Știri
Știri din categoria Externe
UE deschide piața pentru producția de drone printr-o alianță cu Ucraina, invitând companiile din domeniu să intre într-un cadru comun care ar urma să accelereze dezvoltarea industrială și capacitățile de apărare ale Europei, potrivit Antena 3.
Comisia Europeană a anunțat un apel către companii pentru a se alătura unei alianțe UE–Ucraina menite să dezvolte producția de drone în Europa. Inițiativa urmărește să reunească producători, inovatori și utilizatori din UE și Ucraina, cu obiectivul de a sprijini eforturile europene de construire a unei capacități „cuprinzătoare” privind dronele și combaterea dronelor (sisteme contra-drone).
Executivul european solicită firmelor cu „experiență dovedită” în producția de drone și sisteme contra-drone să își exprime intenția de a se alătura inițiativei până la 25 mai.
Alianța este deschisă și statelor din Spațiul Economic European, fiind menționate explicit Norvegia, Elveția și Islanda.
În contextul amenințării rusești și al riscului unei retrageri americane din Europa, țările UE încearcă să își consolideze apărarea, inclusiv prin creșterea producției de drone — arme considerate esențiale pentru raportul dintre cost și eficacitate, care s-a îmbunătățit în timp.
Ucraina a acumulat, potrivit informațiilor citate, o expertiză „recunoscută pe scară largă” în acest domeniu, pe care UE vrea să o folosească pentru a-și întări propriile capacități.
Lansarea alianței urmează să fie coordonată cu statele membre ale UE, iar unele dintre ele au deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Este menționată Germania, unde cancelarul Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au lansat la mijlocul lunii aprilie un parteneriat strategic de cooperare militară, inclusiv pe zona dronelor.
Zelenski a anunțat atunci că cele două țări lucrează și la un acord bilateral privind dronele.
Recomandate
Propunerea lui Putin de a-l folosi pe Gerhard Schröder ca mediator redeschide în Germania o dispută politică cu implicații directe pentru poziționarea UE față de Rusia și pentru legitimitatea oricărui canal de negociere cu Moscova , potrivit HotNews , care citează reacții culese de AFP. Vladimir Putin a fost întrebat sâmbătă pe cine ar prefera pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, în contextul în care liderul rus a afirmat că războiul „se apropie de final”. De ce contează: acceptabilitatea politică a unui „mediator” și condiția Ucrainei În Germania, ideea a generat reacții contradictorii, inclusiv în interiorul SPD. Michael Roth, fost președinte social-democrat al Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, a respins explicit varianta Schröder, argumentând că un mediator între Rusia și UE „pur și simplu nu poate fi prietenul lui Putin”. Roth a insistat și asupra unei condiții-cheie pentru orice astfel de demers: acceptarea de către Ucraina. „Esențial este ca [acest mediator] să fie, în primul rând, acceptat de Ucraina. Nici Moscova, nici noi nu putem decide în locul Kievului.” SPD, între respingere și deschidere prudentă Schröder, cancelar între 1998 și 2005, a rămas în ultimii 20 de ani un susținător al lui Putin, iar refuzul său de a condamna invazia din 2022 i-a atras critici în SPD și i-a costat o parte dintre avantajele asociate statutului de fost cancelar. Totuși, voci din SPD – partid descris ca având și un curent pacifist – s-au arătat mai deschise față de propunerea venită de la Kremlin. Adis Ahmetović, purtător de cuvânt al SPD pentru afaceri externe în Bundestag, a spus pentru Spiegel că ideea „trebuie analizată cu atenție”, în coordonare cu partenerii europeni, și că nu ar trebui exclusă „din start”. În Spiegel, deputatul SPD Ralf Stegner a argumentat că ar trebui valorificată „fiecare șansă”, chiar și una „infimă”, pentru a evita ca viitorul Ucrainei să fie decis „doar” de Putin și Trump. Opoziția pro-rusă susține ideea, liberalii o contestă În opoziție, partidul de stânga pro-rus BSW susține apelarea la fostul cancelar. Liderul formațiunii, Fabio De Masi, a declarat pentru AFP: „Ar trebui să apelăm la fostul cancelar. Ce avem de pierdut?”. De cealaltă parte, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a conducerii FDP, a spus pentru ziarele grupului Funke că există „îndoieli serioase” că ar fi o idee bună. Contextul care complică rolul lui Schröder Materialul amintește că Schröder a avut roluri importante în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. De asemenea, anul trecut a anunțat că suferă de „burnout serios” și s-a internat într-o clinică, în timpul unei anchete privind Nord Stream 2. În acest moment, din informațiile prezentate, propunerea lui Putin funcționează mai degrabă ca un test politic: dacă și în ce condiții ar putea apărea un canal de dialog acceptabil pentru UE, fără a submina poziția Ucrainei în orice eventuală negociere. [...]
Germania transmite că nu vede o bază credibilă pentru negocieri UE–Rusia , respingând ideea ca fostul cancelar Gerhard Schröder să joace un rol de mediator în discuții despre pacea din Ucraina, potrivit Antena 3 . Mesajul Berlinului indică o linie de prudență instituțională: fără semnale concrete din partea Moscovei, orice „format” de dialog riscă să fie tratat ca instrument politic, nu ca negociere. Propunerea a fost atribuită președintelui rus Vladimir Putin, în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa , a spus recent că există „potențial” ca Uniunea Europeană să negocieze cu Rusia și să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Putin a afirmat că, dacă astfel de discuții ar avea loc, Schröder ar fi mediatorul său preferat. De ce respinge Berlinul: „nu e credibil” fără schimbări din partea Rusiei Un oficial german, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia „nu și-a schimbat nicio condiție”. Același oficial a indicat și un posibil test inițial al intențiilor Moscovei: disponibilitatea de a prelungi un armistițiu de trei zile. În aceeași logică, oficialul a susținut că Putin ar fi făcut „o serie de oferte false” cu scopul de a diviza alianța occidentală. Condiția pusă de guvernul german: coordonare cu UE și Ucraina Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu a văzut semne că Moscova ar fi interesată de „negocieri serioase” și a punctat că orice discuții cu Uniunea Europeană ar trebui coordonate îndeaproape cu statele membre și cu Ucraina. Contextul sensibil: legăturile lui Schröder cu Rusia și episodul Baku Antena 3 amintește că, după plecarea din funcție în 2005, Gerhard Schröder a preluat rapid conducerea unui consorțiu controversat de gazoduct germano-rus, ceea ce i-a adus critici dure în Germania pentru apropierea de Putin. În plus, publicația menționează un scandal politic izbucnit anul trecut, după ce parlamentul german a deschis o investigație privind un deputat SPD, pe fondul unor presupuse discuții secrete cu apropiați ai lui Putin la Baku. Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control din Bundestag, a participat la o reuniune în aprilie 2025, alături de politicieni SPD și CDU; printre interlocutori s-ar fi numărat Viktor Zubkov (Gazprom) și Valeri Fadeev, aflat pe lista de sancțiuni a UE. În ansamblu, reacția Berlinului sugerează că, în lipsa unor pași verificabili din partea Rusiei, Germania nu validează nici ideea unui mediator asociat cu Moscova, nici perspectiva unor discuții UE–Rusia care să ocolească coordonarea cu Ucraina și statele membre. [...]
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
Lipsa unor câștiguri teritoriale rusești relevante în ultimul an și contraatacurile ucrainene din iarna–primăvara 2026 sugerează o schimbare de ritm pe front, într-un moment în care o încetare a focului fără reguli de aplicare pare greu de menținut, potrivit unei analize citate de Biziday , care rezumă un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . ISW notează că, în prima zi a acordului de încetare a focului dintre 9 și 11 mai, ambele părți au continuat „operațiuni ofensive limitate”. Institutul arată că, deși ritmul general al operațiunilor a scăzut pe anumite segmente, au existat în continuare misiuni tactice de luptă care au încălcat armistițiul. De ce contează: un armistițiu fără mecanisme riscă să fie doar o pauză operațională Raportul atrage atenția că încetarea focului „nu a avut condiții clar definite”, iar singura informație publică despre condiții, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , ar fi fost că Ucraina nu va ataca Piața Roșie din Moscova în timpul paradei de 9 mai – condiție pe care ar fi respectat-o. ISW apreciază că acuzațiile reciproce și reluarea rapidă a luptelor indică faptul că, fără mecanisme de monitorizare și aplicare, un astfel de acord are șanse mici să fie respectat. Institutul mai susține că o încetare a focului de durată ar necesita: condiții clare acceptate de ambele părți; sisteme de monitorizare implementate de părți terțe; retragerea trupelor de la linia frontului, pentru a reduce riscul de încălcări și escaladare. Evaluarea ISW: Rusia, fără „progres operațional semnificativ”; Ucraina, cu câștiguri în 2026 Analiștii ISW consideră că Rusia ar fi folosit încetarea focului pentru rotații, întăriri, redislocări și activități logistice, probabil în vederea unor viitoare operațiuni ofensive. În același timp, institutul afirmă că apărarea ucraineană a împiedicat obținerea unor câștiguri relevante, ceea ce l-ar fi privat pe Vladimir Putin de un succes operațional care ar fi putut fi valorificat simbolic pe 9 mai. Potrivit raportului, trupele ruse „nu au reușit să înregistreze niciun progres operațional semnificativ în ultimul an” și au avut doar un avans minim în ofensiva din primăvara–vara 2026 împotriva centurii de fortificații ucrainene. ISW reamintește că Rusia a pătruns pentru prima dată în Konstantinovka în octombrie 2025, dar nu ar fi obținut succese operaționale semnificative în ultimele șase luni. În oglindă, ISW susține că forțele ucrainene au avut „cele mai mari succese” din august 2024 (incursiunea din Kursk), inclusiv prin recucerirea, în iarna și primăvara 2026, a unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de Rusia în aprilie 2026. Ce indică raportul despre presiunea asupra Rusiei ISW menționează mai multe evoluții pe care le leagă de presiuni crescute asupra armatei ruse: eliberarea unei părți semnificative din Kupiansk (noiembrie 2025); eliberarea a peste 400 km² în sudul Ucrainei, după contraatacuri din iarna și primăvara 2026; eliberarea unor localități din vestul regiunii Zaporijia, la finalul lui aprilie 2026. Institutul mai afirmă că loviturile ucrainene asupra logisticii, echipamentelor și infrastructurii militare ruse ar fi forțat Rusia să aleagă între apărarea împotriva contraatacurilor și alocarea de resurse către sectoare prioritare, afectând capacitatea de a susține ofensive pe întreg frontul. În plus, raportul menționează blocarea utilizării terminalelor Starlink în Ucraina (februarie 2026) ca vulnerabilitate exploatată, precum și lovituri asupra infrastructurii militare și petroliere din interiorul Rusiei, care ar fi perturbat comunicațiile și operațiunile cu drone și ar fi contribuit la diminuarea veniturilor din petrol și gaze. În material este menționată și o „sursă alternativă”: Pravda.ua (fără link în textul furnizat). [...]
Miniștrii UE discută la Nicosia bugetul 2028–2034, cu miza unui acord unanim până la finalul lui 2026 , într-o reuniune informală care pune presiune pe statele membre să își fixeze rapid prioritățile de finanțare și regulile de guvernanță ale viitoarelor fonduri, potrivit Agerpres . Întâlnirea Consiliului Afaceri Generale (CAG) , care îi reunește pe miniștrii afacerilor europene, are loc în zilele de 10–11 mai 2026, la Nicosia, sub egida președinției cipriote a Uniunii. Pe agendă sunt două teme: Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 și procesul de extindere al UE. CFM 2028–2034: negocieri accelerate pentru un acord până la sfârșitul lui 2026 CFM 2028–2034 a fost discutat și la reuniunea formală a CAG din 17 martie 2026. De la prezentarea propunerii de buget de către Comisia Europeană, în iulie 2025, discuțiile au continuat în Consiliu la nivel politic și tehnic, cu obiectivul obținerii unui acord unanim între statele membre până la sfârșitul anului 2026. În acest interval, Comisia a avansat „o serie de propuneri de flexibilizare și de posibilități de reprogramare” pentru diverse instrumente și programe, în încercarea de a facilita compromisul între capitale. La reuniunea din 17 martie, miniștrii au avut un schimb de opinii privind mecanismele de guvernanță pentru trei fonduri principale din următorul CFM: planurile de parteneriat național și regional; Fondul european pentru competitivitate; instrumentul „Europa globală”. Ce prevede propunerea Comisiei: 2.000 miliarde euro și fonduri noi Propunerea de CFM 2028–2034 prezentată de Comisie la 16 iulie 2025 prevede „cel mai mare buget din istoria Uniunii”, de 2.000 miliarde de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). În propunere sunt menționate, între altele: un nou Fond european pentru competitivitate, cu un buget de 409 miliarde de euro (aprox. 2.045 miliarde lei); Orizont Europa, cu un buget de 175 miliarde euro (aprox. 875 miliarde lei); 131 miliarde de euro (aprox. 655 miliarde lei) pentru sprijinirea investițiilor în apărare, securitate și spațiu; 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei) pentru instrumentul „Europa globală”; sprijin pentru Ucraina de circa 100 miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). Extinderea UE, în paralel cu bugetul A doua temă majoră este extinderea UE. Comisia Europeană arăta, într-o comunicare din noiembrie 2025, că procesul de extindere este „mai accelerat” decât în urmă cu 15 ani. La 9 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas , a cerut accelerarea ritmului de includere a noilor membri, menținând principiul meritului, dar adaptând viteza la contextul geopolitic. În prezent sunt 9 țări candidate: Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ultimul stat care a aderat la UE a fost Croația, în 2013. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran riscă să complice orice negociere privind încetarea conflictului regional , în condițiile în care Teheranul a transmis pe 10 mai un răspuns la o propunere a SUA, printr-un mediator din Pakistan, potrivit Adevărul . Trump a acuzat regimul de la Teheran că „se joacă de 47 de ani” cu Statele Unite și „cu restul lumii”, invocând o strategie de „amânare” și susținând că Iranul ar fi profitat de concesii făcute de administrațiile americane. În același mesaj, el a spus că „nu vor mai râde”. În postarea de pe Truth Social , Trump a reluat atacurile la adresa fostului președinte Barack Obama, pe care îl acuză că ar fi fost „prea permisiv” cu Iranul și că ar fi „abandonat Israelul și toți ceilalți aliați”. El a menționat „sute de miliarde de dolari” și „1,7 miliarde de dolari în numerar” (aprox. 7,7 miliarde lei) despre care afirmă că ar fi fost transportați la Teheran. Trump l-a criticat și pe fostul președinte Joe Biden, despre care spune că ar fi slăbit poziția Washingtonului în regiune, și a inclus acuzații grave la adresa Iranului privind violențe și represiune, fără a prezenta dovezi în mesajul citat de publicație. Răspunsul Teheranului, transmis prin Pakistan Potrivit agenției de stat IRNA , Iranul a trimis duminică, 10 mai, răspunsul său la „ultimul proiect propus de SUA” care vizează încheierea războiului regional, documentul fiind livrat printr-un mediator pakistanez. Informația a fost confirmată și de Kamal Hyder, corespondent Al Jazeera în Islamabad, care a spus că partea pakistaneză a confirmat recepționarea documentului. Deocamdată, potrivit IRNA, răspunsul nu include detalii publice despre poziția exactă a Teheranului, iar momentul în care va fi comunicat oficial Statelor Unite și reacția Washingtonului rămân incerte. [...]
