pentru România” pe următoarele șase luni: menținerea deficitelor „la niveluri rezonabile”; angajarea răspunderii guvernului pe proiectele din PNRR „care n-au fost încă aprobate”, pentru ca România „să nu piardă miliardele de euro”; măsuri în energie pentru scăderea prețurilor, astfel încât economia să fie „competitivă”; limitarea majorărilor salariale atunci când nu există acoperire în productivitate. Ruptura de PSD și formula de guvernare invocată În același discurs, Bolojan a afirmat că „se putea mai mult” în guvernare „dacă PSD nu trăgea frâna de mână” și a spus că o relație de parteneriat cu PSD „nu este posibilă”, invocând „minciuna”, „fuga de răspundere” și „disprețul pentru România”. Pe zona de soluții politice, el a declarat că PNL a lucrat „împreună cu partenerii noștri, USR și UDMR” la o formulă „cinstită, transparentă, pe față” pentru formarea unui guvern, în contextul crizei. Votul din Congres: susținere largă pentru Bolojan Congresul s-a încheiat cu un vot majoritar pentru Ilie Bolojan și moțiunea sa: 1.769 de voturi pentru, din 1.842 de opțiuni exprimate, iar 73 de voturi au fost anulate, conform aceleiași surse. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
Intrarea lui Dragoș Pîslaru în PNL ridică miza politică asupra gestionării fondurilor europene , după ce fostul lider REPER a legat decizia de susținerea „direcției de reformă” asumate de Ilie Bolojan și a respins ideea că înscrierea ar fi fost o condiție pentru participarea la guvernare, potrivit Mediafax . Pîslaru a declarat duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, că intrarea sa în partid este „pur și simplu” un gest de sprijin „într-un moment dificil” pentru PNL și pentru România, în contextul în care Ilie Bolojan candidează pentru șefia partidului. Fostul lider REPER a insistat că nu a existat o condiționare politică pentru rolul său în guvern și că, timp de aproape un an, a avut încrederea PNL și a lui Bolojan pentru a-și exercita mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. „Niciodată președintele Partidului Național Liberal nu m-a obligat să devin membru al partidului și nu a fost vreun moment în care participarea mea în guvern să fie condiționată de calitatea de membru PNL.” Argumentul performanței: absorbție „record” pe fonduri UE În explicațiile sale, Pîslaru a invocat și rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, afirmând că România a atins „un nou record de absorbție” a fondurilor europene pe zona non-agricolă, de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). El a spus că nu urmărește o competiție internă în partid, ci o contribuție prin profilul și activitatea sa guvernamentală. Ce spune despre o posibilă fuziune REPER–PNL Întrebat despre o eventuală fuziune sau absorbție a REPER de către PNL, Pîslaru a răspuns că decizia aparține conducerii REPER și că partidul „nu a fost construit în jurul unui personaj, ci în jurul unor valori”. Totuși, a adăugat că și-ar dori un „efort politic comun” în 2028, în zona reformistă și pro-europeană. „M-aș bucura să existe un efort politic comun pentru 2028, dar aceste decizii sunt la nivelul conducerii REPER. Nimeni nu poate împinge REPER să ia decizii într-un fel sau în altul.” Context: congres cu tensiuni interne și schimbări de statut Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo (București), pe fondul unor tensiuni interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la funcția de președinte al PNL și candidează cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. La congres participă 1.793 de delegați. Înscrierea lui Dragoș Pîslaru și a Oanei Gheorghiu în PNL a avut loc cu puțin timp înaintea congresului, iar cei doi au fost incluși în echipa politică propusă de Ilie Bolojan. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea congresului pentru 21 iunie, la București, cu 85% dintre voturile exprimate, ședință în care a fost aprobată și modificarea Statutului partidului. [...]
Intrarea Oanei Gheorghiu în PNL este folosită ca miză într-o dispută internă despre direcția de reformă și controlul asupra companiilor de stat , după ce aceasta a răspuns, de la tribuna Congresului, atacurilor lansate de Rareș Bogdan la adresa noii echipe a lui Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Fără să-l numească direct pe europarlamentarul liberal, Gheorghiu a ironizat etichetele folosite de criticii săi — „oengist”, „sorosist”, „globalist” și „neomarxist” — sugerând că astfel de „știri și titluri” vor apărea și în zilele următoare. „Pentru cei care încă nu mă cunosc, numele meu este Oana Gheorghiu și sunt parte din sistemul oengist, sorosist, globalist și mai ales neomarxist, care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL. Genul acesta de știri și de titluri le veți putea vedea în zilele următoare.” Miza: reforme în companii de stat și instituții, nu doar un conflict de discurs În intervenția sa, Gheorghiu și-a legat intrarea în PNL de susținerea pentru Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un om cinstit” și „un administrator” care livrează „prin rezultate, nu prin promisiuni”. În același timp, a atacat vechile mecanisme din zona publică, indicând direct probleme de guvernanță și control în companiile de stat și instituții. „Ce am găsit în mandatul meu? Companii ale statului transformate în pușculițe politice, instituții care nici măcar nu știu ce avere administrează în numele nostru, planuri de reformă întocmite cu copy-paste de la o companie la alta.” Gheorghiu a susținut că, odată cu încercările de a „închide robinetele”, reacția celor avantajați de sistem devine agresivă, iar reformatorii sunt ținta unor acuzații și etichetări. Contextul atacului din PNL Replica vine în aceeași zi în care Rareș Bogdan a criticat direcția în care Ilie Bolojan duce PNL, avertizând că partidul riscă să devină „sluga USR” și ironizând simbolic noua conducere, printr-o referire la înlocuirea „săgeții liberale” cu „o trotinetă” și „un rucsac în culorile curcubeului”, conform relatării. Mesaj către organizațiile din teritoriu Gheorghiu a încercat să delimiteze administrația locală care „muncește” de ceea ce a numit „jaful politic”, argumentând că reforma nu ar trebui să fie interpretată ca un atac la primari și comunități, ci ca o încercare de a elimina practicile prin care instituțiile și partidele sunt tratate „ca pe o proprietate personală”. În final, ea a susținut că PNL trebuie să rămână „partidul care îndrăznește, nu cel care se predă”, poziționând disputa internă ca una despre capacitatea partidului de a susține reforme în zona publică, nu doar despre etichete și alianțe. [...]
