Știri
Știri din categoria Politică
Adrian Cozma cere ca PNL să rămână la guvernare și atacă liderii liberali care cer delimitarea de PSD, argumentând că aceștia au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, potrivit Adevărul. Miza imediată este direcția de guvernare a partidului după căderea Guvernului Bolojan și cine își asumă politic costurile alianței cu PSD.
Cozma, președinte PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, îi vizează direct pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Falcă și Ciprian Ciucu, pe care îi acuză de inconsecvență în raportarea la PSD și de „antipesedism” revendicat după ce au candidat pe liste comune.
„Nu e normal să vină unii să ne spună: «noi suntem cei mai aprigi antipesediști», dar AȚI FOST ALEȘI pe liste cu PSD.”
În timp ce în PNL se discută varianta trecerii în opoziție, Cozma susține că partidul ar trebui să rămână la guvernare și avansează ideea unui executiv minoritar, sprijinit de „alte partide pro-europene”, pentru a continua reformele și a încerca să capitalizeze politic rezultatele lor în toamnă.
„Consider că PNL ar avea capacitatea și ar putea să fie într-un guvern minoritar cu alte partide pro-europene și să ducem mai departe reformele, ca în toamnă să culegem și roadele reformelor”.
El invocă și un precedent politic din 2012, când, în interpretarea sa, PSD ar fi beneficiat electoral de măsuri luate anterior de guvernarea PDL, sugerând că ieșirea PNL de la putere ar putea lăsa altora „roadele” unor decizii nepopulare.
Cozma cere ca decizia privind poziționarea PNL (guvernare vs. opoziție) să fie luată într-un cadru larg, într-un Consiliu Național, nu doar în forurile restrânse de conducere. În același timp, solicită o analiză internă și „răspundere” pentru liderii care au împins partidul spre colaborarea cu PSD.
„Asta e o decizie care trebuie luată cu toți membrii PNL… Dar trebuie să stăm la guvernare să ne îndeplinim obiectivele.”
Mesajul vine după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, inițiată de AUR și PSD, care a trecut în Parlament (detalii în Adevărul). Moțiunea a fost votată marți de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233, iar publicația notează că este „cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României” (context în Adevărul).
Tot marți, de la ora 17:00, PNL s-a reunit într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național, după demiterea Guvernului (context în Adevărul).
În lipsa unei decizii oficiale prezentate în material privind formula de guvernare, intervenția lui Cozma indică o linie de fractură în PNL: rămânerea la putere printr-o formulă minoritară versus retragerea în opoziție, cu o dispută deschisă despre responsabilitatea politică pentru alianța cu PSD.
Recomandate
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
USR condiționează sprijinul pentru Cabinetul Mureșan de o agendă de reforme și admite scenariul anticipatelor , pe fondul dificultății de a strânge o majoritate parlamentară, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea îl susține pe premierul desemnat, europarlamentarul Siegfried Mureșan , în încercarea de a construi o majoritate pentru un viitor guvern. Fritz îl descrie pe Mureșan drept „premierul de care România are nevoie”. Miza: o majoritate pentru un program de reducere a cheltuielilor și reforme În mesajul său, liderul USR leagă sprijinul politic de un set de priorități care includ reducerea cheltuielilor și reforme în administrație, cu accent pe mediul privat și servicii publice. „Viitorul guvern trebuie să aibă curajul de a face reforme reale, chiar și împotriva intereselor speciale. Să taie din cheltuieli, să respecte munca oamenilor și mediul privat, să investească în calitatea serviciilor publice, să se lupte cu corupția.” Compromisuri „inclusiv cu PSD”, dar cu avertisment privind „stabilitatea prefăcută” Fritz afirmă că nu va fi ușor de găsit o majoritate parlamentară pentru această agendă și spune că USR este pregătit să caute „puncte de compromis”, inclusiv cu PSD, ale cărui voturi ar urma să fie decisive pentru trecerea unui guvern minoritar. „Nu va fi ușor să găsim o majoritate pentru această agendă a curajului în parlament. Nu vom vinde principiile noastre pentru o stabilitate prefăcută. Dar suntem pregătiți să găsim puncte de compromis, chiar și cu PSD, ale cărui voturi vor decide dacă acest guvern minoritar va trece sau nu.” Dacă nu trece guvernul: Fritz invocă alegeri anticipate În cazul în care noul guvern nu va fi învestit, președintele USR consideră necesară organizarea de alegeri anticipate, argumentând că soluția ar trebui să revină la votul cetățenilor. Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier a fost făcută joi de președintele Nicușor Dan, mai notează Agerpres. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță la 17.00 direcția pentru desemnarea premierului , după consultări de aproape șase ore cu partidele, într-un moment în care opțiunile de guvernare sunt condiționate de linii roșii pe finanțe și de refuzul unor formațiuni pentru varianta tehnocrată, potrivit HotNews . Administrația Prezidențială a comunicat că șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni la ora 17.00, transmisă „live pe sistemul unic și pe site-ul Administrației Prezidențiale”. Anunțul vine la finalul consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui premier. Miza imediată este dacă președintele va putea contura o majoritate funcțională în jurul unei propuneri, în condițiile în care partidele au intrat la negocieri cu poziții încă rigide, iar discuțiile au scos la suprafață condiționări explicite legate de formula de guvernare și de controlul asupra finanțelor publice. Propunerile oficiale și numele discutate Pe masa președintelui sunt două propuneri oficiale, conform informațiilor din articol: Sorin Grindeanu (PSD); Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR). În discuțiile din partide și cu Nicușor Dan au mai fost vehiculate, pe o „listă scurtă”, încă două nume de posibili premieri: Alexandru Nazare; Luca Niculescu. Liniile roșii care complică formarea guvernului Negocierile au fost marcate de condiții care pot influența direct arhitectura viitorului executiv: PSD și AUR i-au transmis președintelui că nu votează un guvern tehnocrat; PNL a indicat că va discuta cu premierul desemnat dacă acesta va păstra controlul asupra finanțelor publice; USR a propus două guverne minoritare cu același premier. HotNews anunță că va transmite în format „Livetext” principalele declarații ale președintelui, care ar urma să indice pașii următori în procesul de desemnare a prim-ministrului. [...]
