Știri
Știri din categoria Externe
Apărarea antiaeriană a EAU a intrat din nou în alertă după un atac iranian cu rachete și drone, într-un episod care ridică riscul de escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz și al infrastructurii energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post.
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis marți, într-o postare pe X (fostul Twitter), că sistemele de apărare „angajează activ” rachete și drone iraniene în „mai multe zone” ale țării. Conform aceleiași informări, atacul a inclus atât rachete balistice, cât și rachete de croazieră.
Ministerul de Externe al EAU a precizat că statul își rezervă „dreptul deplin și legitim” de a răspunde. Până la momentul relatării, nicio grupare nu revendicase atacul.
În ziua precedentă, trei cetățeni indieni au fost răniți moderat într-un atac cu dronă asupra complexului petrolier din Fujairah, a anunțat biroul media al emiratului Fujairah. Ulterior, televiziunea de stat iraniană a relatat, citând un oficial militar, că Iranul „nu a avut un plan premeditat” de a ataca facilități petroliere în Fujairah.
Același oficial a pus incidentul pe seama „aventurismului militar al SUA” pentru a crea un culoar de tranzit „ilegal” al navelor prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit presei de stat iraniene.
Ministerul Apărării din EAU a confirmat că luni a confruntat:
Separat, presa sud-coreeană Chosun Daily a relatat, citând un oficial guvernamental, că o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată.
Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut ulterior atacul și a cerut Coreei de Sud să se alăture efortului american în zonă, mai notează publicația.
La scurt timp după evenimentele din EAU, presa de opoziție iraniană a raportat o explozie puternică și un nor de fum în vestul Teheranului. Șeful unui departament iranian de pompieri a declarat că o clădire cu șapte etaje a fost evacuată.
Informațiile disponibile în material nu indică, deocamdată, o legătură confirmată între explozia raportată la Teheran și atacurile asupra EAU.
Recomandate
Riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat , după ce SUA și Iranul au reluat atacurile și și-au intensificat măsurile militare pentru controlul pasajului maritim, punând sub semnul întrebării armistițiul de patru săptămâni, potrivit Reuters . Strâmtoarea Hormuz este un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, îngrășăminte și alte mărfuri și a fost „aproape închisă” de la începutul atacurilor SUA și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, ceea ce a alimentat scumpiri la nivel mondial. În acest context, orice escaladare în zonă se traduce rapid în volatilitate pe piețele de energie și în costuri mai mari de transport și asigurare pentru companii. Escaladare militară și informații contradictorii în teren Armata americană a anunțat că a distrus șase ambarcațiuni mici iraniene, precum și rachete de croazieră și drone, după ce președintele Donald Trump a trimis marina să escorteze petroliere blocate prin strâmtoare, într-o campanie denumită „Project Freedom”. Iranul a negat o parte dintre aceste afirmații. În paralel, Teheranul a susținut că a tras asupra unei nave de război americane care se apropia de strâmtoare, forțând-o să se retragă, iar ulterior oficiali iranieni au descris focul ca „focuri de avertisment”. Reuters notează că nu a putut verifica independent situația completă din strâmtoare, în condițiile în care cele două părți au emis declarații contradictorii. Pe partea comercială, Maersk a transmis că nava „Alliance Fairfax”, sub pavilion american, a ieșit din Golf prin Strâmtoarea Hormuz, însoțită de armata SUA. Iranul a negat că ar fi avut loc astfel de traversări. Atacuri și incidente maritime, inclusiv în Emiratele Arabe Unite Mai multe nave comerciale din Golf au raportat explozii sau incendii. Coreea de Sud a anunțat că una dintre navele sale comerciale, HMM Namu, a suferit o explozie și un incendiu în camera motoarelor, fără victime, însă autoritățile au spus că nu este clar dacă incidentul a fost provocat de un atac. Tot luni, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că două nave au fost lovite în largul coastei Emiratelor Arabe Unite, iar compania petrolieră ADNOC a declarat că unul dintre petrolierele sale goale a fost lovit de drone iraniene. În plus, un port petrolier din Emiratele Arabe Unite a fost cuprins de flăcări la Fujairah, după atacuri cu rachete iraniene, potrivit relatării. Fujairah este relevant pentru piață deoarece se află dincolo de strâmtoare, fiind una dintre puținele rute de export pentru petrolul din Orientul Mijlociu care nu necesită tranzitarea Hormuzului. Efectul imediat în piață: volatilitate la petrol Prețurile petrolului au scăzut cu 1% marți, după ce urcaseră cu până la 6% în sesiunea anterioară, pe fondul semnelor că marina SUA ar slăbi controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit Reuters. Negocieri fragile și mize strategice Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că evenimentele arată că nu există o soluție militară și a spus că discuțiile de pace avansează cu medierea Pakistanului, avertizând SUA și Emiratele Arabe Unite să nu fie atrase într-o „mlaștină”. În plan diplomatic, oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, dar încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat, în timp ce Trump a spus că probabil va respinge o propunere iraniană în 14 puncte transmisă prin Pakistan. Reuters mai relatează că cele mai recente informații ale serviciilor americane indică pagube noi limitate asupra programului nuclear iranian de la începutul războiului. Pentru economie, semnalul principal rămâne același: atâta timp cât controlul asupra Hormuzului este disputat militar, riscul de întreruperi ale transportului și de noi episoade de volatilitate la petrol rămâne ridicat, chiar și în prezența unor discuții de pace. [...]
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
UE deschide piața pentru producția de drone printr-o alianță cu Ucraina , invitând companiile din domeniu să intre într-un cadru comun care ar urma să accelereze dezvoltarea industrială și capacitățile de apărare ale Europei, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a anunțat un apel către companii pentru a se alătura unei alianțe UE–Ucraina menite să dezvolte producția de drone în Europa. Inițiativa urmărește să reunească producători, inovatori și utilizatori din UE și Ucraina, cu obiectivul de a sprijini eforturile europene de construire a unei capacități „cuprinzătoare” privind dronele și combaterea dronelor (sisteme contra-drone). Ce cere Comisia companiilor și care este termenul Executivul european solicită firmelor cu „experiență dovedită” în producția de drone și sisteme contra-drone să își exprime intenția de a se alătura inițiativei până la 25 mai . Alianța este deschisă și statelor din Spațiul Economic European, fiind menționate explicit Norvegia, Elveția și Islanda . De ce contează: transfer de know-how și accelerarea capacităților europene În contextul amenințării rusești și al riscului unei retrageri americane din Europa, țările UE încearcă să își consolideze apărarea, inclusiv prin creșterea producției de drone — arme considerate esențiale pentru raportul dintre cost și eficacitate, care s-a îmbunătățit în timp. Ucraina a acumulat, potrivit informațiilor citate, o expertiză „recunoscută pe scară largă” în acest domeniu, pe care UE vrea să o folosească pentru a-și întări propriile capacități. Coordonare cu statele membre și legătura cu acordurile bilaterale Lansarea alianței urmează să fie coordonată cu statele membre ale UE, iar unele dintre ele au deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Este menționată Germania, unde cancelarul Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au lansat la mijlocul lunii aprilie un parteneriat strategic de cooperare militară, inclusiv pe zona dronelor. Zelenski a anunțat atunci că cele două țări lucrează și la un acord bilateral privind dronele. [...]
Președintele Finlandei spune că Europa va ajunge să reia dialogul cu Rusia, dar doar în anumite condiții , într-un semnal cu potențial de impact asupra liniei comune UE–SUA privind securitatea și războiul din Ucraina, potrivit Mediafax . Alexander Stubb a afirmat că, „în cele din urmă”, Europa va trebui să restabilească dialogul cu liderii Rusiei, însă reluarea relațiilor ar depinde „în mare măsură” de armonizarea strategiei SUA–UE față de Rusia și Ucraina, conform informațiilor citate de Live Ukraine. În argumentația sa, liderul finlandez a indicat o diferență de percepție între cele două maluri ale Atlanticului: în Europa, Rusia este văzută ca „cea mai mare amenințare la adresa securității”, în timp ce în Statele Unite această evaluare „nu este neapărat percepută în același mod”. „În Europa, Rusia este văzută ca cea mai mare amenințare la adresa securității, în timp ce în Statele Unite acest lucru nu este neapărat perceput în același mod.” Stubb a mai spus că, la un moment dat, va fi „în interesul Europei să restabilească canalele diplomatice cu Rusia”. De ce contează: condiționarea dialogului de o poziție comună UE–SUA Mesajul președintelui finlandez mută accentul de pe „dacă” pe „cum” ar putea fi reluate contactele, legând explicit orice pas de coordonarea transatlantică. În practică, această condiționare sugerează că o eventuală redeschidere a canalelor diplomatice ar fi dificil de susținut fără o convergență între Washington și capitalele europene asupra obiectivelor și instrumentelor de politică externă în dosarul Rusia–Ucraina. Context: relația cu Trump și poziția strategică a Finlandei Mediafax notează că Stubb este „unul dintre puținii lideri europeni” care au menținut o relație strânsă cu președintele american Donald Trump . Totodată, Finlanda este prezentată ca având „una dintre cele mai puternice forțe armate de pe continent” și „cea mai lungă graniță cu Rusia”, elemente care dau greutate poziției sale în dezbaterea de securitate europeană. [...]
Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete , într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est. Ținta: lanțul logistic și comanda, nu linia întâi Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri. Ce spune Kievul că a lovit în aprilie În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus: peste 65 de depozite logistice și de muniții; 33 de puncte de control al dronelor; 17 posturi de comandă ale trupelor, atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”. Lovituri la distanță mare și producție internă Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern. În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est. [...]
Extinderea loviturilor ucrainene la peste 2.000 km în interiorul Rusiei ridică riscurile operaționale pentru infrastructura energetică și industria de apărare , după ce în noaptea de 4 spre 5 mai a fost semnalată, în premieră de la începutul războiului pe scară largă, o alertă de rachete în Regiunea Autonomă Hantî-Mansi, potrivit Digi24 . Șeful regiunii, Ruslan Kuharuk , a transmis pe Telegram că „serviciile și instituțiile responsabile” au fost puse în stare de alertă maximă și a cerut populației să rămână în locuințe sau să caute adăpost. După aproximativ 40 de minute, el a anunțat ridicarea alertei, fără să comunice consecințele atacului. Digi24 notează că regiunea se află la circa 2.000 km de granița cu Ucraina. În aceeași noapte, pericolul de rachete a fost anunțat și în alte 16 regiuni, iar autoritățile au introdus restricții de zbor în mai multe aeroporturi, inclusiv din Sankt Petersburg, Kazan, Nijni Novgorod, Samara sau Saratov. Ținte industriale și efecte imediate: incendii și restricții de zbor În Cheboksary (capitala republicii Ciuvașia) a fost lovită fabrica „VNIIR-Progress ”, descrisă ca producând pentru armata rusă antene „Cometa”, destinate protecției dronelor împotriva mijloacelor ucrainene de luptă radio-electronică (LRE). Separat, în regiunea Leningrad, după un atac cu drone, a luat foc rafinăria „Kirishinefteorgsintez” (KINEF), una dintre cele mai mari din Rusia, conform informațiilor prezentate. Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat că 289 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra a 19 regiuni și a apelor Mării Azov, fără a menționa rachete interceptate. Context: creșterea razei de acțiune și „Flamingo” Digi24 amintește că, la finalul lunii aprilie, au fost consemnate atacuri cu drone la distanțe de peste 1.500 km (Orenburg) și, pentru prima dată, la rafinăria din Perm, aflată la 2.000 km de graniță; în ambele cazuri au fost raportate incendii puternice. Totodată, Ucraina a anunțat anul trecut dezvoltarea unei rachete cu rază lungă de acțiune, „Flamingo”, capabilă să lovească la o distanță de până la 3.000 km, ceea ce ar extinde semnificativ aria de risc pentru obiective din partea europeană a Rusiei și din Ural. În material nu sunt prezentate detalii independente care să confirme utilizarea efectivă a acestei rachete în incidentul din noaptea de 4 spre 5 mai. [...]
