Știri
Știri din categoria Politică
După demiterea Guvernului, Alexandru Nazare avertizează că instabilitatea politică poate împinge rapid în sus costurile de finanțare ale României și poate pune presiune pe ratingul suveran, potrivit Digi24. Ministrul demis al Finanțelor spune că „reacțiile piețelor sunt rapide”, iar eventualele corecții „vor fi costisitoare”, în condițiile în care România intră într-o perioadă de interimat guvernamental.
Nazare susține că țara „nu își permite un interimat economic” și că, dincolo de schimbarea politică, prioritatea imediată ar trebui să rămână continuitatea gestionării finanțelor publice și semnalele transmise către partenerii externi, inclusiv pentru menținerea ratingului de țară.
Într-o postare pe Facebook, citată de News.ro, Alexandru Nazare afirmă că „este vizibil deja costul instabilității” prin mai multe canale, fără a oferi valori numerice:
Nazare spune că România a primit „în ultimele zile” semnale din partea agențiilor internaționale de rating, potrivit cărora situația politică este urmărită „în timp real”, iar evoluțiile din perioada imediat următoare vor fi decisive pentru menținerea ratingului și evitarea unei retrogradări.
„Menținerea ratingului și evitarea unei retrogradări depind de capacitatea de a demonstra stabilitate, coerență și predictibilitate în zilele următoare.”
În acest context, el indică drept esențiale: continuitatea plăților și angajamentelor publice, disciplina fiscală, continuitatea investițiilor, protejarea capacității de finanțare a statului și evitarea deteriorării ratingului suveran.
Fostul ministru leagă stabilitatea politică și administrativă de trei obiective strategice pentru 2026:
Nazare afirmă că miza depășește „logica politică” și ține de credibilitatea și poziționarea României în arhitectura economică europeană și internațională.
Recomandate
Guvernul Veștea intră pe repede înainte la vot, iar PSD își asigură controlul asupra Executivului , după ce premierul desemnat a depus la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare, potrivit Libertatea . Publicația notează că PSD vrea un vot de învestitură chiar luni, 22 iunie, și că deține majoritatea portofoliilor din cabinet. În material se arată că, după ședința Consiliului Politic de duminică, PSD a decis să susțină învestirea lui Adrian Veștea, invocând „asigurarea stabilității politice a țării”, dar a impus propriii oameni în portofolii considerate-cheie, inclusiv la Interne, Sănătate, Justiție, Muncă și Energie. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a confirmat, potrivit aceleiași surse, că PSD nu are obiecții față de Veștea și că votul va fi dat rapid. Cum arată arhitectura de putere din cabinet Lista depusă la Parlament include 10 miniștri PSD, ceea ce, în lectura Libertatea, face ca Executivul să fie „dependent de PSD”. În același timp, apar mai multe numiri de independenți, inclusiv la Finanțe. Componența Guvernului Veștea (conform listei depuse la Parlament): Prim-ministru: Adrian-Ioan Veștea (PNL) Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Alina-Ștefania Gorghiu (PNL) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Olivia-Diana Morar (Independent) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol (PNL) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Marian Aurelian Bârgău (Independent) Ministru delegat pentru Transformare Digitală: Eduard-Tatian Mititelu (PNL) Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Monica-Cristina Anisie (PNL) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Afacerilor Externe: Luca-Alexandru Niculescu (Independent) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Florin-Alexandru Zaharia (Independent) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre-Florin Manole (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Romeo-Daniel Lungu (PSD) Ministrul Culturii: Ionuț Vulpescu (PSD) Ministrul Energiei: Bogdan-Gruia Ivan (PSD) Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ce promite programul 2026–2028 și unde sunt mizele economice Împreună cu lista miniștrilor, Adrian Veștea a depus și programul de guvernare. Printre direcțiile enumerate în articol se află: finalizarea și implementarea PNRR , inclusiv deblocarea proiectelor întârziate și asigurarea „cash-flow-ului” (fluxul de numerar) pentru a evita pierderea fondurilor; reducerea deficitului bugetar, cu o corecție fiscal-bugetară care ar urma să coboare deficitul cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu ținta de a se apropia de 110 miliarde lei „în etapa următoare”; reorganizarea și digitalizarea ANAF și a Vămii, inclusiv introducerea utilizării de bodycam-uri la controale cu risc ridicat; reformă la companiile de stat, cu audit extern obligatoriu și rating de performanță (A–E) pentru companiile cu pierderi mai mari de doi ani, plus indicatori care pot duce la demiteri; investiții în infrastructură rutieră și feroviară, inclusiv introducerea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028; energie: fuziuni și restructurări, plus diversificarea mixului energetic și proiecte precum Neptun Deep , cu obiectivul de dublare a producției de gaze naturale începând cu 2027. Programul complet este disponibil în documentul publicat de Veștea: programul său de guvernare . Context politic: tensiuni în PNL În același articol este menționat și episodul din PNL în care Ilie Bolojan le-a cerut demisia unor lideri descriși drept „puciști” în jurul lui Veștea, cu avertismentul excluderii. În text este redat și un fragment din mesajul lui Bolojan despre demisia „demnă” atunci când deciziile partidului sunt incompatibile cu ceea ce vrei să faci. Pentru piață și mediul de afaceri, miza imediată rămâne viteza cu care se face învestirea și, mai ales, cine controlează portofoliile care decid politica fiscală, investițiile publice și energia, într-un cabinet în care PSD are majoritatea ministerelor, iar votul este împins „fulger” în Parlament. [...]
Guvernul Veștea își propune reducerea deficitului prin disciplină bugetară și depolitizarea ANAF , Antifraudă și Vămii , potrivit News , care prezintă programul de guvernare 2026–2028, un document de 80 de pagini. Pachetul de măsuri e relevant pentru mediul de afaceri prin efectele potențiale asupra colectării, controalelor fiscale și prioritizării investițiilor publice. Documentul pleacă de la ideea „ordinii în finanțele publice” și a unei guvernări care să reducă risipa și să prioritizeze cheltuielile. În program se arată că România traversează „provocări economice, sociale și de securitate” care impun „reforme structurale” și „o guvernare eficientă”, iar Guvernul și forțele politice care îl susțin își asumă stabilitatea politică și continuarea parcursului european și euroatlantic. Ținte de guvernare cu impact economic: deficit, colectare, investiții Programul menționează ca direcții majore consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor publice. La nivel de priorități mari sunt enumerate implementarea și finalizarea PNRR , accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale. În zona fiscal-bugetară, Guvernul își asumă „continuarea reducerii deficitului” prin disciplină bugetară, reducerea risipei și prioritizarea cheltuielilor, cu principiul că „toată lumea contribuie”, iar statul începe cu propriile cheltuieli. Depolitizarea și reorganizarea ANAF, Antifraudă și Vămii În capitolul „Măsuri prioritare”, una dintre direcțiile centrale este creșterea veniturilor la buget și combaterea evaziunii fiscale. Programul prevede: ANAF, Antifraudă și Vama „plasate în afara algoritmului politic”, reorganizate și evaluate pe indicatori de performanță, cu finalizarea digitalizării; controale bazate pe analize de risc; îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și a executării silite; analizarea excepțiilor fiscale și corectarea lor „acolo unde este cazul”; un „parteneriat cu cetățenii” pentru combaterea evaziunii. Investiții publice: reevaluare, indicatori și eșalonări Programul prevede analiza și prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bugetul național, inclusiv prin: reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții; introducerea de indicatori de sustenabilitate (exemplele din document includ numărul de locuitori, sporul natural, numărul de autorizații de construcție); evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr de persoane racordate la apă și canalizare); revizuirea standardelor de cost; evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny”. Companii de stat: guvernanță, transparență și reducerea subvențiilor Un alt capitol vizează restructurarea companiilor de stat, cu măsuri precum consilii de administrație/supraveghere „formate din profesioniști”, transparență (inclusiv pe cheltuieli și bugete), indicatori de performanță cu posibilitatea demiterii pentru neîndeplinirea lor, reducerea subvențiilor și auditarea activelor. Programul menționează și eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești. Documentul integral Programul de guvernare este disponibil în forma publicată aici: „Programul de guvernare al Guvernului Veștea” (PDF) . [...]
Premierul ungar Peter Magyar vrea să-l demită pe președintele Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional, într-un pachet mai larg de schimbări care rescriu regulile pentru justiție și anticorupție , potrivit Reuters . Miza imediată este una de reglementare: guvernul își propune să modifice Constituția și zeci de legi, cu efect direct asupra echilibrelor instituționale. Magyar a declarat în parlament că executivul va iniția înlăturarea președintelui prin amendament constituțional și că va lansa, în toamnă, o reformă constituțională mai amplă. Demiterea președintelui și pașii următori Planul include un amendament constituțional pentru înlăturarea din funcție a președintelui Tamas Sulyok. Magyar l-a acuzat pe Sulyok — descris drept unul dintre cei mai nepopulari politicieni din Ungaria — că ar fi sprijinit guvernarea fostului lider de dreapta Viktor Orban. Sulyok a respins acuzațiile, afirmând că nu are o agendă politică și că a asigurat doar „verificările și echilibrele” necesare. Dacă și când Sulyok va fi demis, parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte pentru un mandat de maximum cinci ani. „Operațiunea Purgatoriul”: arhitectura anticorupție și noul birou de recuperare a activelor În paralel, guvernul anunță un set de măsuri economice, politice și juridice pentru combaterea corupției, inclusiv înființarea unui „ National Asset Protection and Recovery Office ” (un birou național pentru protecția și recuperarea activelor), care ar urma să investigheze suspiciuni de folosire abuzivă a fondurilor publice din ultimii douăzeci de ani. Potrivit planului prezentat de Magyar, guvernul va modifica 47 de legi pentru a crea baza legală a acestei structuri. Premierul susține că, în ultimii ani, corupția ar fi costat Ungaria echivalentul a 8%–10% din PIB. Din opoziție, deputatul Gergely Gulyas, din partea fostului partid de guvernământ Fidesz, a calificat discursul lui Magyar drept „calomnios și revoltător”, notează Reuters. Reformă constituțională în toamnă: referendum și schimbări pentru instanțele de vârf Magyar a mai spus că, în toamnă, va începe o revizuire constituțională cu consultări publice, iar o nouă Constituție ar urma să fie supusă unui referendum. În zona justiției, planul include: stabilirea unei limite de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale (instituție care poate bloca unele legi), ceea ce ar însemna retragerea lui Peter Polt, aliat al lui Orban, din funcția de judecător-șef; posibilitatea ca două treimi dintre judecători să inițieze demiterea conducerii Curiei (instanța supremă) sau a Oficiului Național al Justiției, cu aprobarea a două treimi dintre parlamentari; limitarea mandatelor parlamentarilor la 12 ani. Reuters nu oferă, în materialul citat, un calendar detaliat pentru adoptarea amendamentului constituțional privind președintele sau pentru înființarea efectivă a noului birou de recuperare a activelor, dincolo de mențiunea că revizuirea constituțională ar urma să înceapă în toamnă. [...]
Premierul desemnat Adrian Veştea încearcă să deblocheze învestirea Guvernului printr-o întâlnire cu liderul AUR, George Simion , în condițiile în care AUR a anunțat că nu va susține cabinetul la votul din plenul comun programat luni seară, potrivit News . Veştea spune că își asumă „un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români”, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și de a gestiona „o criză fără precedent”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Sunt un om al dialogului şi al consensului. Înţelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu preşedintele AUR, George Simion.” „Atunci când vine vorba de România şi de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formaţiune politică votată de români.” În același timp, George Simion a transmis că, dacă guvernul Veştea va fi supus votului luni seară și va trece, nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR. Liderul AUR a precizat că îl așteaptă pe premierul desemnat la sediul partidului până la ora 20.00 și i-a cerut președintelui Nicușor Dan să declare public dacă AUR mai este considerat un partid extremist. Simion a mai cerut ca Veştea să predea mandatul sau să amâne votul, susținând că, „în mod evident”, cabinetul nu ar urma să treacă de Parlament, în contextul poziției anunțate de AUR. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea se mută spre AUR , iar USR anunță că nu va susține un executiv pe care îl consideră „antireformă”, pe fondul discuțiilor despre o posibilă apropiere AUR–PSD, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , a reacționat după ce liderul AUR, George Simion, a vorbit despre o eventuală „reconciliere” cu PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fritz a susținut că premierul desemnat Adrian Veștea ar putea ajunge să obțină sprijinul necesar „doar pupând inelul lui Simion” și a pus sub semnul întrebării discursul anti-sistem al AUR, în contextul unei apropieri de PSD. Linia roșie a USR: fără vot pentru un „guvern antireformă” În același mesaj, Fritz a enumerat condițiile în care USR nu ar vota învestirea unui guvern, invocând, între altele, refuzul de a susține: „un guvern antireformă”; „un guvern al extracției banilor românilor în buzunare personale”; „un guvern al incompetenților dovediți”; „un guvern al trădării visurilor românilor care-și doresc un stat care livrează pentru ei”. Veștea confirmă întâlnirea cu Simion: „dialog deschis cu orice formațiune” Pe de altă parte, Adrian Veștea a anunțat că merge la sediul AUR pentru discuții privind o posibilă susținere în plen, după ce George Simion a spus public că îl așteaptă la o întrevedere. Veștea și-a justificat demersul prin nevoia de a construi o majoritate în contextul crizei politice și a afirmat că își asumă dialogul cu orice partid votat de români. Contextul imediat este că premierul desemnat caută sprijin parlamentar pentru învestire, iar deschiderea către AUR amplifică tensiunile politice și repoziționează negocierile, inclusiv prin reacția USR, care își reafirmă public refuzul de a vota un guvern pe care îl consideră lipsit de reforme. [...]
Monica Anisie a primit aviz favorabil pentru Educație, dar își asumă un conflict politic în PNL , după ce a spus la audierile din Parlament că nu își va da demisia din partid, potrivit News . Mesajul vine în contextul în care, în timpul audierii, a fost invocată o „dimensiune etică” și ideea că nu ar mai face parte din PNL. Senatoarea PNL a primit, luni, aviz favorabil în comisiile reunite de învățământ pentru postul de ministru al Educației. În același timp, ea a respins explicit ideea unei plecări din partid, susținând că nu a înțeles să fi fost exclusă până la momentul audierii. „Nu îmi voi da demisia niciodată din Partidul Naţional Liberal . Sunt membră de o viaţă, aş putea spune, şi nu văd care este motivul pentru care ar trebui să părăsesc Partidul Naţional Liberal.” Ce a spus despre „ultimatum” și acuzația de „trădare” Întrebată despre un ultimatum al conducerii PNL pentru a demisiona, Anisie a afirmat că nu i s-a cerut o „demisie de onoare”, motiv pentru care nu vede de ce ar părăsi partidul. Ea a amintit și că a fost aleasă senator de București pe listele PNL. În fața unui parlamentar care a acuzat-o de „trădare”, Anisie a cerut prudență în folosirea termenului și a spus că nu și-a trădat principiile, invocând „responsabilitatea” și „corectitudinea”, precum și angajamentul față de sistemul de educație. Un reper operațional: catalogul electronic, încă nefinalizat Pe zona de digitalizare, Anisie a declarat că a încercat să facă operativ catalogul electronic, dar proiectul nu este finalizat nici în prezent, adăugând că „probabil” o așteaptă implementarea acestuia. [...]
