Știri
Știri din categoria Politică
Casa Albă își instruiește aparatul administrativ pentru un val de anchete în Congres după alegerile intermediare din noiembrie, pe fondul așteptărilor interne că republicanii ar putea pierde controlul asupra cel puțin uneia dintre camere, potrivit Digi24, care citează o relatare din The Washington Post.
Miza este una operațională și de guvernanță: biroul consilierului juridic al Casei Albe organizează ședințe scurte, de circa 30 de minute, în care explică angajaților cum funcționează supravegherea parlamentară și cum ar trebui să răspundă la solicitările Congresului. În cadrul acestor întâlniri, funcționarilor li se recomandă să fie mai precauți cu ceea ce consemnează în scris.
Unul dintre funcționari, citat de The Washington Post, spune că pentru participanții la întâlnirile închise este „evidentă” pierderea probabilă de către republicani a cel puțin uneia dintre camerele Congresului.
Un reprezentant al Casei Albe a declarat pentru The Washington Post că biroul consilierului juridic oferă astfel de sfaturi încă din ianuarie 2025, însă o parte dintre întâlniri au avut loc în ultima lună și ar avea o legătură directă cu alegerile intermediare.
Potrivit uneia dintre sursele publicației americane, în administrația Trump se accentuează sentimentul că Partidul Republican se confruntă cu riscuri politice serioase și că este momentul pentru pregătirea celor mai pesimiste scenarii.
În același context, articolul notează că popularitatea lui Donald Trump continuă să scadă, pe fondul consecințelor economice ale războiului cu Iranul. Conform sondajului Washington Post–ABC News–Ipsos, democrații au un avantaj de 5 puncte procentuale în cursa pentru Camera Reprezentanților, față de un avantaj de 2 puncte în februarie și octombrie.
Relațiile dintre partide sunt descrise ca fiind foarte tensionate, iar democrații ar putea încerca din nou să-l pună sub acuzare pe Trump, invocând faptul că nu ar fi solicitat aprobarea Congresului pentru războiul cu Iranul.
Trump a recunoscut vulnerabilitatea partidului său la alegerile de la jumătatea mandatului și a avertizat asupra consecințelor unei înfrângeri:
„Trebuie să câștigăm alegerile de la jumătatea mandatului, pentru că, dacă nu le câștigăm, vor găsi un motiv să mă pună sub acuzare”, a spus Trump în ianuarie.
Recomandate
USR își blochează oficial opțiunea unei majorități cu PSD și încearcă să își coordoneze pașii următori cu PNL, printr-un acord politic, potrivit News . Decizia a fost luată în Comitetul Politic al USR, for care reunește 160 de lideri ai partidului. Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat pe Facebook că votul a fost unanim pentru menținerea hotărârii anterioare: USR nu va forma o majoritate guvernamentală cu PSD. În același timp, USR va propune Partidului Național Liberal un acord politic „pentru o abordare coordonată” privind pașii următori. Comitetul Politic l-a mandatat pe Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan . Ce înseamnă decizia, pe scurt Din informațiile transmise, USR își fixează două direcții: menținerea excluderii PSD dintr-o formulă de majoritate guvernamentală cu USR; deschiderea unei negocieri cu PNL pentru coordonare politică, printr-un acord. Fritz a prezentat decizia ca parte a unei „direcții politice reformatoare”, fără alte detalii despre conținutul sau calendarul acordului propus PNL. Ce urmează Următorul pas indicat explicit este inițierea discuțiilor dintre Dominic Fritz și Ilie Bolojan, în baza mandatului primit de la Comitetul Politic. În materialul News nu sunt precizate condițiile acordului, formatul acestuia sau dacă există deja un răspuns din partea PNL. [...]
PNL își joacă direcția politică imediată la ședința extinsă a Biroului Politic Național , convocată la ora 17, unde partidul decide dacă trece în opoziție sau acceptă un nou guvern cu PSD , potrivit Antena 3 . Miza întâlnirii este una de poziționare strategică, cu efect direct asupra formulei de guvernare: liberalii trebuie să aleagă între retragerea din zona de putere și continuarea colaborării într-o nouă construcție executivă alături de PSD. Materialul o menționează și pe Theodor Stolojan în contextul unui apel către PNL – „Să lupte” –, însă detaliile declarației nu apar în textul extras, care se concentrează pe decizia politică a conducerii partidului și pe calendarul ședinței. [...]
După demiterea Guvernului, Alexandru Nazare avertizează că instabilitatea politică poate împinge rapid în sus costurile de finanțare ale României și poate pune presiune pe ratingul suveran , potrivit Digi24 . Ministrul demis al Finanțelor spune că „reacțiile piețelor sunt rapide”, iar eventualele corecții „vor fi costisitoare”, în condițiile în care România intră într-o perioadă de interimat guvernamental. Nazare susține că țara „nu își permite un interimat economic” și că, dincolo de schimbarea politică, prioritatea imediată ar trebui să rămână continuitatea gestionării finanțelor publice și semnalele transmise către partenerii externi, inclusiv pentru menținerea ratingului de țară. Semnale deja vizibile: curs, dobânzi, presiune pe buget Într-o postare pe Facebook, citată de News.ro, Alexandru Nazare afirmă că „este vizibil deja costul instabilității” prin mai multe canale, fără a oferi valori numerice: creșterea cursului leu/euro; dobânzi majorate; presiune pe buget; riscuri crescute pentru ratingul de țară. Agențiile de rating „monitorizează în timp real” Nazare spune că România a primit „în ultimele zile” semnale din partea agențiilor internaționale de rating, potrivit cărora situația politică este urmărită „în timp real”, iar evoluțiile din perioada imediat următoare vor fi decisive pentru menținerea ratingului și evitarea unei retrogradări. „Menținerea ratingului și evitarea unei retrogradări depind de capacitatea de a demonstra stabilitate, coerență și predictibilitate în zilele următoare.” În acest context, el indică drept esențiale: continuitatea plăților și angajamentelor publice, disciplina fiscală, continuitatea investițiilor, protejarea capacității de finanțare a statului și evitarea deteriorării ratingului suveran. Ce mizează România în 2026, în viziunea lui Nazare Fostul ministru leagă stabilitatea politică și administrativă de trei obiective strategice pentru 2026: implementarea completă a angajamentelor din PNRR ; accesarea și utilizarea eficientă a instrumentelor europene din programul SAFE; avansarea procesului de aderare la OCDE. Nazare afirmă că miza depășește „logica politică” și ține de credibilitatea și poziționarea României în arhitectura economică europeană și internațională. [...]
După demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură , PNL riscă să prelungească incertitudinea politică , iar europarlamentarul Rareș Bogdan avertizează că „cea mai facilă decizie” – trecerea în opoziție – lasă deschisă întrebarea cine va asigura guvernarea, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți, înainte de ședința Biroului Politic Național al PNL, convocată după căderea Executivului. Rareș Bogdan a spus că partidul trebuie să evalueze „lucrurile care au funcționat” și „lucrurile care nu au funcționat” și să ia o decizie „pentru România, nu doar pentru Partidul Național Liberal”. Miza: cine formează o majoritate și cu ce costuri politice Rareș Bogdan a ridicat explicit scenariul alegerilor anticipate și a pus sub semnul întrebării opțiunea unei guvernări alternative în actuala configurație politică. „Cea mai facilă decizie este intrarea în opoziție și întrebarea este, totuși, cine va guverna România? Vom merge spre alegeri anticipate? Ce se întâmplă în alegeri anticipate?” În același context, el a respins ideea unei formule PSD–AUR, despre care a spus că nu ar fi „opțiunea potrivită” pentru România. Fără „tehnocrat” la Palatul Victoria, în viziunea lui Rareș Bogdan Europarlamentarul PNL a exclus și varianta unui premier tehnocrat, invocând precedentul Dacian Cioloș . „Am avut unul care s-a făcut de râs, Dacian Cioloș, extrem de slab.” Rareș Bogdan a mai precizat că nu se va pronunța, deocamdată, asupra unei coaliții care ar trebui formată după demiterea guvernului, urmând să își exprime poziția după ce ascultă opiniile colegilor din partid. [...]
Adrian Cozma cere ca PNL să rămână la guvernare și atacă liderii liberali care cer delimitarea de PSD, argumentând că aceștia au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, potrivit Adevărul . Miza imediată este direcția de guvernare a partidului după căderea Guvernului Bolojan și cine își asumă politic costurile alianței cu PSD. Cozma, președinte PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, îi vizează direct pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Falcă și Ciprian Ciucu, pe care îi acuză de inconsecvență în raportarea la PSD și de „antipesedism” revendicat după ce au candidat pe liste comune. „Nu e normal să vină unii să ne spună: «noi suntem cei mai aprigi antipesediști», dar AȚI FOST ALEȘI pe liste cu PSD.” Rămânerea la putere, ca opțiune de control al costurilor politice În timp ce în PNL se discută varianta trecerii în opoziție, Cozma susține că partidul ar trebui să rămână la guvernare și avansează ideea unui executiv minoritar, sprijinit de „alte partide pro-europene”, pentru a continua reformele și a încerca să capitalizeze politic rezultatele lor în toamnă. „Consider că PNL ar avea capacitatea și ar putea să fie într-un guvern minoritar cu alte partide pro-europene și să ducem mai departe reformele, ca în toamnă să culegem și roadele reformelor”. El invocă și un precedent politic din 2012, când, în interpretarea sa, PSD ar fi beneficiat electoral de măsuri luate anterior de guvernarea PDL, sugerând că ieșirea PNL de la putere ar putea lăsa altora „roadele” unor decizii nepopulare. Disputa internă: cine decide și cine răspunde Cozma cere ca decizia privind poziționarea PNL (guvernare vs. opoziție) să fie luată într-un cadru larg, într-un Consiliu Național, nu doar în forurile restrânse de conducere. În același timp, solicită o analiză internă și „răspundere” pentru liderii care au împins partidul spre colaborarea cu PSD. „Asta e o decizie care trebuie luată cu toți membrii PNL… Dar trebuie să stăm la guvernare să ne îndeplinim obiectivele.” Contextul imediat: căderea Guvernului Bolojan Mesajul vine după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , inițiată de AUR și PSD, care a trecut în Parlament (detalii în Adevărul ). Moțiunea a fost votată marți de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233, iar publicația notează că este „cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României” (context în Adevărul ). Tot marți, de la ora 17:00, PNL s-a reunit într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național , după demiterea Guvernului (context în Adevărul ). În lipsa unei decizii oficiale prezentate în material privind formula de guvernare, intervenția lui Cozma indică o linie de fractură în PNL: rămânerea la putere printr-o formulă minoritară versus retragerea în opoziție, cu o dispută deschisă despre responsabilitatea politică pentru alianța cu PSD. [...]
Partidul Socialiștilor Europeni pune presiune pe PSD să evite o alianță cu AUR , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern după demiterea Cabinetului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul vizează direct direcția politică a viitoarei majorități și, implicit, stabilitatea decizională într-un moment de incertitudine. Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis marți că sprijină „formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere” în România, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul Social Democrat (PSD), și sprijină formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere. Într-un moment de incertitudine politică, România are nevoie de claritate, stabilitate și de o conducere care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.” Ce cere PES și de ce contează în negocierile pentru guvern În comunicatul citat, PES le cere partidelor românești o „abordare constructivă și responsabilă”, pe fondul unei perioade descrise ca fiind marcată de „incertitudine” și „negocieri complexe” pentru formarea unui nou executiv. Formațiunea socialistă europeană mai susține că o majoritate „durabilă” ar trebui construită pe: dialog; respect reciproc; un angajament comun pentru „îmbunătățiri concrete” în viața de zi cu zi a cetățenilor. Mesajul este relevant pentru PSD nu doar ca poziționare politică internă, ci și ca semnal extern privind compatibilitatea viitoarei formule de guvernare cu linia pro-europeană invocată de familia politică europeană din care partidul face parte. [...]
