Știri
Știri din categoria Politică
Adrian Cozma cere ca PNL să rămână la guvernare și atacă liderii liberali care cer delimitarea de PSD, argumentând că aceștia au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, potrivit Adevărul. Miza imediată este direcția de guvernare a partidului după căderea Guvernului Bolojan și cine își asumă politic costurile alianței cu PSD.
Cozma, președinte PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, îi vizează direct pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Falcă și Ciprian Ciucu, pe care îi acuză de inconsecvență în raportarea la PSD și de „antipesedism” revendicat după ce au candidat pe liste comune.
„Nu e normal să vină unii să ne spună: «noi suntem cei mai aprigi antipesediști», dar AȚI FOST ALEȘI pe liste cu PSD.”
În timp ce în PNL se discută varianta trecerii în opoziție, Cozma susține că partidul ar trebui să rămână la guvernare și avansează ideea unui executiv minoritar, sprijinit de „alte partide pro-europene”, pentru a continua reformele și a încerca să capitalizeze politic rezultatele lor în toamnă.
„Consider că PNL ar avea capacitatea și ar putea să fie într-un guvern minoritar cu alte partide pro-europene și să ducem mai departe reformele, ca în toamnă să culegem și roadele reformelor”.
El invocă și un precedent politic din 2012, când, în interpretarea sa, PSD ar fi beneficiat electoral de măsuri luate anterior de guvernarea PDL, sugerând că ieșirea PNL de la putere ar putea lăsa altora „roadele” unor decizii nepopulare.
Cozma cere ca decizia privind poziționarea PNL (guvernare vs. opoziție) să fie luată într-un cadru larg, într-un Consiliu Național, nu doar în forurile restrânse de conducere. În același timp, solicită o analiză internă și „răspundere” pentru liderii care au împins partidul spre colaborarea cu PSD.
„Asta e o decizie care trebuie luată cu toți membrii PNL… Dar trebuie să stăm la guvernare să ne îndeplinim obiectivele.”
Mesajul vine după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, inițiată de AUR și PSD, care a trecut în Parlament (detalii în Adevărul). Moțiunea a fost votată marți de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233, iar publicația notează că este „cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României” (context în Adevărul).
Tot marți, de la ora 17:00, PNL s-a reunit într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național, după demiterea Guvernului (context în Adevărul).
În lipsa unei decizii oficiale prezentate în material privind formula de guvernare, intervenția lui Cozma indică o linie de fractură în PNL: rămânerea la putere printr-o formulă minoritară versus retragerea în opoziție, cu o dispută deschisă despre responsabilitatea politică pentru alianța cu PSD.
Recomandate
Ilie Bolojan acuză PSD că a încercat să subordoneze PNL , într-un context în care liberalii reclamă presiuni politice legate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului, potrivit news.ro . Miza declarațiilor este una de funcționare a coalițiilor: Bolojan susține că PSD ar fi urmărit nu un parteneriat, ci un raport de tip „partid subordonat”. Președintele PNL a fost întrebat, miercuri seară, la B1 TV, cât este adevăr și cât este „anecdotă” în informațiile potrivit cărora PSD ar fi încercat să scindeze PNL odată cu introducerea moțiunii de cenzură și cu răsturnarea Guvernului. În răspuns, Bolojan a afirmat că, pe lângă obiectivul de a dărâma Guvernul, PSD ar fi urmărit „blocarea reformelor” și „eliminarea risipei”, dar și un calcul politic prin care PNL să devină „unul dintre partidele subordonate”. Bolojan a admis că, „în anumite perioade”, o astfel de subordonare „s-a întâmplat”, însă a susținut că PNL „a învățat din aceste greșeli” și că deciziile recente ar arăta că o parte majoritară a partidului a înțeles că „a fi demn este o necesitate” pentru a păstra respectul și încrederea electoratului. În același context, el a invocat și o afirmație a lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia PNL „și-a redescoperit sufletul”. Atacul la PSD: „au nevoie de vasali, nu de parteneri” În intervenția sa, liderul PNL i-a criticat pe social-democrați, susținând că „foarte mulți oameni din PSD” ar proveni din „zone unde s-au obișnuit cu mici feude” și ar avea „o mentalitate de feudal”, ceea ce ar face ca PSD să caute „vasali”, nu parteneri. „Ei n-au nevoie de parteneri. Ei au nevoie de vasali. (...) PNL nu are vocație de vasal.” Bolojan a mai spus că, într-o „țară pe care ne-o dorim respectuoasă, civilizată”, respectul și încrederea trebuie oferite pentru a fi primite, iar nerespectarea înțelegerilor și a partenerilor ar face imposibilă continuarea unei colaborări în aceleași condiții. De ce contează Declarațiile indică o linie de demarcare mai dură a PNL față de PSD, cu efect direct asupra modului în care ar putea funcționa viitoare formule de guvernare sau înțelegeri parlamentare. În lectura lui Bolojan, problema nu este doar una de competiție electorală, ci de raport de forțe în coaliții: parteneriat versus subordonare. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea guvernului , argumentând că România nu își permite o perioadă în care Executivul „nu lucrează la capacitate”, într-un moment sensibil pentru accesarea fondurilor europene, potrivit Stirile Pro TV . Bolojan, lider al PNL, a spus că nu este „astăzi o piedică” în formarea unei majorități parlamentare și a susținut că PSD, care „a generat criza politică”, are „responsabilitatea morală” să vină cu soluții. Declarațiile au fost făcute în contextul consultărilor de la Cotroceni și al discuțiilor despre cine ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Argumentul lui Bolojan: cine a dărâmat guvernul trebuie să vină cu majoritatea Întrebat la B1TV despre așteptările sale după consultările cu președintele și despre posibilitatea ca șeful statului să dea social-democraților mandatul de formare a guvernului, Bolojan a invocat „logica politică”: PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și, prin demiterea guvernului, „au probat că sunt în stare să facă o majoritate”, în timp ce partidele rămase în coaliție (PNL, USR, UDMR) ar fi arătat, „cel puțin asta este poza de moment”, că nu au capacitatea de a face majoritatea. În acest cadru, Bolojan a criticat faptul că, la mai mult de două săptămâni de la moțiune, PSD nu a anunțat public o asumare și o propunere de guvernare. Miza imediată: funcționarea guvernului și fondurile europene Bolojan a avertizat că România are nevoie de un guvern funcțional „în această perioadă”, pe care a descris-o drept crucială pentru accesarea fondurilor europene, și că trebuie evitată o etapă în care guvernul „nu lucrează”. Schimb de acuzații cu PSD: „campanie electorală” vs. „nu e cazul” În același context, Bolojan a respins acuzațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, potrivit cărora ar fi în „campanie electorală prezidențială” și ar bloca formarea unei majorități. El a susținut că ideea este falsă și a argumentat că munca și comunicarea periodică a unui premier sunt firești și țin de respectul față de cetățeni. Potrivit relatării, Grindeanu i-a cerut premierului interimar „să iasă din campania electorală prezidențială” și a solicitat ca partidele prooccidentale să se așeze la masă pentru a forma guvernul. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL mută presiunea pe formarea majorității , după ce Ilie Bolojan a respins public ideea că ar fi „în campanie” și a susținut că nu el blochează negocierile pentru un nou guvern, potrivit HotNews . Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, a declarat miercuri seară la B1 TV că acuzația lansată de Sorin Grindeanu, liderul PSD, este „falsă” și a negat că acțiunile sale ar face parte dintr-un plan de candidatură la următoarele alegeri prezidențiale. Bolojan a argumentat că își menține ritmul de lucru și comunicarea publică „din respect pentru oameni”, invocând o practică pe care spune că a avut-o „în toate cele nouă luni” cât a fost premier. „Eu întotdeauna, așa cum v-am spus, muncesc de dimineață până seara, or se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești, or nu este cazul ăsta.” Miza: cine poartă responsabilitatea pentru o nouă majoritate În aceeași intervenție, Bolojan a răspuns și acuzației că ar „bloca găsirea unei soluții” și că „se agață în continuare de funcții”. El a spus că „Bolojan nu este astăzi o piedică în formarea unei majorități” și a atacat PSD, pe care l-a acuzat că a „dinamitat coaliția în mod iresponsabil” și că „nu are soluții”. Liderul PNL a reiterat că PSD și AUR, partidele care au demis Guvernul prin moțiune de cenzură , „au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile”, susținând că demiterea executivului ar fi trebuit să fie însoțită de capacitatea de a construi o majoritate. Ce a spus Grindeanu Tot miercuri, la „Adevărul LIVE” , Sorin Grindeanu a afirmat că Bolojan „este în campanie electorală prezidențială” și că ar trebui „să pună pauză câteva săptămâni, să facem Guvernul”. În plus, l-a acuzat că „se agață în continuare de funcții” și că „blochează găsirea unei soluții” pentru formarea unui nou guvern, susținând că „ține captiv USR”. Contextul acuzațiilor este detaliat într-un material anterior al publicației, despre care HotNews face trimitere aici: „blochează găsirea unei soluții” . În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor, schimbul de replici indică o dispută directă pe tema responsabilității politice pentru formarea majorității și a viitorului guvern, într-un moment în care fiecare tabără încearcă să transfere costul blocajului către cealaltă. [...]
Vicepremierul interimar Tanczos Barna spune că alegerile anticipate sunt „în proporție de 90%” ieșite din calcul , pe motiv că ar avantaja „doar AUR”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul crizei politice declanșate de moțiunea de cenzură și indică faptul că, în logica actuală a Parlamentului, presiunea va fi pentru formarea unei majorități care să investească un guvern, nu pentru declanșarea unui nou scrutin. Întrebat direct dacă exclude ideea anticipatelor, Tanczos Barna a răspuns: „În proporţie de 90%, da, în proporţie de 90% exclud anticipatele”. Argumentul său este că parlamentarii ar evita un scenariu care ar produce un câștig electoral disproporționat pentru AUR, ceea ce face „foarte puțin probabil” ca Legislativul să blocheze învestirea unui guvern până la declanșarea anticipatelor. Declarațiile au fost făcute la TVR Info, iar Digi24 notează că relatarea este atribuită News.ro. Ce scenarii rămân pe masă pentru ieșirea din impas În evaluarea vicepremierului interimar, dacă prima propunere de prim-ministru ar fi respinsă, a doua ar urma să treacă de votul senatorilor și deputaților, ceea ce ar reduce șansele unui blocaj prelungit. În același timp, Tanczos Barna nu a exclus două variante de lucru pentru formarea executivului: un guvern minoritar , susținut parlamentar din exterior de alte partide; un premier tehnocrat . El a descris explicit posibilitatea unor formule de susținere politică menite să evite prelungirea crizei, inclusiv scenarii în care un partid sprijină un guvern fără a intra formal la guvernare, pentru „a ieși din impas”. De ce contează Prin excluderea anticipatelor ca opțiune realistă, discuția politică se mută, practic, pe negocierea unei formule de guvernare în Parlament (majoritate, minoritate cu sprijin sau variantă tehnocrată). Pentru mediul economic, miza imediată este reducerea incertitudinii instituționale: un calendar de anticipate ar prelungi perioada de tranziție, în timp ce o învestire rapidă ar scurta intervalul de decizie politică. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că prelungește criza guvernamentală și spune că ezitarea în desemnarea unui premier împinge România într-o „instabilitate politică”, potrivit Libertatea . Fostul președinte (2004–2014) a declarat marți, 19 mai, la B1TV, că nu înțelege de ce șeful statului nu a făcut o nominalizare de prim-ministru la două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În opinia lui Băsescu, președintele ar fi trebuit să acționeze imediat după consultările oficiale de la Cotroceni din ziua precedentă. „Niciunul nu are Constituția României în vedere. Nu le pasă. Pur și simplu, niște amatori de proastă calitate care îngroapă țara asta.” Ce reproșează Băsescu și ce soluție propune Băsescu susține că partidele și președintele ar impune „condiții” care nu ar fi prevăzute de Constituție și că, în lipsa unei înțelegeri rapide între formațiuni, șeful statului ar trebui să desemneze un premier din partea partidului cu cel mai mare număr de parlamentari (PSD), oferindu-i un termen de 10 zile pentru formarea guvernului. „Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târie țara într-o situație de instabilitate politică.” Fostul președinte a mai afirmat că procesul ar trebui continuat, dacă prima opțiune nu reușește să strângă o majoritate, către al doilea sau al treilea partid, criticând întâlnirile „informale” prelungite înainte de o nominalizare. Contextul crizei: de la retragerea sprijinului PSD la consultări fără rezultat România a intrat în criză politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai. Nicușor Dan a spus inițial că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, iar ulterior a afirmat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. În acest context, Libertatea notează că PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier, dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. [...]
UDMR anticipează o tranziție guvernamentală „din etapă în etapă”, fără o majoritate stabilă până în 2028 , pe fondul impasului politic creat după moțiunea de cenzură și căderea Guvernului, potrivit news.ro . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus marți seară că nu se aștepta ca prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni să ducă la conturarea unei soluții pentru o majoritate parlamentară și pentru funcția de premier, invocând pozițiile publice deja exprimate de partide. În evaluarea sa, „în acest moment nu există o soluție cu care să poți să mergi în Parlament”. De ce contează: risc de instabilitate și guvernare pe termen scurt Kelemen Hunor s-a declarat sceptic că viitorul Executiv va putea rămâne la Palatul Victoria până la alegerile legislative din 2028. El a indicat că, deși ar fi preferabilă o formulă de guvernare pentru „doi ani și jumătate”, consideră că nu va fi posibil și că procesul va trebui gestionat incremental. „Ar fi bine să avem o soluție pentru doi ani și jumătate, până la alegerile din 2028, dar mi se pare că nu va fi posibil așa ceva, trebuie să mergem din etapă în etapă.” Ce soluții vede UDMR: „flexibilizarea” pozițiilor și scenariul unui guvern minoritar Liderul UDMR consideră că partidele trebuie să își „flexibilizeze pozițiile” și anticipează că abordările se pot schimba după ce o primă propunere de prim-ministru nu va trece de votul Parlamentului. În acest context, el a menționat posibilitatea ca un partid pro-european rămas în opoziție să susțină un guvern minoritar. Kelemen Hunor a mai afirmat că „responsabilizarea liderilor politici și partidelor politice este o doleanță absolut legitimă” și a adăugat că se aștepta la blocajul actual încă dinaintea moțiunii de cenzură. [...]
