Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie, susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24.
Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”.
În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD.
„Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?”
Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum.
Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri.
„Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.”
Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse.
Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
Semnarea decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan declanșează oficial calendarul de 10 zile pentru formarea unei majorități , iar președintele Nicușor Dan spune că va face acest pas sâmbătă, cu publicarea în Monitorul Oficial luni, potrivit HotNews . Miza este una de procedură și aritmetică parlamentară: abia după publicare începe să curgă termenul legal în care candidatul la funcția de premier trebuie să își negocieze sprijinul. Aflat la Bukovel, în Ucraina, șeful statului a declarat că decretul va fi semnat „mâine” (sâmbătă) și că va fi publicat luni. Întrebat despre șansele ca un eventual Guvern Mureșan să treacă de votul Parlamentului, Nicușor Dan a spus că „e dificil”, dar că își dorește să reușească. În privința scenariului alegerilor anticipate, în cazul în care Mureșan nu obține votul senatorilor și deputaților și ar deveni a doua propunere de premier respinsă, președintele a evitat să avanseze o concluzie: „Haideți să ne uităm la prima etapă și după să vedem”. Ce urmează după publicarea decretului După desemnarea de joi seara (în urma unor discuții cu partidele care au durat aproape șase ore), următorul pas procedural este semnarea și publicarea decretului. Din acel moment, începe termenul de 10 zile în care Siegfried Mureșan are timp să își negocieze majoritatea. Dacă nu își depune mandatul, candidatul PNL ajunge la vot în Parlament. Aritmetica votului și blocajele politice Conform calculelor prezentate de HotNews, Mureșan ar porni „teoretic” cu 170 de voturi de la PNL, USR și UDMR, însă voturile din aripa contestatarilor lui Ilie Bolojan nu sunt garantate, pe fondul tensiunilor interne din PNL. Pentru a atinge pragul minim de 233 de voturi necesare, premierul desemnat ar mai avea nevoie de cel puțin încă 74 de voturi. În același timp, mai mulți parlamentari social-democrați au declarat pentru HotNews că nu vor vota „pentru”, dar o decizie oficială ar urma să fie luată luni, în ședința conducerii PSD. Nici parlamentarii AUR nu ar urma să susțină Guvernul Mureșan, potrivit aceleiași surse, context în care „din start, se pierd 218 voturi”. Un parlamentar USR a rezumat situația astfel: „Luptăm și negociem ca această propunere să treacă, dar va fi complicat”. Varianta „rotativei”, ca soluție de negociere În încercarea de a obține susținerea PSD, lideri din PNL și USR discută varianta unei „rotative”: un premier care să conducă două guverne minoritare succesive, primul cu miniștri PNL, USR și UDMR, iar al doilea cu PSD. În acest moment, însă, cheia rămâne semnarea și publicarea decretului, care pornește oficial cronometrul negocierilor. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Mureșan intră într-o fază de presiune publică asupra PSD , după ce ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a avertizat social-democrații să nu „înceapă jocurile politice” și a cerut accelerarea pașilor pentru votul din Parlament, potrivit News . Miruță susține, într-o postare pe Facebook, că România „are un premier desemnat care are șanse reale să treacă de votul Parlamentului” și că PSD ar trebui să-și păstreze „apelul la rațiune” și să nu conteste decizia președintelui. El amintește că partidele au discutat o formulă de „rotativă” (alternarea premierului între partide), acceptată de PSD, însă „președintele a decis”, iar PSD „nu poate desconsidera această decizie fiindcă rămâne fără argumente”. Miza: calendarul învestirii și formula de majoritate Ministrul interimar propune o succesiune rapidă de pași: actualizarea programului de guvernare, votarea cabinetului Mureșan „săptămâna viitoare” și „deblocarea situației”. În același mesaj, Miruță pune presiune pe PSD, întrebând explicit dacă vrea să joace „cu PNL-USR-UDMR” sau „cu AUR”, ori să se ajungă la alegeri anticipate. În argumentația sa, Miruță invocă și raportul de forțe din Parlament până la următoarele alegeri, despre care spune că ar mai fi „827 de zile”: blocul USR–PNL–UDMR–Minorități ar reprezenta „aproximativ 60%”, iar PSD „aproximativ 40%”. Din această logică, el derivă o împărțire orientativă a perioadei rămase: „500 pentru Mureșan și 300 pentru PSD”, cu posibilitatea de a negocia „variații”, dar „pe argumente, nu pe ambiții și jocuri de partid”. Ce se știe despre desemnarea lui Siegfried Mureșan și reacțiile politice Președintele Nicușor Dan a anunțat că îl propune pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan; inițial, acesta a cerut „un timp de gândire”, apoi a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. În PSD, Sorin Grindeanu a spus că a luat act „cu surprindere și dezamăgire” de propunerea președintelui și a convocat Biroul Permanent Național pentru a analiza „cu atenție această propunere a dreptei”. De cealaltă parte, Ilie Bolojan (premier interimar și lider PNL) a descris desemnarea ca o garanție a „continuării unei guvernări reformiste”, iar Dominic Fritz (USR) a transmis că partidul va susține demersul de a găsi o majoritate pentru învestire. Kelemen Hunor (UDMR) a afirmat că UDMR va fi partener în construirea majorității, dar a precizat că nu acceptă o majoritate bazată pe voturile AUR și ale „partidelor extremiste”. George Simion (AUR) a publicat un mesaj pe rețelele sociale despre susținerea unui guvern Mureșan: „Nu votăm nici Germania, nici Franța, nici PSD. Doar România”. Fostul premier Victor Ponta, propus pentru funcția de premier de Grupul parlamentar „Uniți pentru România” la consultările de la Cotroceni, consideră că Guvernul Mureșan va obține mai puține voturi decât Guvernul Veștea, menționat ca singura propunere ajunsă la vot în Parlament de la debutul crizei politice. [...]
Întârzierea de aproape trei luni a nominalizării premierului complică calendarul formării Guvernului , iar PNL spune că, în ciuda acestui decalaj, presiunea politică de a închide rapid negocierile rămâne neschimbată, potrivit HotNews . Ilie Bolojan , liderul PNL, a declarat vineri că nominalizarea premierului desemnat a venit „cu aproape 3 luni întârziere”, dar că „responsabilitatea pe care o avem să formăm un guvern este la fel de valabilă şi astăzi”. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă comună la care au participat premierul desemnat, Siegfried Mureșan , liderul USR, Dominic Fritz, și reprezentantul UDMR, Tánczos Barna. În același context, Bolojan a spus că a aflat cu aproximativ 30 de minute înainte, de la Mureșan, despre intenția președintelui de a-l desemna. [...]
