Știri
Știri din categoria Externe
UE deschide piața pentru producția de drone printr-o alianță cu Ucraina, invitând companiile din domeniu să intre într-un cadru comun care ar urma să accelereze dezvoltarea industrială și capacitățile de apărare ale Europei, potrivit Antena 3.
Comisia Europeană a anunțat un apel către companii pentru a se alătura unei alianțe UE–Ucraina menite să dezvolte producția de drone în Europa. Inițiativa urmărește să reunească producători, inovatori și utilizatori din UE și Ucraina, cu obiectivul de a sprijini eforturile europene de construire a unei capacități „cuprinzătoare” privind dronele și combaterea dronelor (sisteme contra-drone).
Executivul european solicită firmelor cu „experiență dovedită” în producția de drone și sisteme contra-drone să își exprime intenția de a se alătura inițiativei până la 25 mai.
Alianța este deschisă și statelor din Spațiul Economic European, fiind menționate explicit Norvegia, Elveția și Islanda.
În contextul amenințării rusești și al riscului unei retrageri americane din Europa, țările UE încearcă să își consolideze apărarea, inclusiv prin creșterea producției de drone — arme considerate esențiale pentru raportul dintre cost și eficacitate, care s-a îmbunătățit în timp.
Ucraina a acumulat, potrivit informațiilor citate, o expertiză „recunoscută pe scară largă” în acest domeniu, pe care UE vrea să o folosească pentru a-și întări propriile capacități.
Lansarea alianței urmează să fie coordonată cu statele membre ale UE, iar unele dintre ele au deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Este menționată Germania, unde cancelarul Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au lansat la mijlocul lunii aprilie un parteneriat strategic de cooperare militară, inclusiv pe zona dronelor.
Zelenski a anunțat atunci că cele două țări lucrează și la un acord bilateral privind dronele.
Recomandate
Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete , într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est. Ținta: lanțul logistic și comanda, nu linia întâi Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri. Ce spune Kievul că a lovit în aprilie În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus: peste 65 de depozite logistice și de muniții; 33 de puncte de control al dronelor; 17 posturi de comandă ale trupelor, atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”. Lovituri la distanță mare și producție internă Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern. În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est. [...]
Rusia a consemnat în aprilie prima reducere netă a teritoriului controlat în Ucraina din vara lui 2023 , un semnal de încetinire a ofensivei care complică planificarea operațională și calculele politice ale Moscovei înaintea unui posibil armistițiu de scurtă durată, potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . Suprafața controlată de Rusia s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023. Deși câștigul Kievului este limitat ca amploare, el se înscrie într-o tendință mai largă de frânare a avansurilor rusești observată din decembrie 2025. Ce arată datele despre ritmul operațiunilor ISW notează că în martie forțele ruse au avut un progres teritorial limitat , de 23 km² , iar în aprilie balanța s-a întors în favoarea Ucrainei. Institutul leagă această evoluție de mai mulți factori, între care: contraatacuri terestre ucrainene și lovituri de la distanță medie; blocarea utilizării rusești a terminalelor Starlink în Ucraina, în februarie 2026; represiunea Kremlinului asupra Telegram , care ar fi agravat probleme existente în armata rusă; efecte sezoniere (topirea solului înghețat și ploile de primăvară), care ar înrăutăți condițiile de deplasare. În aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană ar fi avansat în mai multe puncte ale frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia ar fi cucerit, totuși, câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk). De ce „pierdere de teren” nu înseamnă retragere completă Analiza subliniază că retragerea raportată nu este totală: militari ruși rămân infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren. Potrivit descrierii ISW, armata rusă trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în sectoare mobile ale frontului, expuse atacurilor cu drone, pentru a facilita ulterior avansul forței principale. Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările privind teritoriul deținut de fiecare parte. Dimensiunea reală a schimbării și limitele estimărilor Deși este prima creștere netă a controlului ucrainean din ultimii doi ani și jumătate, 120 km² reprezintă doar 0,02% din teritoriul Ucrainei (incluzând Crimeea și Donbas), potrivit analizei. În ansamblu, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. Estimările menționate exclud și câștigurile revendicate de Rusia care nu sunt confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project (asociat American Enterprise Institute). Context diplomatic: armistițiu propus vs. armistițiu cerut Pe fundalul luptelor intense, negocierile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, cerere pe care Kremlinul o refuză. [...]
Volodimir Zelenski acuză Rusia că folosește apelul la armistițiu ca instrument de propagandă , susținând că Moscova cere încetarea focului pentru 9 mai , dar continuă în paralel atacurile zilnice asupra Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a calificat drept „cinism absolut” solicitarea de armistițiu legată de manifestările de la 9 mai – ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste – în condițiile în care, spune el, atacurile continuă „în fiecare zi”. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare. În același context, atacurile cu rachete și drone din timpul nopții au ucis cel puțin cinci persoane în două regiuni ale Ucrainei, conform autorităților locale citate în material. Zelenski a mai afirmat că Rusia „ar putea înceta focul în orice moment”, iar un astfel de pas ar opri războiul și „răspunsurile” Ucrainei. El a adăugat că sunt necesari „pași reali” pentru pace și că Ucraina „va acționa în consecință”, potrivit mesajului publicat pe platforma X. [...]
Reducerea cu circa 120 km² a zonei controlate de Rusia între martie și aprilie indică o încetinire a avansului Moscovei , dar fără o schimbare majoră de front, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV , realizată pe baza datelor ISR și a evaluărilor ISW. Mișcarea este prezentată ca o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara lui 2023: în aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană a avansat în mai multe puncte de-a lungul frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporijie, Harkov și Donețk. În același timp, Rusia a cucerit „câțiva kilometri pătrați” la est de Kramatorsk (Donețk). De ce contează: avansul rus încetinește, dar controlul teritorial rămâne masiv Câștigurile Kievului se înscriu într-o tendință mai amplă de încetinire a avansului rus, menționată ca fiind vizibilă din decembrie 2025. În martie, forțele ruse ar fi înregistrat un progres aproape nul, de doar 23 km², conform aceleiași surse. ISW indică mai mulți factori care ar fi agravat problemele armatei ruse, inclusiv contraatacuri terestre și lovituri ucrainene de rază medie, precum și blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin. „Contraatacurile terestre și loviturile ucrainene de rază medie, blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin au exacerbat problemele existente în cadrul armatei ruse.” Analiștii invocă și un posibil efect sezonier: topirea solului înghețat și ploile de primăvară ar fi deteriorat condițiile de deplasare a trupelor. Limitările retragerii: „infiltrări” și lupte în zone instabile Retragerea nu este descrisă ca fiind completă. Militari ruși ar rămâne infiltrați în aproximativ trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren, iar Rusia ar trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în zone înguste, expuse atacurilor cu drone, cu scopul de a facilita ulterior avansul trupelor principale. Aceste operațiuni nu ar fi incluse în estimările privind teritoriile controlate de fiecare parte. Teritoriul în cifre: câștiguri marginale pentru Ucraina, ocupație de peste 19% pentru Rusia Deși câștigurile din aprilie sunt prezentate ca primele din ultimii doi ani și jumătate, ele rămân marginale în raport cu dimensiunea țării: 120 km² reprezintă 0,02% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și Donbas. La peste patru ani de la invazia din februarie 2022, Rusia ocupă „puțin peste 19%” din Ucraina, potrivit articolului. Din acest total, 7% reprezintă Crimeea și zone din Donbas aflate deja sub control rus sau al separatiștilor proruși înainte de invazie, iar cea mai mare parte a avansurilor teritoriale ruse ar fi fost realizată în primele săptămâni ale conflictului. În plan diplomatic, materialul notează că Moscova a propus recent un armistițiu scurt pentru festivitățile de 9 Mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a favoriza negocierile, variantă pe care Kremlinul o refuză. [...]
Parlamentul Ucrainei pregătește o strategie națională de securitate biologică, chimică și nucleară , pe fondul riscului ca Rusia să recurgă la arme de distrugere în masă, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: stabilirea unor proceduri și responsabilități instituționale pentru scenarii de criză, inclusiv o posibilă utilizare a armelor nucleare. Roman Kostenko , secretarul comitetului de apărare din Rada Supremă , a spus într-un interviu pentru postul NTA că Ucraina trebuie să ridice „la cel mai înalt nivel” gradul de pregătire, în condițiile în care se confruntă cu „cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă”. Ce se discută în Rada Supremă și de ce contează Strategia analizată vizează securitatea biologică, chimică și nucleară, într-un context în care, potrivit lui Kostenko, Ucraina și-a pierdut în timp o parte din capacitățile și măsurile de siguranță din aceste domenii. Deputatul a comparat situația cu abordarea unor state din NATO, despre care afirmă că au strategii și cadre de acțiune mai bine definite. În acest cadru, parlamentarul cere o „revizuire urgentă” care să definească rolurile instituțiilor-cheie în gestionarea amenințărilor de acest tip. Doctrina nucleară a Rusiei, un factor de presiune Un element care alimentează îngrijorarea este modificarea doctrinei nucleare a Rusiei în 2024, despre care Kostenko afirmă că ar extinde circumstanțele în care Moscova ar putea folosi arme nucleare, inclusiv preventiv, dacă există percepția unui atac iminent. „Dacă rușii consideră pur și simplu că cineva ar putea să-i atace, pot să le folosească preventiv. Practic, și-au dat mână liberă pentru a folosi armele nucleare. Ucraina trebuie să fie pregătită pentru acest scenariu. Toate serviciile trebuie să fie pregătite.” Cine ar urma să fie implicat și ce urmează Kostenko spune că strategia trebuie să stabilească explicit responsabilitățile instituțiilor implicate, menționând Ministerul Apărării, DSNS (serviciul ucrainean pentru situații de urgență) și Ministerul Afacerilor Interne. „Trebuie să anticipăm totul și să fim pregătiți pentru orice, pentru că știm cu cine luptăm.” În paralel, materialul amintește că Vladimir Putin a transmis în februarie un mesaj de intimidare nucleară la adresa Ucrainei și a Occidentului, într-un discurs ținut la Serviciul Federal de Securitate (FSB), la împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului la scară largă. În forma prezentată, strategia este „analizată” de Rada Supremă, iar publicația notează că parlamentul „urmează să discute” documentul, fără a indica un calendar sau o dată pentru adoptare. [...]
Apărarea antiaeriană a EAU a intrat din nou în alertă după un atac iranian cu rachete și drone , într-un episod care ridică riscul de escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz și al infrastructurii energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis marți, într-o postare pe X (fostul Twitter), că sistemele de apărare „angajează activ” rachete și drone iraniene în „mai multe zone” ale țării. Conform aceleiași informări, atacul a inclus atât rachete balistice, cât și rachete de croazieră. Ministerul de Externe al EAU a precizat că statul își rezervă „dreptul deplin și legitim” de a răspunde. Până la momentul relatării, nicio grupare nu revendicase atacul. Context: lovituri repetate și referințe la infrastructura petrolieră În ziua precedentă, trei cetățeni indieni au fost răniți moderat într-un atac cu dronă asupra complexului petrolier din Fujairah, a anunțat biroul media al emiratului Fujairah. Ulterior, televiziunea de stat iraniană a relatat, citând un oficial militar, că Iranul „nu a avut un plan premeditat” de a ataca facilități petroliere în Fujairah. Același oficial a pus incidentul pe seama „aventurismului militar al SUA” pentru a crea un culoar de tranzit „ilegal” al navelor prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit presei de stat iraniene. Ce spune EAU despre amploarea atacurilor Ministerul Apărării din EAU a confirmat că luni a confruntat: 12 rachete balistice iraniene; 3 rachete de croazieră; 4 drone. Separat, presa sud-coreeană Chosun Daily a relatat, citând un oficial guvernamental, că o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată. Președintele SUA, Donald Trump , a recunoscut ulterior atacul și a cerut Coreei de Sud să se alăture efortului american în zonă, mai notează publicația. Semnal de escaladare: incidente în Golf și ecouri în Iran La scurt timp după evenimentele din EAU, presa de opoziție iraniană a raportat o explozie puternică și un nor de fum în vestul Teheranului. Șeful unui departament iranian de pompieri a declarat că o clădire cu șapte etaje a fost evacuată. Informațiile disponibile în material nu indică, deocamdată, o legătură confirmată între explozia raportată la Teheran și atacurile asupra EAU. [...]
