Știri
Știri din categoria Politică
PNL își joacă direcția politică imediată la ședința extinsă a Biroului Politic Național, convocată la ora 17, unde partidul decide dacă trece în opoziție sau acceptă un nou guvern cu PSD, potrivit Antena 3.
Miza întâlnirii este una de poziționare strategică, cu efect direct asupra formulei de guvernare: liberalii trebuie să aleagă între retragerea din zona de putere și continuarea colaborării într-o nouă construcție executivă alături de PSD.
Materialul o menționează și pe Theodor Stolojan în contextul unui apel către PNL – „Să lupte” –, însă detaliile declarației nu apar în textul extras, care se concentrează pe decizia politică a conducerii partidului și pe calendarul ședinței.
Recomandate
Învestirea Guvernului Veștea depinde acum de voturile AUR , după ce calculele din Parlament nu îi asigură premierului desemnat pragul de 233 de voturi, potrivit HotNews . În acest context, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu au evitat să excludă explicit scenariul unei învestiri cu sprijin AUR, deși în ultimele două luni declaraseră că nu vor susține o guvernare „cu AUR” sau „susținută de AUR”. Votul de învestitură a fost amânat pentru săptămâna viitoare, după ce premierul desemnat nu a reușit să strângă majoritatea necesară. Discuțiile pentru coagularea unei majorități au continuat la Vila Lac, unde lideri PNL și PSD au petrecut, marți și miercuri, ore întregi alături de Adrian Veștea, însă „nu le-au ieșit calculele”, notează publicația. Matematica parlamentară: maximum 215 voturi, minus 18 până la prag În forma actuală, Veștea ar avea, potrivit calculelor prezentate, cel mult 215 voturi, în condițiile în care: PSD ar aduce 128 de voturi, pentru care Sorin Grindeanu spune că garantează; aproximativ 20 de parlamentari PNL îl susțin pe Veștea; PACE are 11 senatori; UPR are 19 aleși. Pe voturile minorităților naționale (17 deputați) și pe o parte dintre parlamentarii neafiliați, Veștea „nu se poate baza în totalitate”, pentru că nu sunt „100% garantate”. Astfel, până la pragul de 233 ar lipsi 18 voturi, care „în acest moment pot veni doar de la AUR”, în lipsa sprijinului altor formațiuni. Alternativ, deficitul ar putea fi acoperit dacă numărul parlamentarilor PNL care trec în tabăra Veștea crește până la vot. Schimbarea de ton la vârf: Nicușor Dan pasează decizia către premier Întrebat la Bruxelles dacă acceptă ca Guvernul Veștea să fie învestit cu voturi de la AUR, Nicușor Dan a evitat un răspuns direct și a indicat că misiunea de a găsi majoritatea revine premierului desemnat. „Când l-am desemnat, l-am desemnat ca să facă o majoritate. Mai departe, o să discutăm. Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Așa cum am spus de fiecare dată, va fi un guvern pro-occidental”. HotNews amintește că, în aprilie, președintele respingea categoric scenariul AUR, catalogând partidul drept „anti-occidental” și afirmând că nu ar fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR. PSD: „Eu răspund de voturile PSD”, nu de majoritatea lui Veștea Și Sorin Grindeanu a evitat să excludă explicit varianta unui guvern sprijinit de AUR, insistând că responsabilitatea construirii majorității aparține premierului desemnat. „Eu răspund de cele 128 de voturi ale PSD. Nu este Sorin Grindeanu desemnat premier, este Adrian Veștea. Dânsul trebuie să prezinte o majoritate în Parlament. Dacă PSD va hotărî să intre în această echipă, eu, ca președinte al PSD, răspund de voturile PSD”. Întrebat dacă există parlamentari PSD care negociază cu AUR, Grindeanu a spus: „Eu nu negociez, eu sunt președintele partidului” și a declarat că nu s-a întâlnit cu George Simion . În același timp, Petrișor Peiu (AUR) a afirmat la Antena 3 CNN că ar fi fost contactat de „un domn din PSD” pentru a participa la programul de guvernare, susținând că i-a transmis că „trebuie reluat procesul de la zero”. Ce urmează Învestirea a fost mutată pe săptămâna viitoare, iar ecuația rămâne una de aritmetică parlamentară: fără o creștere a sprijinului din PNL sau fără voturi de la AUR, Guvernul Veștea nu atinge pragul minim. În paralel, poziționările publice ale președintelui și ale liderului PSD sugerează o flexibilizare față de promisiunile recente de a exclude orice scenariu de guvernare „cu” sau „susținută de” AUR. [...]
Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acuză o tentativă de concentrare a puterii în partid și susține că grăbirea Congresului PNL pentru duminică ar reduce spațiul de dezbatere internă și ar putea amplifica instabilitatea politică, cu efecte indirecte asupra unor dosare sensibile pentru România, potrivit news.ro . Veștea, prezentat de sursă drept „premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze Guvernul”, spune că în locul unui Congres „la sfârșitul săptămânii viitoare (28 iunie)” ar fi împinsă o organizare „pripită” duminică, 21 iunie, „pe repede înainte și fără timpul necesar unei dezbateri reale”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, prin această abordare, partidul „riscă să își piardă propria identitate”. Două mize invocate: puterea în partid și învestirea Guvernului Veștea afirmă că vede două obiective ale demersului, pe care îl numește „profund neliberal”: „Concentrarea unei puteri fără precedent” în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , despre care spune că ar trebui ca „responsabilitatea” să fie împărțită, nu „adunată într-un singur loc”. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care susține că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. În același context, Veștea leagă disputa internă de funcționarea executivului și de capacitatea României de a evita noi blocaje, menționând PNRR, SAFE și OCDE, dar și „atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică”. Statutul partidului, „modificat pentru două persoane” Veștea mai susține că ar exista intenția de a modifica statutul PNL „pentru două persoane”: pentru Bolojan, în sensul concentrării puterii, iar pentru el, în sensul unei excluderi, pe motiv că ar fi acceptat „să fie parte la o soluție” pentru a pune capăt unei crize care „îi afectează profund pe români”. În final, el afirmă că ar exista și o miză politică mai largă, respectiv ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit „ca instrument împotriva Președintelui României”, reiterând că a propus un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. [...]
Traian Băsescu le cere liberalilor să susțină rapid guvernul pentru a nu periclita banii UE , invocând o miză de „șapte-zece miliarde” care ar trebui încasați până în august, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, la Digi24, că partidele ar trebui să-și tempereze disputele și să sprijine formarea și funcționarea guvernului în contextul negocierilor politice. În mesajul adresat direct PNL, Băsescu a legat stabilitatea guvernamentală de accesarea fondurilor europene, susținând că aceasta ar trebui să fie prioritatea imediată, nu conflictul intern. „Dacă liberalii și-ar reduce temperatura și ar veni la o temperatură normală, ar trebui să sprijine trecerea guvernului, măcar și de dragul celor șapte-zece miliarde pe care le avem de încasat până în luna august de la Uniunea Europeană”. Critici la adresa lui Ilie Bolojan : „mult prea devreme” în logica prezidențialelor În aceeași intervenție, Băsescu a comentat tensiunile din PNL și a susținut că Ilie Bolojan ar fi intrat prea devreme în logica unei candidaturi la prezidențiale, ceea ce ar deturna partidul de la „prioritățile țării”. „Bolojan s-a așezat în postura de candidat la prezidențiale mult prea devreme și concentrează tot efortul PNL-ului în această direcție. Deci, practic, el nu are în vedere prioritățile țării, are în vedere prioritățile campaniei lui, ceea ce este în neregulă”. Congres extraordinar la PNL și competiție pentru șefia partidului Ilie Bolojan a anunțat că va candida la președinția PNL la congresul extraordinar convocat duminică, la ora 12:00. Totodată, Consiliul Național a adoptat modificări la statut, astfel încât candidaturile să fie construite pe baza unor moțiuni (președinte împreună cu o echipă). Adrian Veștea, premier desemnat, a anunțat la rândul său că intră în cursa pentru conducerea PNL, afirmând că partidul are nevoie de „o schimbare de direcție” și „mai mult echilibru”. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea Congresului Extraordinar pe 21 iunie 2026, la București, la Romexpo, cu 85% din voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri), conform comunicatului partidului citat în material. Poziție rezervată despre Nicușor Dan Întrebat despre „linii roșii” între partide, Băsescu a spus că nu vrea să se poziționeze drept consultant politic pentru Nicușor Dan și a precizat că nu are o relație de consultare cu acesta. „Nu vreau să par consultantul lui Nicușor Dan… în viața mea am discutat o singură dată, trei minute… Deci nu vreau să par a fi consultantul dânsului, nu ne cunoaștem, nu ne consultăm unul pe altul și nici nu o să-i dau o consultație publică”. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea renunță la candidatura la șefia PNL și anunță că ia în calcul contestarea Congresului extraordinar , pe care îl consideră „nestatutar și nelegal”, într-un conflict intern care, în versiunea sa, riscă să blocheze învestirea noului Guvern, potrivit Adevărul . Veștea a transmis vineri seara, 19 iunie, că nu va mai candida, după ce criticase public organizarea „în regim de urgență” a Congresului extraordinar și modificările statutare propuse de Ilie Bolojan. În mesajul publicat pe rețelele sociale, el a formulat decizia în termeni duri: „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid.” Miza imediată: învestirea Guvernului și calendarul Congresului Veștea susține că refuzul conducerii de a prelungi cu o săptămână termenul pentru Congres este „profund anormal” și că scopul real al grabei nu este „lămurirea lucrurilor” în partid, ci „blocarea învestirii Guvernului”. El afirmă că prioritatea sa rămâne formarea și funcționarea Executivului, nu disputa internă. În același timp, spune că ia în calcul să conteste Congresul pe căi statutare și juridice, dar abia după votul de învestitură, pentru a nu afecta procesul de guvernare. Acuzațiile către Bolojan: concentrare de putere și „instrument” împotriva președintelui Într-o postare publicată după ședința Consiliului Național al PNL, Veștea a avertizat că „libertatea și, implicit, dezbaterea democratică riscă să dispară în PNL”, criticând organizarea Congresului pe 21 iunie, în loc de 28 iunie, ceea ce ar reduce timpul pentru o confruntare reală de idei. El acuză că modificările statutare urmăresc două obiective: concentrarea puterii în jurul lui Ilie Bolojan și blocarea învestirii Guvernului desemnat de președintele României, Nicușor Dan . În argumentația sa, Veștea invocă nevoia de stabilitate politică pentru obiective precum PNRR, SAFE și OCDE. Totodată, Veștea afirmă că statutul ar fi „modificat pentru două persoane”: pentru Bolojan, o consolidare a puterii, iar pentru el, o „excludere”, pe motiv că a acceptat să facă parte „dintr-o soluție” de ieșire dintr-o criză. În aceeași linie, el acuză conducerea că ar încerca transformarea PNL într-un instrument politic împotriva șefului statului, amintind că a propus „un parteneriat politic onest și corect” cu președintele. Presiune juridică în interiorul partidului: cereri în instanță și daune morale În contextul tensiunilor dinaintea Congresului extraordinar, materialul menționează și demersuri în instanță atribuite unor „surse apropiate echipei lui Adrian Veștea”: contestarea deciziilor conducerii privind convocarea forurilor statutare și solicitarea suspendării de urgență a acestora. Potrivit acelorași informații, ar fi fost depusă o cerere de suspendare a deciziilor Biroului Politic Național nr. 26 și nr. 27 din 17 iunie 2026 (privind Consiliul Național extraordinar din 19 iunie și Congresul extraordinar din 21 iunie). Totodată, sursele citate susțin că a fost introdusă o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cu solicitarea de daune morale de câte 250.000 de lei pentru fiecare reclamant, în total 4.000.000 lei. În finalul mesajului său, Veștea spune că, după trei decenii în PNL, este dezamăgit de direcția partidului, dar își exprimă speranța că situația poate fi corectată și că va lupta „pentru a readuce libertatea în centrul valorilor PNL”. [...]
Președintele Nicușor Dan a sugerat că instanțele nu „cenzurează” excluderile din partide , o poziționare care readuce în prim-plan limita dintre autonomia internă a formațiunilor politice și controlul judecătoresc, într-un moment în care decizii ale PNL au ajuns rapid în fața Tribunalului Ilfov, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută vineri, la Bruxelles, într-o conferință de presă. Nicușor Dan a vorbit despre excluderea membrilor dintr-un partid ca despre o „voință politică” pe care instanțele nu ar fi cenzurat-o, adăugând expresia „poate din păcate”. „În 35 de ani de democrație ați văzut vreun partid care să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident e o voință politică care nu a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată.” Contextul: decizii PNL suspendate de Tribunalul Ilfov Afirmația vine în condițiile în care președintele a minimalizat suspendarea „în timp record” de către Tribunalul Ilfov a unor decizii luate de PNL împotriva „grupării Veștea”, conform aceleiași surse. Ce spune cadrul constituțional despre rolul instanțelor G4Media amintește că, în legea partidelor politice, a existat un articol potrivit căruia dobândirea sau pierderea calității de membru era supusă „numai jurisdicției interne” a partidului, conform statutului. Articolul a fost declarat neconstituțional în 2013, însă Curtea Constituțională a nuanțat: instanțele nu analizează „oportunitatea” excluderii (adică dacă decizia e politicește justificată), ci doar dacă excluderea a fost făcută cu respectarea statutului partidului. În practică, această distincție contează pentru conflictele interne din partide care ajung în instanță: controlul judecătoresc nu intră pe fondul deciziei politice, dar poate verifica respectarea regulilor interne asumate prin statut. [...]
