Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie, susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24.
Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”.
În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD.
„Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?”
Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum.
Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri.
„Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.”
Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse.
Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul la formarea guvernului expune limitele Constituției , care nu permite dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate într-o criză politică precum cea actuală, potrivit HotNews . Fostul președinte spune că România traversează „cea mai mare criză politică” de după 1989, în condițiile în care nu reușește să aibă un guvern cu susținere majoritară din cauza „liniilor roșii” trasate de partide. Miza: fără anticipate, ieșirea din blocaj riscă să se facă „nedemocratic” Băsescu susține că, în lipsa posibilității de a declanșa alegeri anticipate, soluția de deblocare a formării guvernului se mută în zona negocierilor individuale cu parlamentari, cu riscul unor trocuri politice. „Dacă se va rezolva, cum se va rezolva? În mod absolut nedemocratic: «vino încoace că-ți dau o funcție», «vino încoace că-ți angajez nevasta», «pune și tu un vot pentru guvern, că-ți angajez copilul».” În opinia sa, tocmai imposibilitatea dizolvării Parlamentului în situații de blocaj „ne blochează pur și simplu”. Prognostic: „ guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” Fostul președinte afirmă că „guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” și că, fără „un aranjament cu liberalii”, nu se poate construi o majoritate care să asigure votul de învestitură. În același context, Băsescu spune că partidele radicale nu ar avea motive să susțină un guvern condus de Adrian Veștea, mai ales în condițiile în care nici președintele Nicușor Dan nu ar agrea această variantă. El anticipează că un eventual guvern ar putea ajunge să „târâie zilele României” până la alegeri, fără performanță. Cine poartă responsabilitatea, în lectura lui Băsescu Băsescu leagă criza actuală de demiterea guvernului Bolojan, pe care o numește „mai mult decât o greșeală” și o pune pe seama lui Sorin Grindeanu, „din orgoliu” și din disputa cu Ilie Bolojan . În același timp, afirmă că blocajul actual în formarea unui guvern este „în responsabilitatea lui Bolojan”. „Deci, acești doi politicieni își împart răspunderea pentru dezastrul care urmează.” Contextul declarațiilor este o intervenție la Digi24 . [...]
După șase săptămâni fără guvern cu puteri depline, Nicușor Dan spune că prioritatea este evitarea unei căderi economice bruște , iar desemnarea unei variante „cu cele mai mari șanse” de a trece în Parlament ar trebui să scoată România din blocaj, inclusiv pentru închiderea PNRR, potrivit news.ro . Președintele a declarat, vineri, la Bruxelles , că nu face „jocuri de partid” și că mandatul său, în contextul crizei politice, are două componente „esențiale”: menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei „căderi economice bruște”. „Mandatul meu are mai multe componente, cele două, esenţiale, legate de situaţia în care ne găsim sunt menţinerea direcţiei pro-occidentale şi evitarea unei căderi economice bruşte.” De ce contează: blocajul politic apasă pe agenda economică și pe PNRR Nicușor Dan a spus că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului, „deși nu trebuia să cadă”, iar în acest interval niciun partid nu ar fi venit la președinte cu o variantă de majoritate conturată. În acest context, susține că a ales opțiunea pe care a considerat-o cea mai probabilă să strângă o majoritate parlamentară, pentru ca executivul să aibă atribuții depline și să fie „închis PNRR și toate celelalte”. „Surprize” la tentativa cu Tomac și argumentul pentru varianta Veștea Șeful statului a mai afirmat că a existat „o încercare” cu Eugen Tomac, despre care spune că, din dialogul repetat cu partidele, a fost convins că va trece, însă „a avut niște surprize”. Ulterior, a indicat că a mers pe varianta cu cele mai mari șanse de a fi votată în Parlament, în condițiile în care „nici unul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate”. Despre premierul desemnat, Adrian Veștea , Nicușor Dan a spus că are „foarte multe calități” care îl recomandă, inclusiv experiență cu bugete și fonduri europene și capacitatea de a naviga mediul politic „fără a crea crize”. Pentru mai mult context despre această evaluare, news.ro a publicat și materialul: „Nicușor Dan: Veștea are foarte multe calități…” . [...]
Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acuză o tentativă de concentrare a puterii în partid și susține că grăbirea Congresului PNL pentru duminică ar reduce spațiul de dezbatere internă și ar putea amplifica instabilitatea politică, cu efecte indirecte asupra unor dosare sensibile pentru România, potrivit news.ro . Veștea, prezentat de sursă drept „premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze Guvernul”, spune că în locul unui Congres „la sfârșitul săptămânii viitoare (28 iunie)” ar fi împinsă o organizare „pripită” duminică, 21 iunie, „pe repede înainte și fără timpul necesar unei dezbateri reale”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, prin această abordare, partidul „riscă să își piardă propria identitate”. Două mize invocate: puterea în partid și învestirea Guvernului Veștea afirmă că vede două obiective ale demersului, pe care îl numește „profund neliberal”: „Concentrarea unei puteri fără precedent” în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , despre care spune că ar trebui ca „responsabilitatea” să fie împărțită, nu „adunată într-un singur loc”. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care susține că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. În același context, Veștea leagă disputa internă de funcționarea executivului și de capacitatea României de a evita noi blocaje, menționând PNRR, SAFE și OCDE, dar și „atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică”. Statutul partidului, „modificat pentru două persoane” Veștea mai susține că ar exista intenția de a modifica statutul PNL „pentru două persoane”: pentru Bolojan, în sensul concentrării puterii, iar pentru el, în sensul unei excluderi, pe motiv că ar fi acceptat „să fie parte la o soluție” pentru a pune capăt unei crize care „îi afectează profund pe români”. În final, el afirmă că ar exista și o miză politică mai largă, respectiv ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit „ca instrument împotriva Președintelui României”, reiterând că a propus un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. [...]
Traian Băsescu le cere liberalilor să susțină rapid guvernul pentru a nu periclita banii UE , invocând o miză de „șapte-zece miliarde” care ar trebui încasați până în august, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, la Digi24, că partidele ar trebui să-și tempereze disputele și să sprijine formarea și funcționarea guvernului în contextul negocierilor politice. În mesajul adresat direct PNL, Băsescu a legat stabilitatea guvernamentală de accesarea fondurilor europene, susținând că aceasta ar trebui să fie prioritatea imediată, nu conflictul intern. „Dacă liberalii și-ar reduce temperatura și ar veni la o temperatură normală, ar trebui să sprijine trecerea guvernului, măcar și de dragul celor șapte-zece miliarde pe care le avem de încasat până în luna august de la Uniunea Europeană”. Critici la adresa lui Ilie Bolojan : „mult prea devreme” în logica prezidențialelor În aceeași intervenție, Băsescu a comentat tensiunile din PNL și a susținut că Ilie Bolojan ar fi intrat prea devreme în logica unei candidaturi la prezidențiale, ceea ce ar deturna partidul de la „prioritățile țării”. „Bolojan s-a așezat în postura de candidat la prezidențiale mult prea devreme și concentrează tot efortul PNL-ului în această direcție. Deci, practic, el nu are în vedere prioritățile țării, are în vedere prioritățile campaniei lui, ceea ce este în neregulă”. Congres extraordinar la PNL și competiție pentru șefia partidului Ilie Bolojan a anunțat că va candida la președinția PNL la congresul extraordinar convocat duminică, la ora 12:00. Totodată, Consiliul Național a adoptat modificări la statut, astfel încât candidaturile să fie construite pe baza unor moțiuni (președinte împreună cu o echipă). Adrian Veștea, premier desemnat, a anunțat la rândul său că intră în cursa pentru conducerea PNL, afirmând că partidul are nevoie de „o schimbare de direcție” și „mai mult echilibru”. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea Congresului Extraordinar pe 21 iunie 2026, la București, la Romexpo, cu 85% din voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri), conform comunicatului partidului citat în material. Poziție rezervată despre Nicușor Dan Întrebat despre „linii roșii” între partide, Băsescu a spus că nu vrea să se poziționeze drept consultant politic pentru Nicușor Dan și a precizat că nu are o relație de consultare cu acesta. „Nu vreau să par consultantul lui Nicușor Dan… în viața mea am discutat o singură dată, trei minute… Deci nu vreau să par a fi consultantul dânsului, nu ne cunoaștem, nu ne consultăm unul pe altul și nici nu o să-i dau o consultație publică”. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea renunță la candidatura la șefia PNL și anunță că ia în calcul contestarea Congresului extraordinar , pe care îl consideră „nestatutar și nelegal”, într-un conflict intern care, în versiunea sa, riscă să blocheze învestirea noului Guvern, potrivit Adevărul . Veștea a transmis vineri seara, 19 iunie, că nu va mai candida, după ce criticase public organizarea „în regim de urgență” a Congresului extraordinar și modificările statutare propuse de Ilie Bolojan. În mesajul publicat pe rețelele sociale, el a formulat decizia în termeni duri: „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid.” Miza imediată: învestirea Guvernului și calendarul Congresului Veștea susține că refuzul conducerii de a prelungi cu o săptămână termenul pentru Congres este „profund anormal” și că scopul real al grabei nu este „lămurirea lucrurilor” în partid, ci „blocarea învestirii Guvernului”. El afirmă că prioritatea sa rămâne formarea și funcționarea Executivului, nu disputa internă. În același timp, spune că ia în calcul să conteste Congresul pe căi statutare și juridice, dar abia după votul de învestitură, pentru a nu afecta procesul de guvernare. Acuzațiile către Bolojan: concentrare de putere și „instrument” împotriva președintelui Într-o postare publicată după ședința Consiliului Național al PNL, Veștea a avertizat că „libertatea și, implicit, dezbaterea democratică riscă să dispară în PNL”, criticând organizarea Congresului pe 21 iunie, în loc de 28 iunie, ceea ce ar reduce timpul pentru o confruntare reală de idei. El acuză că modificările statutare urmăresc două obiective: concentrarea puterii în jurul lui Ilie Bolojan și blocarea învestirii Guvernului desemnat de președintele României, Nicușor Dan . În argumentația sa, Veștea invocă nevoia de stabilitate politică pentru obiective precum PNRR, SAFE și OCDE. Totodată, Veștea afirmă că statutul ar fi „modificat pentru două persoane”: pentru Bolojan, o consolidare a puterii, iar pentru el, o „excludere”, pe motiv că a acceptat să facă parte „dintr-o soluție” de ieșire dintr-o criză. În aceeași linie, el acuză conducerea că ar încerca transformarea PNL într-un instrument politic împotriva șefului statului, amintind că a propus „un parteneriat politic onest și corect” cu președintele. Presiune juridică în interiorul partidului: cereri în instanță și daune morale În contextul tensiunilor dinaintea Congresului extraordinar, materialul menționează și demersuri în instanță atribuite unor „surse apropiate echipei lui Adrian Veștea”: contestarea deciziilor conducerii privind convocarea forurilor statutare și solicitarea suspendării de urgență a acestora. Potrivit acelorași informații, ar fi fost depusă o cerere de suspendare a deciziilor Biroului Politic Național nr. 26 și nr. 27 din 17 iunie 2026 (privind Consiliul Național extraordinar din 19 iunie și Congresul extraordinar din 21 iunie). Totodată, sursele citate susțin că a fost introdusă o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cu solicitarea de daune morale de câte 250.000 de lei pentru fiecare reclamant, în total 4.000.000 lei. În finalul mesajului său, Veștea spune că, după trei decenii în PNL, este dezamăgit de direcția partidului, dar își exprimă speranța că situația poate fi corectată și că va lupta „pentru a readuce libertatea în centrul valorilor PNL”. [...]
